Laurent Lesage

laurent lesage Laurent Lesage s-a născut în Belgia, într-un sat de lângă Liège.

Laurent Lesage s-a născut în Belgia, într-un sat de lângă Liège. A studiat filozofia la Universitatea din Liège și tot acolo, în cadrul Centrului pentru Istoria Religiilor și-a format și cultivat pasiunea pentru istoria religiilor, domeniu care l-a apropiat de Mircea Eliade. Invitatul nostru a devenit pasionat de opera scriitorului român, dar și de cultura noastră. Spune că România este o țară care e înscrisă în destinul său:


"Înainte de 1977 am avut o întâlnire mai inconștientă cu România. Știți că primul meu erou- acum tinerii îi spun supererou- a fost Johnny Weissmuller, deci Tarzan? Atunci n-am știut, dar ulterior am aflat că avea și el rădăcini românești, era născut în Timișoara. Și am mai avut astfel de legături inconștiente cu România, dar cel mai important moment a fost în 1976, când toți tinerii care aveam vârsta Nadiei Comăneci eram pur și simplu lipiți de ecrane și ne uitam la Nadia, eram toți mirați de performanța ei. Eu sunt născut în 1961 și aveam 14 ani după jocurile olimpice, când m-am dus la un pădurar care locuia exact în fața casei noastre, ca să-mi dea de lucru, ca să fac bani fiindcă voiam să plec în România să o întâlnesc pe Nadia. La 14 ani eu eram în pădure, să-mi câștig banii de buzunar ca să fac un drum spre România. Interesant este că, după ce s-a retras din competițiile internaționale, Nadia a venit în Belgia și m-am întâlnit cu ea, așadar am un autograf al Nadiei Comăneci. Dar cel mai mare moment a fost, bineînțeles, în 1985, atunci când am terminat studiile de filozofie și m-am interesat de Centrul pentru Istoria Religiilor la Universitatea din Liège, unde am urmat toate cursurile. Așadar, în 1985 m-am întors la Liège, aveam încă niște bani care îmi rămăseseră din bugetul Nadiei și mi-am cumpărat primele cărți ale lui Eliade. Pot să zic că aproape că am luat dintr-o dată opera completă a lui Eliade care se găsea atunci și care era deja publicată în limba franceză."


Peste ani, în 1990, Laurent Lesage a ajuns în România, într-un colț îndepărtat de București, la Sighetul Marmației. A fost o ocazie de a întâlni, în sfârșit țara și poporul care îl fascinau încă din adolescență. A fost și o vizită care i-a schimbat viața.

"În 1988 s-a anunțat prin primărie că satul nostru, Houffalize, era înfrățit cu Budești. Erau atunci câțiva ziariști care erau la curent cu proiectul de sistematizare a satelor al lui Ceaușescu și au înființat operațiunea <Villages Roumains>, adică OVR. În vara lui 1990 o delegație din Budești a venit la Houffalize, iar în noiembrie în același an am fost invitat și eu cu prietena mea de atunci și așa am făcut prima mea călătorie la Budești, în Maramureș, unde am stat cam 10 zile. A fost o călătorie turistică, să zicem așa. Au mai trecut doi ani și am avut oportunitatea să revin la Sighet pentru o ședere mai lungă. Între timp, eu m-am apucat mai serios de limba română, începeam să studiez mai în profunzime opera lui Eliade și îmi doream să fac un studiu intensiv de limba română. Imediat ce am ajuns, am avut câțiva elevi la Centrul Franco-Român din Sighetul Marmației și am predat limba franceză în particular. Era la început un plan care trebuia să dureze o lună- două, care a ținut atât de mult, încât am rămas 12 ani."


Între timp, Laurent Lesage s-a căsătorit cu o româncă și s-a mutat în România, la Sighetul Marmației. A călătorit mult în zonă și a cules materiale pentru studiile sale antropologice și etnologice. Totodată, Laurent Lesage a studiat în profunzime etnologia și folclorul românesc, împreună cu opera lui Eliade, în special cea legată de istoria religiilor. A susținut numeroare conferințe pe aceste teme, atât în România, cât și în Belgia. Acum se află în Belgia și așteaptă cu interes să revină în România. Viața lui se desfășoară între Belgia și România și s-ar putea spune că are două case. Totuși, una dintre cele două îi este mai aproape de suflet:

"În 1990, când am ajuns la Budești și am ieșit din mașină, m-am uitat în jurul meu și primele mele cuvinte au fost: am ajuns acasă. Sentimentul acesta l-am avut din 1990 și îl am și acum: că eram acasă. Încă o dată vă spun, casa cu adevărat este cea din România. Din 1992- 1993, când m-am stabilit în România, am fost inclus imediat în faimosul Festival de Datini de Iarnă din Sighetul Marmației și timp de aproape șapte ani am țiunut comunicări la sesiunile de referate științifice legate de etnologie și de antropologie românească și de Mircea Eliade. Bineînțeles, am făcut studii în teren, am străbătut zeci de sate în jurul Sighetului, am făcut cercetare etnologică pe teren, vorbind mai ales cu bătrânii, intrând dintr-un anumit punct de vedere în dinamica memoriei colective. A fost o experiență foarte interesantă și foarte bogată din punct de vedere antropologic. Pot spune că, din zece conferințe pe care le susțineam în Belgia, opt erau legate de cultura românească."


RadioRomaniaInternational · Expat în România 22.04.2021

www.rri.ro
Publicat: 2021-04-22 12:39:00
Vizualizari: 1478
TiparesteTipareste