Povestea fântânilor cu cumpănă

povestea fântânilor cu cumpănă Astăzi vă invit să pornim pe drumuri de poveste, într-o comună menţionată pentru prima dată în documente de epocă în anul 1551 când, în înscrisuri este amintită drept "Poiana Păuneşti".

Astăzi vă invit să pornim pe drumuri de poveste, într-o comună menţionată pentru prima dată în documente de epocă în anul 1551 când, în înscrisuri este amintită drept "Poiana Păuneşti". În acele vremuri, locuitorii erau ţărani liberi sau răzeşi ocupând dealurile din jur. Suntem în comuna Păuneşti de astăzi, în nord-estul judeţului Vrancea, aproape de limita cu județul Bacău, pe malul stâng al râului Carecna. Aici se găseşte un loc unic în ţară: centrul comunei, unde există 30 de fântâni cu cumpănă. Perimetrul în care se găsesc fântânile nu e mai mare de 2.500 de metri pătraţi. Aici localnicii încă mai folosesc fântânile cu cumpănă şi ciutură, fântâni care reprezentau mândria localităţii, pentru că au fost săpate din nevoia ca oamenii să aibă apă, într-o comună amplasată pe mai multe dealuri, unde pânza freatică se află la mare adâncime.

Ne-a spus povestea fântânilor cu cumpănă Gheorghe Popa, primarul comunei Păuneşti: 

"Fântânile cu cumpănă datează de 100 de ani, în comuna Păuneşti şi sunt făcute de oameni mai înstăriţi. S-au adunat câte două-trei familii mai înstărite şi au făcut fântâni în centru. Că de aici a şi pornit comuna Păuneşti şi numele de comună Păuneşti.  Se spune că pe timpuri, un boier a pierdut păunii pe aici, prin dreptul fântânilor şi aici s-a găsit şi cea mai mare sursă de apă.  Oamenii venind cu carele cu boi, cu carele cu cai, se adunau şi duceau cu putinile apă acasă, pentru a o folosi. Ele au fost mult mai multe, dar acum au rămas în jur de 30. Avem un proiect, vrem să le conservăm şi aşteptăm. Am vorbit cu domnul ministru, chiar a fost la faţa locului, ministrul dezvoltării de atunci (Ion Ştefan), ne-a mai trimis un secretar de stat de la Ministerul Culturii, încercăm să le conservăm. Am un proiect de asfaltare printre ele care este în faza de studiu de fezabilitate."


Se spune că prima fântână a aparţinut dascălului Ioniţă Chiriac. Şi tot poveştile locului spun că pe vremuri, oamenii se trezeau cu noaptea-n cap şi veneau cu carele cu boi la fântâni. Efectiv stăteau la rând şi luau apă pentru animale, dar şi pentru consumul propriu. Pe urmă au apărut viile şi oamenii luau apă să le stropească. Primarul comunei ne-a mai spus că fiecare fântână poartă numele celui care a construit-o, astfel că lumea ştia că se duce la apă "la Duman", "la Berbece" sau "la Ichim". Fântânile sunt considerate de localnici moştenire de la părinţi, aşa că, de exemplu, Fântâna lui Berbece este astăzi cea mai întreţinută dintre toate şi asta pentru că moştenitorii familiei au primit cu limbă de moarte de la strămoşi să nu lase de izbelişte fântâna. 

"Le-am mai curăţat. Noi le întreţinem, le dăm cu var, le aranjăm.Oamenii le-au mai făcut capace, dar ele necesită o sumă de bani foarte importantă. Oamenii, vă dau exemple de nume care erau înainte: Ţaburaşi, Berbecii, Duma, Murgoci, Ifrim, aceştia le-au făcut. Şi pe urmă au fost folosite de toată lumea. S-a cărat apă cu putinele până în 86-88, duceau apă acasă şi îşi umpleau bazinele (n.r. rezervoarele)."


Totuşi Gheorghe Popa, primarul comunei, s-a arătat nemulţumit de faptul că apa din fântâni este băută deşi nu mai e atât de sigură: 

"Comuna este racordată acum la serviciul de alimentare cu apă. Noi am scris pe fiecare fântână că apa nu este bună de băut, dar o mai folosesc oamenii pentru animale. Cireada vacilor când vine primeşte apă la teci."


În afară de nevoia de apă, o altă explicaţie dată de localnici pentru construcţia fântânilor este aceea că obiceiul locului era de a se construi sau repara un puţ ori un izvor de apă la 40 de zile de la moartea unei persoane. Lângă acestea surse de apă s-au ridicat troiţe, s-au pus cruci sau icoane.

În zonă vin mulţi străini care filmează aceste piese inedite, dar încă este aşteptată aprobarea proiectului de restaurare muzeală a fântânilor. Oricum zona este frumoasă şi primitoare, după cum ne-a lăudat-o Gheorghe Popa, primarul comunei:  

"Comuna Păuneşti este o comună mare, o comună frumoasă, cu dealuri multe, cu valea Carecnii, au început să facă foarte multe cabane şi pe-o parte şi pe alta, pe o parte Valea Carecnii, pe alta comuna Mohorâta de comuna păuneşti. Peisajul este foarte frumos."


Am mai aflat că pe timpuri, la sărbătorile religioase din comună, toată suflarea satului se aduna în jurul fântânilor şi se sfinţeau apele, făcându-se  agheasmă.



www.rri.ro
Publicat: 2021-05-25 10:23:00
Vizualizari: 358
TiparesteTipareste