Tru giudețlu Gorj

tru giudețlu gorj Giudeţlu Gorj vă așteaptă tru iţi sezon cu turismu di aventură, ruralu, relighiosu și culturalu.

 

Giudeţlu Gorj vă așteaptă tru iţi sezon cu turismu di aventură, ruralu, relighiosu și  culturalu. Tru partea nordică a giudețlui suntuu chipitli a munțăloru Parângu, cu cadri ditu fisi multu muşeati, cu lacuri glaţiari, cu versanți abrupți și cu pspilei declarati monumenti a fisillei. Di altă parte, Târgu Jiu, puteț s’videţ operili tru aeru libiru adrati di Constantin Brâncuși tru añilli 1937-1938.

 

Oana Maria Paloș, purtătoru di zboru Consiliului Judițean Gorj. "Ași cum iţi loc ditu lume ari ună pirmituseari, avem și noi pirmitusearea-a noastră, unu pirmithu cari easti ngrăpsitu tru un loc di ună muşuteaţă ahoryea, pispiliti cu peisaji cari ţă talle adilleaticlu, pritu leghendile a llei memorabile, pritu muşuteaţa-a fisillei, ama, nu dip utu soni, pritu oamiñilli cari ș-alăsară toru emu tu istoria ali Românie, emu și tru cultură, tru artă, di u alăxescu viziunea-a lumillei tru artă. Un turistu, cându agiundzi tru aestu kiuşe ali Românie, lipseaşti să ştibă că uniţitatea-a muşuteţloru cu potențial turistic easti reprezentată tamamu di elementul cultural. Gorj, cama di tamamu tru hoara Hobița, s-amintă nai cama marli sculptoru di tuti timpurli, Constantin Brâncuși. Aestu thimilliusi Târgu Jiu un ansamblu monumental, "Calea eroilor", singurlu proiect monumental tru aer libiru ditu lumi, pi cari Brâncuși alu ahărdzi tră eroillli nicunuscuț, ţi s’feaţiră curbani tru Primlu Polimu Mondial. Ma multu, Gorjulu s’completeadză ună turlie simfunizantă cu muşuteaţa a locurloru di munti, cu adetli anţestrale, ţănuti tru ună turlie cătu cama spăstriti și tru lumea a hoarăllei di adză, ama și cu leghendili istoriţi."

 

Ncisimu priimnarea ditu căsăbălu Târgu Jiu, ună nicukirată multu veaclle, cu orighini di 600 di ani ş’cama. Oana Maria Paloș.  "Easti un căsăbă a alumtiloru purtati tră independență, a eroilor, a artăllei și a adeţloru. Acă nu easti ună nicukirată urbană mari, vahi ma ñică andicra di altili ditu sud-vestul ali Românie, Târgu Jiu iasi tu migdani pritu unu aeru cochetu, provinţial, pisti cari ş’alăsă toru nai ma marli sculptor a di tuti timpurli, Constantin Brâncuși, pricunuscutu ca părinti a artăllei modernă. Artistul adră tru kirolu 1937-1938 ansamblulu monumentalu Calea Eroilor, ţi adună Masa-a Tăţearillei, Poarta-a Băşearillei, Aleea a Stoaliloru și Coloana fără diBitisită. Operili brâncușiene suntu minduiti di marli artistu s’hibă arădăpsiti pi unu axu cari treaţi pritu căsăbă tru linie  dreaptă, pi ună distanță di 1500 di meatri. Aşi, vizitatorlu agiundzi di la Coloana fără di Bitisită, treaţi pi ningă Băsearica Sămţălli Petru și Pavlu, agiundzi la Poarta-a Băşearillei, ş’deapoa, pi Aleea-a Stoaliloru cătă arâulu Jiu, dinintea a curi, Masa-a Tăţearillei căliseaşti la meditație și arigeai."

 

Ari și alti distinații, i casi di patrimoniu, cadealihea giuvaericadz di arhitectură ili locuri tru aeru libiru, cafi unu di eali avânda ună pirmituseari fascinantă, nă spuni ma largu Oana Maria Paloș, purtătoru di zboru a Consiliului Giudețeanu Gorj.  "Putemu s’triţemu ndauă dzăli tu isihie cu videari, ti paradigmă, Casa Memorială Iosif Keber, un pictoru cu anami ditu secolu tricut, Muzeulu di Istorie și Artă "Alexandru Ștefănescu", poati s’hibă vizitatu parcul ţentralu, ţi easti, pi mealu a Jiului. Cara ază aclo easti un loc di priimnari, tru kirolu a Polimlui di Independenuță, anvărliga di anlu 1916, tamamu iu putemu s’nă priimnămu cu biţicleta, eara linia reală a frontului. Deapoa, s-poati s’hibă vidzută nica şi Pălatea Administrativă, iu ş’ari scamnulu Consiliul Judițean Gorj, ea hiinda, nai cama marea casă a ăsăbălui, a curi arhitectură easti multu alăvdată di turiști și di vizitatori. Ti exemplu, Sala Mari, adrată tru stil maur easti neise un obiectiv turistic."

 

Giudețlu Gorj nu easti un giudeţu mari. Aşi, ditu Târgu Jiu, ti 15-20 di minuti, ti exemplu, putemu s’agiundzemu cu aftukina tru Clleili a Sohodorului, spuni Oana Maria Paloș. "Ma s’yinimu di cătă București, poarta di intrari easti localitatea Polovragi. Deapoa, puyemu s’alinămu pi nai ma analtă cali ditu România, Transalpina. Nidzemu ninti cu altu şingiru di munţă, Munțălli Vulcan, uu avem Defileulu a Jiului.  Tutunăoară, Valea-a Cernăllei, tru Clleili Padeș. Pi ningă turismul di aventură, activ, avem turism monahalu. Cathi unu defileu, cathi ună hopă di munti ari câti unu mănăstiru. Ditu unu capu tu alantu a giudeţlui, ditu videala-a turismului monahal, ari seamni a pistillei veaclle. Tru tut giudeţlu, avem un numiru di 13 di locări monahale. Ditu aeastea, va s’cundilledzu mănăstirlu Tismana, nai ma veclliulu mănăstiru ditu Țara Românească, mănăstirlu Lainici, aştirnutu tu inima-a munțălor, și mănăstirlu Polovragi, pi Clleili a Oltețlui. Aclo iu nu ti aștepți, ditu cuşiia a aftukinatăllei ică di pi un traseu di biţicletă, poț ta s’vedz ñiţ băseriţ ditu lemnu, veclli di 300 di ani. Neise, giudeţlu Gorj easti pirifanu cu nai ma marli numiru di băseriţ-mărtirie ditu ţivilizaţia a lemnului. Mistiryiurli a aiştei ţivilizaţie fură ţănuti kiskinu tu comunitățili locali."

 

Pi ningă folclor, tru Gorj, fură ţănuti isnăhili populari. Mpilitearea-a iilor, țăsearea-a mudatiloru, olăritlu, măsturlăchea a lemnului suntu ţănuti cu ngătanu di oamiñi cari ș-li voru locărli iu s’amintară, cari aleg ta s’băneadză tu locărli iu s’amintară, la poali ică tu inimă di munti. Ti promovari adeţli și isnăhili, ari ndauă manifestări culturale, cafi anu şi multu anămusiti.

 

Tru idyiulu kiro, giudeţlu Gorj easti destinația aleaptă și ti atelli ti au miraki trâ munti, spuni ma lrgu Oana Maria Paloș, purtătoru di zboru a Consiliului Giudițean Gorj. "Avem 25 di trasee turistiţi cari potu s’hibă căftati şi alăgati. Multi di astea suntu tu arii aviglleati, tru ateali dauă parcuri naționali di pi teritoriul a Gorjului: Parcul Național Defileul Jiului și Parcul Național Domogled Valea Cernăllei. Tră sporturli extremi și tră offroad, căftarea easti tutu ma mari. Mulţă ahtări turiști agiungu pi Clleili a Sohodorului, iu ari și un campionat di offroad. Tutunăoară, Clleili a Galbenului, la Baia di Heru, și pi Clleili a Oltețlui, cătă Polovragi. Suntu locări ti anami ti atelli ţi au mirakea ti alpinismu. Un altu lucru ma pțănu cunuscut ti giudețlu Gorj easti că aoa easti a șasea parti ditu arealul speologic ali Românie, dimi, cama di 2.000 di spilei, grote și caverni. Amatorlli di speologhie lipseaşti s’nă cunoască oferta, ş’deapoa, car ava s’yină tru giudeţlu Gorj, pot s’llia ligătura cu Serviciul Salvamont, cari lă agiută cu echipamente di protecție, ama și cu multi dati tru aestă noimă."

 

Tru kirolu ţi yini, Consiliul Judițean Gorj va u promoveadză Spileia Cioarii, ditu comuna Peștișani. Dupu săpăturli arheologhiţi ahurhiti tru 1955, fură aflati toară a existențăllei umineşti di aoa şi 50.000 di ani. Easti una ditu nai ma vecllili nicukirati umineşti ditu Europa.

 

 

Autoru: Daniel Onea

Armânipsearia: Taşcu Lala

 


www.rri.ro
Publicat: 2021-06-12 09:05:00
Vizualizari: 92
TiparesteTipareste