Jurnal Românesc - 25.06.2021

jurnal românesc - 25.06.2021 Municipiul Buzău a câştigat titlul de "Cel mai bun brand de oraş din Europa", în cadrul Galei "Transform Awards Europe" desfăşurată la Londra.

Municipiul Buzău a câştigat titlul de "Cel mai bun brand de oraş din Europa", în cadrul Galei "Transform Awards Europe" desfăşurată la Londra. Oraşul românesc a participat la concurs cu logo-ul "Buzău - oraş deschis" şi a devansat în finală capitala Franţei, Paris. "Este un moment extraordinar pentru că ne aşează acolo undeva foarte sus şi lumea începe să ştie de noi, şi din România, dar mai ales din străinătate (...)  acest premiu lansează Buzăul pe mapamond", a declarat primarul municipiului Constantin Toma. Edilul i-a mulţumit tânărului artist grafic ieşean Adrian Mironescu, cel care a câştigat în 2018 compeţiţia organizată de primărie şi a creat brandul "Buzău - oraş deschis". În cadrul Galei "Transform Awards" 2021, organizată de publicaţia "Transform Magazine", au fost acordate mai multe distincţii, între care premii pentru cea mai bună soluţie arhitecturală, cea mai bună utilizare a topografiei, cea mai bună strategie creativă sau cel mai bun proiect de dezvoltare.


Senatorul social-democrat Titus Corlăţean a iniţiat la Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei o moţiune pentru rezoluţie referitoare la înrăutăţirea accesului minorităţilor din Ucraina la educaţie în limba maternă. Demersului i s-au alăturat membrii delegaţiilor parlamentare din Elveţia, Franţa, Germania, Olanda, Italia, Spania, Letonia, Ungaria, Serbia, Albania şi San Marino. Corlăţean a explicat că iniţiativa sa vine în contextul în care, din 2017, de la adoptarea Rezoluţiei APCE privind noua lege a educaţiei din Ucraina, dreptul la educaţie în limba maternă pentru persoanele aparţinând minorităţilor naţionale a cunoscut o tendinţă de deteriorare accentuată. Senatorul a arătat că, în pofida celor două avize ale Comisiei de la Veneţia din 2017 şi 2019, care menţionau, printre altele, că acţiunea legitimă a Ucrainei de a îşi consolida utilizarea limbii oficiale nu poate aduce atingere drepturilor lingvistice ale persoanelor aparţinând minorităţilor naţionale, administraţia de la Kiev a adoptat alte două acte normative cu impact negativ asupra acestor drepturi, respectiv Legea privind asigurarea funcţionării limbii ucrainene ca limbă de stat şi Legea privind educaţia secundară generală completă. Totodată, semnatarii moţiunii şi-au exprimat îngrijorarea cu privire la proiectul de lege privind popoarele indigene despre care spun că, în cazul în care ar fi adoptat va conferi doar populaţiilor fără corespondent într-un alt stat naţional dreptul de a îşi dezvolta identitatea etnică, culturală, lingvistică şi religioasă. Potrivit acestei definiţii, românii, ungurii, polonezii, bulgarii, grecii şi ruşii din Ucraina nu ar fi consideraţi populaţie indigenă şi ar fi privaţi de drepturile menţionate. În acest context, Corlăţean cere un "răspuns ferm" din partea Adunării Parlamentare a Consiliului Europei.


Peste 80% dintre participanţii la un sondaj de opinie realizat de INSCOP au apreciat că românii sunt priviţi ca "cetăţeni de mâna a doua" în Europa, în timp ce aproape 15% nu au fost de acord cu această idee. Întrebaţi care este motivul principal pentru care românii sunt priviţi în acest fel, 70% au indicat comportamentul nepotrivit al unor conaţionali care au trăit sau trăiesc în străinătate, iar circa 28% au dat vina pe atitudinea de superioritate a cetăţenilor altor state europene. 56% dintre subiecţii sondajului au considerat că aderarea României la Uniunea Europeană a adus mai degrabă avantaje, iar 35% mai degrabă dezavantaje. Întrebaţi în ce ţară ar prefera să lucreze sau să studieze o perioadă mai îndelungată, 42% dintre respondenţi au optat pentru o ţară din Uniunea Europeană, Statele Unite sau Canada, 3,9% pentru un stat din Est, precum Rusia sau China, în timp ce aproape 48% au declarat că nu ar pleca în altă ţară. Sondajul INSCOP, intitulat "Neîncrederea publică: Vest vs. Est, ascensiunea curentului naţionalist în era dezinformării şi fenomenului ştirilor false" s-a desfăşurat în perioada 1-15 iunie, pe un eşantion reprezentativ de 1.100 de persoane, şi are o marjă de eroare de ±2.95 de procente.


Regizorul și scenaristul Radu Jude va prezenta integrala filmelor sale la a 49-a ediţie a Festivalului de Film de la Rochelle, care are loc între 25 iunie și 4 iulie. Cu acest prilej vor fi proiectate mai multe filme, majoritatea în prezenţa cineastului, iar pe 30 iunie Jude va participa la un atelier moderat de directorul artistic al Festivalului de la Berlin, Carlo Chatrian, şi directorul general al Arte France Cinéma, Olivier Père. Radu Jude a câştigat anul acesta Ursul de Aur la Berlinale cu pelicula "Babardeală cu bucluc sau porno balamuc". Lungmetrajul său de debut, "Cea mai fericită fată din lume", a fost recompensat în 2009 cu premiul CICAE la Berlinală. Producţia "Aferim!" i-a adus în 2015 Ursul de Argint pentru cea mai bună regie. Ea a fost urmată de "Inimi cicatrizate", care a fost recompensată cu două premii la Locarno în 2016 şi pentru care Radu Jude a primit trofeul pentru regie la Festivalul Internaţional de FIlm de la Mar del Plata din Argentina. În 2018, lungmetrajul "Îmi este indiferent dacă în istorie vom intra ca barbari" a devenit primul film românesc premiat cu Globul de Cristal la Festivalul de la Karlovy Vary din Cehia, iar anul trecut, filmele sale "Tipografic majuscul" şi "Ieşirea trenurilor din gară" au fost proiectate în secţiunea Forum a Berlinalei. 

RadioRomaniaInternational · Jurnal Românesc - 25.06.2021

www.rri.ro
Publicat: 2021-06-25 11:22:00
Vizualizari: 586
TiparesteTipareste