Clubul Sportiv al Artelor

clubul sportiv al artelor Astăzi vă invităm să ne însoţiţi într-un muzeu deschis în 2018, Muzeul de Artă Recentă Bucureşti (MARe).

Astăzi vă invităm să ne însoţiţi într-un muzeu deschis în 2018, Muzeul de Artă Recentă Bucureşti (MARe). Din luna mai a acestui an a fost vernisată aici o expoziţie foarte inedită despre care am vorbit cu istoricului de artă Erwin Kessler, director-fondator al MARe: expoziţia cu numele "Clubul Sportiv al Artelor" ("Sportul în Arta românească de la 1900 până astăzi").


Expoziţia, care cartografiază peisajul extrem de divers al interesului artistic pentru sport şi educaţie fizică în cultura vizuală a ţării noastre, prezintă 53 de lucrări de artă (pictură, desen, sculptură, fotografie, video, instalaţie), realizate de 48 de artişti români, din colecţiile a 12 muzee din ţară (inclusiv MARe), a peste nouă colecţii private şi a patru galerii de artă, după cum ne-a istorisit Erwin Kessler: 


"Este cea mai amplă colaborare pe care am avut-o până acum. Dintre lucrările pe care le expunem sunt lucrări de patrimoniu, chiar lucrări de tezaur, iar aducerea lor la Muzeul de artă recentă a însemnat un efort considerabil pentru noi. Este o expoziţie care acoperă o perioadă amplă, de la 1900 până la 2021, am pregătit în vreo 14 luni expoziţia şi mi-am dat seama la un moment dat că va fi o suprapunere anul acesta între două evenimente sportive, Olimpiada, de anul trecut şi Campionatul European de Fotbal. Şi ne-am gândit că dacă tot nu mai suntem o putere sportivă, să arătăm ce rezultate a avut societatea românescă de la sport în secolul anterior."


O asociare mai puţin obişnuită între artă şi sport. Erwin Kessler: "Sincer. Toată lumea a fost surprinsă. Pare o contradicţie, de ce să te ocupi de sport, atunci când te ocupi de artă. Ei bine, arta s-a ocupat de sport şi acest lucru poate vedea oricine şi fără să vină la expoziţie, pentru că noi am făcut şi un catalog, catalog cu totul deosebit ca aspect, un stadion, în care sunt nu doar fotografii, ci şi introduceri în istoria artei româneşti care s-a raportat la sport şi care este edificator în privinţa unui întreg proces care începe undeva la sfârşitul secolului XIX, începutul secolului XX, când, alături de artă, element esenţial în ascensiunea societăţii româneşti, încep să aibă vizibilitate socială şi primele cluburi sportive. Arta şi sportul sunt în aceiaşi barcă a modernizării. Sunt virtuţi."


Dintre artiştii celebrii care au oglindit domenii sportive de elită Erwin Kessler i-a amintit pe Luchian, Grigorescu, referindu-se la echitaţie, dar şi pe Brauner sau Mattis-Teutsch referindu-se la box. Expoziţia ilustrează şi a doua jumătate a secolului XX, în care artiştii care oglindesc sportul în artă ţin mai mult de propaganda comunistă. Şi apoi venim în actualitate. 

Erwin Kessler: "După 1989, artiştii mai tineri în special, artişti critici, dintr-o dată, şi asta arată expoziţia noastră, văd sporul cu o cu totul altă optică. O optică ce transformă sportul dintr-o virtute într-un viciu, un viciu atât în perioada comunistă, care manipulează din greu cu sportul, tot ce înseamnă şi conştiinţă şi practici de educaţie fizică. Criticadevine o pârghie în mâinile artiştilor tineri în desfiinţarea valenţelor pozitive ale sportului. Cea de-a doua aripă a expoziţiei noastre, aripa post-1989, este edificatoare în această privinţă: lucrări dure, lucrări care arată tot ceea ce înseamnă comercializarea sportului."


L-am rugat pe Erwin Kessler să ne prezinte unele dintre cele mai provocatoare exponate: 

"Printre cele mai provocatoare lucrări pe care le prezentămaş putea să vă vorbesc despre o colecţie cu totul excepţională şi, până acum, inedită, prezentată într-o vitrină, cu toate legitimaţiile de club ale lui Gheorghe Dinu, fost Stephan Roll, care a fost un sportiv de stânga, încă din perioada interbelică până în târziu. Surprindem parcursul acestui avangardism prin legitimaţiile de club, care sunt legitimaţii burghezo-moşiereşti, până la legitimaţii de cluburi comuniste. Asta arată o anumită continuitate ideologică: sportul propovăduit de avangardişti este un sport care pregăteşte corpul artistului-atlet pentru adevărata confruntare, cea cu forţele de ordine, pentru înfăptuirea revoluţiei. Acesta este aspectul esenţial a pregătirii sportive a avangardistului: capacitatea de a rezista represiunii, de a pregăti un corp valid pentru revoluţia proletară. Este o piesă importantă, care poate fi trecută cu vederea , dar istoriceşte este foarte evocatoare."


Şi Erwin Kessler a adăugat:  "În arta contemporană aş spune că una dintre cele mai puternice piese pe care le avem este filmul din 1977 al lui Ion Grigorescu, care se numeşte scurt "Box", un film de artist, o peliculă făcută cu aparatură confecţionată în mare măsură de către artist, o peliculă extrem de accidentată, o peliculă în care artistul este bătut măr de propria sa umbră. S-a filmat în două ipostaze concomitent, sunt suprapuse. Dinainte de 77 această idee de a îţi fi frică de umbra ta era un fenomen generalizat pentru societatea comunistă. Din arta contemporană cred că merită atenţie unul dintre cele mai interesante tablouri pe care le prezentăm, Ştefan Constantinescu "O sală de gimnastică", după o fotografie găsită din anii 80, o sală de gimnastică tipic comunistă, pictată în anii 90, o sală ca o catedrală dedicată noilor practici cvasi-religioase, în care tinerii fac sporturi aliniaţi ca detaşamente. Şi aş mai vorbi despre o lucrare foarte interesantă, dintr-o colecţie privată de această dată, un boxeur de Hans Mattis-Teutsch, o lucrare extraordinară, din anii 50, din timpul războiului, în care artistul încearcă să aducă laolaltă atât caracterul elitist al sporturilor din perioada interbelică, avem un boxeur cu şort aproape apretat, cu virtuţile proletare."


Expoziţia va fi deschisă până pe data de 19 septembrie.


RadioRomaniaInternational · România la ea acasă - 29.06.2021

www.rri.ro
Publicat: 2021-06-29 10:29:00
Vizualizari: 837
TiparesteTipareste