Cătă iu s’duţi România

cătă iu s’duţi românia Ma mulţălli ditu arada-a românilor lugursescu că lucărli tu România acăţară ună cali alătusită. Nica şi aşi, aproapi giumitati ditu elli spusiră că nu voru s’fugă ditu văsilie.

Maş un cirecu ditu români lugursescu că lucărli tu România nkisiră pi ună cali bună, a deapoa cama di 68% lugursescu că aesti acăţară ună cali alăthusită, Easti una di concluziili a unlui sondaju di opinie cu numa 'Nipistipsearea publică: Vest vs. Est, iruşea-a curentului naţionalistu tru era-a dizinformarillei şi fenomenlu a hăbărloru arădociki', adratu di INSCOP Research anamisa di 1-15 di cirişearu. 


 

Aoa şi doi meşi, tru marţu, proţentul a aţiloru niifharistusiţ di calea ţi u acăţară lucărli tru România eara cu dauă proţenti ma mari. Di altă parti, aşi cumu spuni studiulu, tru aestu kiro, cama di 80% ditu români spunu că suntu mutriţ ca hiinda 'cetăţeni di mâna a daua' tru Europa, kiro tu cari maş 15% nu suntu simfuñi cu ună ahtari isapi. 


 

Antribaţ cari easti prota itie tră cari româñilli suntu mutriţ aşi, ma mulţălli di atelli ţi apăndăsiră spusiră purtaticlu niuidisitu a născăntoru români cari bănară ică băneadză tu xinătati și maş puțăn ma multu di un cirecu arcară căbati pi purtaticlu di superioritati a cetăţenilor alăntoru stati europene. Cu tuti aestea, ntribaţ tru ţi văsile alegu ta s’lucreadză ică s’facă studii un kiro ma multu, aproapea giumitati ditu români spusiră că nu vor s’fugă ditu văsilie, iara 42% aleapsiră ună văsilie ditu Ascăpitată și maş un ñicu proţentu tră ună văsilie ditu Apirită, cum Rusia ică China. Tru contextu, dauă cirecuri spusiră că au miraki ti ndrepturli şi libirtăţle di turlie occidentală tru loclu a yişterloru tradiţionali ţi li promoveadză Rusia. Ma multu, subiecţlli lugursescu că ndrepturli şi libirtăţli a oamiñiloru suntu nai ma ghini tiñisiti tru SUA și UE, și tru un proţentu multu ma ñicu tru Rusia și China. Di altă parti, cama di giumitati ditu români lugursiră că aderarea-a văsiliillei la UE adusi cama multu avantaji, kiro tu cari un cirecu vidzură ma multi dezavantaji. Aoa şi doi meşi, tru marţu, unu proţentu ma mari lugursea că aderarea la Uniuni avu hăiri ti România. 


 

Tu ţi mutreaşti poziția andicra di Alianța Nord-Atlantică, dauă cirecuri ditu aţelli ntribaţ spusiră că voru ca România s’hibă membră NATO, di furñia că maş aşi va s’hibă viglleată ghini ditu videala militară. Ma pțănu di un cirecu voru ca văsilia s’hibă neutră, di itia că aşi nu va s’hibă atacată di vărnu. Aproapea trei cirecuri ditu româñi lugursescu că existenţa a născăntoru bazi militari americani tru România potu s’agiută ti apărarea-a văsiliillei ma s’facă vără fuvirseari di nafoară, kiro tu cari 20 di proţenti nu fură simfuñi cu ună ahtari spuneari. Tu ţi mutreaşti pistipsearea, studiulu spuni că româñilli au nai cama mari pistipseari tru NATO și UE, deapoa tru Germania, SUA, Rusia și China, tru proţenti ahoryea andicra di meslu marţu, când Germania eara pi protlu locu, dupu ea yinea UE și NATO. Ma multu, Angela Merkel, Joe Biden şi Vladimir Putin suntu liderlli internaţionali tru cari româñilli pistipsescu nai cama multu.

 

 

Autoru: Daniela Budu

Armânipsearea: Taşcu Lala

 


www.rri.ro
Publicat: 2021-06-28 18:15:00
Vizualizari: 317
TiparesteTipareste