Retrospectiva săptămânii 26.09 - 02.10.2021

retrospectiva săptămânii 26.09 - 02.10.2021 Sumar: Record de cazuri de infectare cu SARS CoV-2, în România, de la începutul pandemiei./ Două moțiuni de cenzură împotriva Guvernului condus de noul lider liberal Florin Cîţu / Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă al României aprobat de CE

Record de cazuri de infectare cu SARS CoV-2, în România, de la începutul pandemiei.

Spitalele din Romania fac faţă  cu greu numărului tot mai mare și mai grave de cazuri Covid 19. Valul 4 al pandemiei a debutat de mai bine de o lună, însă în ultimele două săptămâni numărul înbolnăvirilor raportate zilnic a crescut alarmant, bătând record după record. Potrivit medicilor, în spital sunt ocupate mai întâi secțiile de terapie intensivă. Pentru a face faţă valului de bolnavi, spitalele se reorganizează şi pun la dispoziţia pacienţilor saloane destinate celor care suferă de alte boli. In Bucureşti mai multe spitale au externat sau au transferat la alte unităţi medicale pacienţii non-covid. Sute de orașe si localitati au depăşit incidenţa de trei cazuri de COVID la mia de locuitori, cumulate la 14 zile, iar câteva zeci, între care Capitala și orașe limitrofe, au incidenţa peste 6.

În contextul creșterii alarmante a numărului de cazuri de Covid-19, România a început administrarea celei de-a treia doze de vaccin. Astfel, persoanele vaccinate care au cel puțin șase luni de la administrarea dozei a doua de vaccin anti-COVID se pot imuniza din nou. În primă fază, sunt aşteptate pentru vaccinare persoanele de peste 65 de ani, cele cu boli cronice indiferent de vârstă, personalul medical, personalul din asistenţa socială şi alte categorii vulnerabile prevăzute în strategia naţională de vaccinare. Romania a intrat pe lista rosie ţărilor şi teritoriilor cu risc epidemiologic ridicat, din cauza numarului tot mai mare de cazuri de Covid 19. La Bucuresti, Comitetul Naţional pentru Situaţii de Urgenţă a actualizat, joi, aceasta lista. În zona roşie au  mai intrat Republica Moldova, Bulgaria, Armenia, Belarus şi Groenlanda. Cei vaccinați împotriva COVID-19 nu trebuie să stea în carantină dacă vin din zone aflate pe lista galbenă sau pe cea roșie. CNSU a decis exceptarea de la măsura carantinei pentru conducătorii autovehiculelor de transport marfă şi persoane dacă prezintă rezultatul negativ al unui test RT-PCR. Noua lista intră în vigoare începând cu 3 octombrie.


Două moțiuni de cenzură împotriva Guvernului condus de noul lider liberal Florin Cîţu

Premierul Florin Cîţu, proaspat ales preşedinte al PNL, numărul unu în coaliţia guvernamentală de la Bucureşti, si-a inceput mandatul în această funcţie, într-un moment în care România se confruntă, din nou, cu o lipsa a locurilor la terapie intensivă pentru pacienţii cu forme grave de Covid şi cu o creşterea dramatică a preţurilor la energie. In plus, Guvernul  condus de Florin Cîţu este vizat de două moţiuni de cenzură în acelaşi timp.Cea depusă de PSD, principala formațiune de opoziție din România, împotriva Guvernului PNL - UDMR, a fost citită, joi, în plenul Parlamentului. Votul asupra acesteia va avea loc marti. Documentul afirmă că singura soluţie pentru ca România să iasă dintr-o continuă criză politică, economică şi socială este ca guvernul Cîţu să plece de la conducerea ţării. Atragerea fondurilor europene este la pământ, capitalul românesc este condamnat la faliment, iar comunităţile locale sunt subdezvoltate, sunt criticile PSD la adresa guvernului. 

Pentru ca guvernul să fie demis este nevoie de 234 de voturi favorabile. USR-PLUS, până de curând partener de guvernare al PNL, si AUR (ultranaționalist, de opoziție) afirmă că vor vota moţiunea PSD. In Parlament mai există o moțiune de cenzură la adresa actualului Cabinet, depusă de USR-Plus și AUR, care ii  reproșează lui Florin Cîţu că este ʺincapabil să conducă un Guvern de coaliţieʺ și că pare hotărât ʺsă sacrifice interesul general și bunăstarea cetăţenilor ţării". Executivul a reclamat moțiunea de cenzură a celor de la USR-Plus și AUR la Curtea Constituțională, care, marți, a admis existența unui conflict juridic între Guvern și Legislativ, dar a decis că documentul trebuie să-şi continue parcursul. Deja citită în plen, moțiunea ar mai trebui dezbătută și votată. Pentru aceasta, se asteapta motivarea CCR.


Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă al României aprobat de Comisia Europeană

Comisia Europeană a aprobat Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă al României, parte a unui amplu mecanism european menit să redreseze economic şi social statele membre ale Uniunii Europene, afectate de pandemie. Banii acordaţi României - 29,2 miliarde de euro - vor reprezenta, în părţi aproape egale, granturi şi împrumuturi și vor fi destinaţi mai multor domenii, iar proiectele finanţate trebuie finalizate până în anul 2026. Anunţul aprobării PNRR a fost făcut,luni, la Bucureşti, de preşedinta CE, Ursula von der Leyen. Seful statului, Klaus Iohannis, a afirmat că aprobarea acestui Plan reprezintă un moment simbolic de mare importanţă pentru viitorul României şi este rezultatul unui dialog intens şi al unui proces laborios, sub presiunea timpului. El a avertizat însă că implementarea la timp a reformelor este esenţială şi le-a cerut celor responsabili să facă o prioritate din aceasta.Banii alocaţi prin PNRR vizează investiții, dar și reforme în sistemul de pensii, cel de sănătate, educație, energie verde, digitalizare. Pentru România, reformele includ și domeniul justiției. Alte domenii vizate de Planul de Redresare și Reziliență sunt finanţele publice si transporturille. De exemplu, aproape 4 miliarde de euro vor merge spre modernizarea căilor ferate, alte 2,7 miliarde în eficientizarea energetică a clădirilor publice şi private, iar 2 miliarde în construirea şi modernizarea de spitale.


Noi reguli de intrare în Marea Britanie pentru cetăţenii nerezidenţi ai UE, inclusiv cei din România

Cetăţenii nerezidenţi ai Uniunii Europene, inclusiv cei din Romania, pot intra de la 1 octombrie în Marea Britanie doar pe baza paşaportului valabil, cu viză de muncă sau de studii sau cu dovezi că sunt turişti. Cărțile de identitate nu mai sunt acceptate ca documente valabile pentru călătorie, ca efect al Brexit-ului. Conform informaţiilor comunicate de administraţia de la Londra, cetăţenilor europeni nerezidenţi în Regatul Unit care nu vor respecta noile reguli li se va interzice accesul pe teritoriul britanic. Românii care însă intră sub incidenţa Programului de Înregistrare a Cetăţenilor Uniunii Europene şi sunt deţinători ai unui statut de rezident vor putea să călătorească în Regatul Unit folosind cartea naţională de identitate valabilă, până la data de 31 decembrie 2025, cu condiţia ca aceasta să fie înregistrată ca document de călătorie în contul personal UK Visas and Immigration, cont creat cu ocazia solicitării rezidenţei.Peste 850.000 de români au primit un statut de rezident în Marea Britanie, potrivit datelor ministerului britanic de Interne.

RadioRomaniaInternational · Retrospectiva săptămânii 26.09 - 02.10.2021

www.rri.ro
Publicat: 2021-10-02 10:10:00
Vizualizari: 289
TiparesteTipareste