UE şi NATO denunţă atacuri hibride

ue şi nato denunţă atacuri hibride Mii de migranţi încearcă să ajungă în UE pe la frontiera dintre Belarus și Polonia. Varșovia și-a consolidat paza la graniță și a dejucat tentativele acestora de a intra în ţară.

Belarusul se impune, din nou, ca urgență pe agenda Uniunii Europene, de această dată din cauza crizei migranților care vor să ajungă în Uniune pe la fontiera dintre Belarus și Polonia. Analiștii politici consideră că situația s-a transformat, deja, într-o criză umanitară, iar implicarea militarilor de ambele părți ale frontierei polono-belaruse crează premise periculoase pentru ciocniri armate. În aceste condiții, spun specialiștii, detensionarea situației nu va avea loc deocamdată, decât dacă liderul de la Minsk, Alexandr Lukașenko, cedează ca urmare a noilor sancțiuni sau a unor aranjamente diplomatice. Între timp, atât NATO, cât și UE au denunțat un atac hibrid lansat de regimul preşedintelui belarus. Deși transportarea organizată a migranților originari din Orientul Mijlociu spre frontiera Belarusului cu Letonia, Lituania și Polonia a început încă din vara acestui an, situația a scăpat de sub control, după ce fluxul de migranți a fost concentrat pe direcția poloneză, care este fontieră UE și NATO. Militari polonezi au fost antrenați pentru a proteja graniţa estică și au existat ciocniri între aceștia și migranți, care s-au soldat cu victime. În timp ce Polonia continuă să interzică accesul migranților pe teritoriul său, autorităţile din Belarus, care le-au permis să intre în ţară şi să o traverseze, nu îi mai lasă, acum, să se întoarcă. În aceste condiții, Bruxelles-ul a cerut acces la frontieră pentru organizațiile internaționale cu profil umanitar. 


Totodată, atât UE, cât și NATO și-au exprimat solidaritatea cu Varșovia și anunţă noi sancțiuni sectoriale pentru Belarus. Alianţa Nord-Atlantică s-a declarat îngrijorată de strategia preşedintelui Aleksandr Lukaşenko de a pune în pericol vieţile migranţilor. De partea sa, liderul de la Minsk a dat asigurări că doreşte să evite ca actuala criză de la frontiera cu Polonia, pe care este acuzat că a orchestrat-o, să degenereze în confruntare cu vecinii săi europeni. Între timp, Uniunea Europeană, care a fost, deja, destabilizată acum câțiva ani de un aflux fără precedent de migranţi, a anunțat, la Bruxelles, realizarea unei forţe militare comune de intervenţie rapidă, de până la 5.000 de soldaţi. Este vorba despre proiectul "Busola Strategică", menit să consolideze politica europeană de apărare. 

Proiectul ar putea fi realizat până în anul 2025 şi ar asigura UE capacitatea de a răspunde, fără a se baza pe Statele Unite, la ameninţări iminente şi de a interveni rapid în situaţii de criză, precum cea de acum de la frontiera sa, ori să întreprindă misiuni de salvare şi de evacuare. Ultimele date publicate de Agenția Europeană pentru Poliția de Frontieră și Garda de Coastă (Frontex) arată că UE continuă să se confrunte cu un număr mare de traversări ilegale a frontierelor sale. În primele nouă luni ale anului, au fost aproape 134 de mii de astfel de încercări, adică cu 47% mai multe decât în 2019, înainte de pandemie. Există șase rute prin intermediul cărora migranții și refugiații încearcă să ajungă în UE, iar cea mai aglomerată este cea Central-Mediteraneană.


RadioRomaniaInternational · Nota 2 - 17.11.2021

www.rri.ro
Publicat: 2021-11-17 10:50:00
Vizualizari: 371
TiparesteTipareste