Ma mărli evenimenti a stămănăllei ţi tricu 21.11 - 27.11.2021

ma mărli evenimenti a stămănăllei ţi tricu 21.11 - 27.11.2021 Sumaru: Guvernu nău București / Catandisea epidimiologhică tru România / Convorbiri Klaus Iohannis - Maia Sandu, la București

Guvernu nău la București

Parlamentulu di București deadi, gioi, votlu di pistipseari ti cabinetlu pripusu di liberalu Nicolae Ciucă – ună nauă formulă guvernamentală cu 20 portofolii, ampărțăti anamisa di PSD, PNL și UDMR. Româñilli aşteaptă ca executivlu s’calcă lucru şi s’ndreagă problemili existenti, lumea easti sătulă di crizi şi di tăxeri, declară prezidentulu Klaus Iohannis, la ţeremonia di băgari pi ipotisi: "Criza politică s-bitisi, ama alanti crizi nu şi niţi problemili nu kirură. Pandemia nu s-bitisi, criza energhetică nu s-bitisi, acaţă maş năi turlii, bugetlu pi aestu an lipseaşti s’hibă rectificat, bugetlu tră anlu yinitoru lipseaşti s’hibă ndreptu şi votat. Oamiñilli aşteaptă păltearea-a tiñiiloru di cafi mesu şi a pensiilor tu oara ananghi şi multi alti lucri caftă tra s’hibă ndreapti ntrăoară. Tră tuti aestea easti ananghi di un guvernu vărtosu, cu ună majoritate consistentă tru parlamentu şi tora avemu aestu guvernu." 

Păzărăpserli anamisa di PSD, cari lu-ari nai ma marli numiru di parlamentari, și PNL, partidu ţi easti la guvernari, deadunu cu UDMR, ahurhinda ditu 2020, ţănură cabaia kiro, aţeali dauă formațiuni s’akicăsiră, pănu tru soni, s’asiguripsească pi arada ipotisea di premieru. Aesta după ţi aprăftăsiră s’ndreagă unu program di guvernari cari au misuri aștiptati di electoratlu a cathi unlui și să andreagă un algoritmu echitabil di ampărțari a mandatilor di ministru. Lucărli fură multu ma aplo tru aţea ţi mutreaşti UDMR, cari armâni tru naua ecuație executivă cu idyili trei ministeri: Dizvoltarea Regională, Mediu şi Sport și iotisea di viţepremier. 

Programlu di guvernari pruveadi ahărdzeari 7% ditu PIB tră investiţii, băgarea tu practico Planlu Naţional di Redresare şi Rezilienţă şi ufilisearea-a Planlui di Investiţii "Anghel Saligny" tră s’ñicureadză decalajili di dizvultari anamisa di regiuñili a văsiliillei. Va s’crească indemnizaţia socială, alocaţiile tră cilimeañi, tiñiia di cafi mesu di mesi brută pi văsilie, ama și pensiili. Tu ahurhita-a anlui yinitoru, va s’facă isapi ti mecanismulu di protecţie a consumatorlor andicra di criştearea-a păhadzloru la energhie și va s’llia ma largu misuri aţea turlie ca populaţia și companiili româneşti s’nu aibă zñie. La Ministerlu ali Educație va s’hibă adratu unu comitet cari va s’lucreadză la năulu nomu tru domeniu, a deapoa dzăţ di miliardi di euro va s’hibă investiţ tru yinitorlli 10 añi tru infrastructura di transportu. Tru domeniul ali Justiție, tiñisearea a condiţiilor ditu Mecanismul di Cooperari şi Verificari easti unu di obiectivili a nauăllei coaliţii. Tru idyiulu kiro, NATO, UE şi Parteneriatlu strateghicu cu SUA suntu sturlli pi cari România va ş-ntimilleadză tută politica di apărari şi securitati, anvărtuşearea a profilui şi rolu ali Românie tru ateali dauă structuri armânu un lucru di amprotusa tră București.

 

Catandisea epidimiologică tru România

Unu di aţeali nai cama greali ti kiverniseari portofoliili, cu ahâtu ma multu tora tru contextulu pandemic, fu priloatu di profesorlu doctoru Alexandru Rafila, reprezentantulu ali Românie la OMS. Ari vreari ta s’da silă ti vaccinari şi modernizari dimecu ti 46 di spitale, iara Alexandru Rafila ari tru videală ma multi misuri tră s’nu yină ună idyea dalgă cumu dalga patru: "Aţea ţi nă sinfiriseaşti tru aestă oară easti parteneriatlu cu oamiñilli cari lucreadză tru sistemlu di sănătati şi nă sinfiriseaşti s’aflămu turlia nai cama buna, atea turlie tra s’avemu agiutorlu a populaţiillei/ a bănătorloru tră misurli di sănătati publică. Fui multu nvirinatu di sutili di morţă cari s-nregistrară cathi dzuuă tru văsilia-a noastră. Easti ti nipistipseari ca ună văsilie ditu Uniunea Europeană s’neghistreadză nai cama marli numiru di morţă raportatu la populaţie şi lipseaşti s’nă ndridzemu s’adrămu tutu ţi putemu di itia că aestu lucru s’nu s’facă altă oară şi s’dăm şi ună nădie a oamiñilor. Tru anlu 2022 va s’aflămu calea cătă normalitate." 

Numirlu a cazurlor năi di COVID-19 easti pi scădeari, tru aestă stămână, tru România, di agiumsi sumu 2000 tru 24 di săhăţ ditu soni tră prota oară după multi stămâñi. Ghini ma, numirlu a morţăloru asociatu easti nica mari, anvărliga di 200 cathi dzuuă. Sinferlu a populațiillei tră vaccinari agiumsi diznău tru unu kiro di regresu, iara tru aestu kiro aproapea 40% ditu totalu a populațiillei lo nai ma pţănu ună doză di vaccinu. Maş ndauă giudeţi suntu tora tru scenariulu aroșu, iara Ministerlu ali Educație dimăndă că unitățli şcolari di Bucureşti şi ditu alti localităţ, cari au ună rată di infectari sumu 3 cazuri la ñillea di bănători, potu s’apufusească organizarea cursurloru cu prezenţă fizică.

 

Muabeţ anamisa di Klaus Iohannis şi Maia Sandu, București

Tru contextul a yiurtusearillei estanu 30 di ani di la apufusearea a ligăturloru diplomatiţi anamisa di România și Ripublica Moldova (ex-sovietică, majoritar românofonă), prezidenţălli Klaus Iohannis și Maia Sandu avură muabeţ, tru aestă stămână, București, tru arada-a curi năpoi adusiră aminti ligăturli speţiali anamisa di aţeali dauă stati. Ripublica Moldova s’hărseaşti di un agiutoru babageanu, durabilu şi transpartinicu di cătă Bucureşti, declară prezidentulu Iohannis. Șeflu a statlui cundille că muabeţli avură tru scupo tuti domeniile tru cari România și Ripublica Moldova au proiecti comune, maxusu tru atea ţi mutreaşti interconectarea energhetică şi anvărtuşearea-a securitatillei energhetiţi, dizvoltarea-a infrastructurăllei di transport, perspectivili tra s’da ma largu asistenţă nirambursabilă a Ripublicăllei Moldova, dizvoltarea a comunicaţiilor şi a cooperarillei tru domeniul a educaţiillei. Tutunăoară, năpoi fu spusă andruparea-a Bucureștiului tră gaereţli a Chişinăului di integrari europeană. România easti cratlu ţi nă ndrupaşti susto tru planu economicu, politicu, diplomaticu, culturalu, educaţionalu, declară și Maia Sandu, cari zbură ti unitatea culturală, istorică şi lingvistică anamisa di aţeali dauă văsilii. 

 

Autoru: Corina Cristea

Armânipsearea: Taşcu Lala

 

 

 

 

 


www.rri.ro
Publicat: 2021-11-29 08:22:00
Vizualizari: 220
TiparesteTipareste