Plante invazive, identificate în România

plante invazive, identificate în românia În ultimii ani, speciile străine invazive au devenit o problemă tot mai mare la nivel mondial.

În ultimii ani, speciile străine invazive au devenit o problemă tot mai mare la nivel mondial. Pe lângă intensificarea activităţilor umane, schimbările climatice favorizează şi mai mult pătrunderea şi dezvoltarea lor în noi teritorii, creând dezechilibre ecologice. 

Situația pare a fi destul de serioasă, având în vedere că Parlamentul European și Consiliul Uniunii Europene au considerat necesar să elaboreze un Regulament privind prevenirea și gestionarea introducerii și răspândirii acestor specii. Documentul arată că apariția unor specii alogene, fie animale, plante, ciuperci sau microorganisme, în medii noi nu reprezintă întotdeauna un motiv de îngrijorare. Cu toate acestea, o subgrupă semnificativă de specii alogene pot deveni invazive, având efecte dăunătoare grave asupra biodiversității și asupra serviciilor ecosistemice aferente, precum și alte efecte sociale și economice, care ar trebui prevenite. Aproximativ 12 000 de specii prezente în mediu în Uniune și în alte țări europene sunt alogene, dintre care aproximativ 10 până la 15 % sunt estimate a fi invazive. Amenințarea la adresa biodiversității și a serviciilor ecosistemice aferente pe care acestea o reprezintă ia diferite forme, având inclusiv efecte negative grave asupra speciilor indigene și asupra structurii și funcționării ecosistemelor prin modificarea habitatelor, a prădării, a concurenței în rândul speciilor. 

De asemenea, prin transmiterea de boli, prin înlocuirea speciilor indigene într-o parte semnificativă a ariei de răspândire și prin efecte genetice cauzate de hibridizare. Mai mult, speciile alogene invazive pot avea, de asemenea, un efect dăunător semnificativ asupra sănătății umane și a economiei. Numai exemplarele vii și părțile care se pot reproduce reprezintă o amenințare și, prin urmare, numai acestea ar trebui să facă obiectul restricțiilor, precizează specialiștii europeni. 

Situația este simililară și în România, unde fundația de mediu Conservation Carpathia a identificat în sud-estul munților Făgăraș, de-a lungul unor de văi de ape curgătoare, șase specii străine invazive de plante și acționează pentru eliminare acestora. Iată ce spune biologul Oliviu Pop: 

"Aceste plante invazive, de fapt plante străine invazive, apar în habitatele naturale care sunt degradate sau abandonate cum ar fi câmpurile, pajiștile abandonate, sau zonele în care s-au depozitat deșeuri. Ele conduc în timp la eliminarea speciilor de plante native caracteristice zonei, adică la scăderea biodiversității. Aceste plante invazive elimina treptat speciile valoroase, plantele rare protejate, sau plantele bune furajere. Schimbările climatice la care asistăm tot mai mult în ultima vreme favorizează și ele instalarea și dezvoltarea acestor specii care, așa cum le zice și numele, nu sunt caracteristice zonei. Sunt venite din alte zone, fie scăpate din grădini, fie ajunse în mod accidental, introduse de om".

            

Prin activitatea sa, fundația este preocupată de protejarea naturii, de refacerea zonelor afectate în trecut de exploatări forestiere neconforme și de restabilirea echilibrului în natură. În acest sens, a fost realizat un studiu științific coordonat de către Oliviu Pop, pe baza unei metodologii standardizate, de-a lungul principalelor văi și a afluenților acestora din zona de sud a Munților Făgăraș. Utilizând rezultatele studiului, Conservation Carpathia a elaborat un plan de acțiune, pe baza căruia, în această vară a organizat acțiuni de eliminare a speciilor străine invazive de plante, împreună cu angajații și cu voluntari români și străini. Au folosit doar mijloace ecologice, prietenoase cu natura (cosire, dezrădăcinare sau tăiere). Activitatea va continua pe parcursul mai multor ani, până la limitarea cu minim 50% a extinderii acestor specii de-a lungul văilor râurilor din zona de proiect. 

Oliviu Pop: "Noi avem în prezent un proiect de refacere a habitatelor naturale care se referă atât la refacerea habitatelor din zonele ripariene, adică cele de-a lungul râurilor, care sunt cele mai afectate de impactul antropic, dar și de refacere a pădurilor și a tufărișurilor din zona alpină. Pe lângă activitățile de plantare / replantare a unor specii caracteristice în aceste zone ripariene, de-a lungul văilor râurilor, încercăm în anumite locuri să eliminăm aceste specii de plante invazive. Prima dată am făcut un inventar pe o lungime de 165 de km de văi de râuri, iar apoi am reușit încet - încet, cu angajații și cu voluntarii noștri, să eliminăm  o parte din aceste specii din aceste habitate ripariene, cam aproximativ de pe 37 km. Și acum încercăm să monitorizăm să vedem ce se întâmplă, cum reapar aceste specii pe măsură ce noi, în același timp, lucrăm la refacerea acestor habitate, la replantarea aninilor, sălcilor, speciilor de arbori caracteristice acelor zone".

            

El mai atrage atenția că unele specii străine invazive au flori și pot fi considerate frumoase, din punct de vedere ornamental, însă, din punct de vedere ecologic rămân dăunătoare. Acest subiect, prea puțin atins până în prezent, va fi tot mai discutat în anii ce urmează, iar acțiunile de genul celor întreprinse de Conservation Carpathia vor fi tot mai dese la nivel național și european, estimează fundația de mediu din România.


RadioRomaniaInternational · Terra Verde 31.12.2021

www.rri.ro
Publicat: 2021-12-31 16:37:00
Vizualizari: 1227
TiparesteTipareste