Hăbări ditu bana românească și internațională

hăbări ditu bana românească și internațională Embistimeňilli romano-catoliț si țelli protestanțâ yiurtusescu Anyearea-a Hristolui. Sâmta Liturghie ditu prota dzua di Paşti s’țânu tru Pâzarea San Pietro după 2 ani de pandemie şi restricţii, a deapoa mesajlu de irini si vluyiusearea "Urbi et Orbi" lu d

XXX – Embistimeňilli romano-catoliț si țelli protestanțâ yiurtusescu Anyearea-a Hristolui. Sâmta Liturghie ditu prota dzua di Paşti s’țânu tru Pâzarea San Pietro după 2 ani de pandemie şi restricţii, a deapoa mesajlu de irini si vluyiusearea "Urbi et Orbi" lu dimândâ Papa Francisc ditu loja țentrală. “Hristolu Anye ! S’nâ mutâmu ocllili di pi locu, di pi pimintu, s’avinâmu dalga sicletillei și a câhârillei ditu oclli a noștri și s’nâ dișcllidemu ocllili cu nâdie la Dumidzâlu !” aestă cândâseari, u dimândâ, ma ninti tu Liturghia di Anyeari, Suveranul Pontif. Pistimeňilli ortodocşi şi greco-catoliț va-lu yiurtuseascâ Pastele dupu unâ stâmâna. Ti elli adzâ easti dumânica a Fluriiloru, dzuua tu care s’yiurtuseaști intrarea Ankilutorlui tu Ierusalim. Tu Romania, vâsilie majoritar ortodoxa, di Flurii, cathi an, aproapea unâ miliuni și giumitati di români ş’yiurtusescu dzuua di numâ, icâ au numa Florentina, Flurica, Flurin, Viuleta, Viurel, Camelia icâ au alti numi di lilici. Prezidentulu Klaus Iohannis lâ urâ sarbatori cu haraua, cu isihie și iriňe, a tutulor ațiloru cari adzâ yiurtusescu Pastili icâ Fluriili.

 

XXX – Ahurhinda di niadzânoaptea aesta, niți unâ pampori arusească numata ari izini tru porturile UE, s’clleamâ câ niți tru România. Interdicţia s’bagâ tu practico şi ti pamporili cari alâxirâ hlambura aruseascâ cu unâ di la altu cratu, după 24 di șcurtu, data anda nkisi polimlu tru Ucraina, ama nu și ti atelli ți au ananghi di asistenţă icâ arifugiu tru porturi di itii di sigurlâki ili cari ascâparâ oamiňi pi amari. Tu unu interviu trâ ediţia de duminica a revistâllei ghirmanâ Bild am Sonntag, şefa Comisiillei Ivrupeanâ, Ursula von der Leyen, declarâ, di alta parte, ca yinitoarea hopâ di sancţiuni ivrupeani ari tru scupo nafta şi bănțâli aruseşti, maxusu atea nai cama marea, Sberbank. Ea cundille că la Bruxelles s’lucreadză la mecanisme mintimeni ta s’acatâ tu isapi nafta aruseascâ pi naua listă de sancţiuni, aesta cu scupolu ta s’ňicureadzâ finanţarea ali askeri di aputruseari a prezidentului Vladimir Putin, nica și di pi alti p1zâri. Craturli membre ale Uniunii păltesc ti gazlu şi nafta aruseascâ, pritu intermediul a bancâllei Sberbank şi Gazprombank, bănțâ cari nu eara vizati până tora cu sancţiuni europene, dimanda Reuters. Tu aestu kiro, Rusia li dusi ma largu atacurile tu ma myultâ câsâbadz ditu Ucraina, nica și tru capitala Kiev, ca apandasi la atacarea şi nicarea-a crucişătorlui "Moskva", pamprea a lui amiral de la Amarea Lae. Uidisitu cu spusa a pitricutlui di la Radio Romania tru Ucraina, aruşii arcarâ cu topi tu ma multâ câsâbadz ditu sudul ali Ucraina, kiro tru cari la Herson askerili ucrainene, ma largu u ducu ninti ataca contra a askeiloru arusesti di aputruseari.

 

HAGA – Un lot format din 20 de militari ai Armatei Române, răniţi în teatrele de operaţii, participă, timp de o săptămână, la jocurile Invictus, organizate, anul acesta, la Haga, în Olanda. Militarii vor concura la şapte discipline sportive, dintre care şase individuale - tir cu arcul, atletism, rowing, powerlifting, ciclism şi înot - şi una de echipă, respectiv volei din poziţia şezând. Jocurile Invictus promovează respectul şi empatia pentru sacrificiul şi traumele militarilor răniţi a căror implicare în aceste activităţi este o ocazie de reintegrare socială şi de redare a încrederii în forţele proprii, precizează Ministerul Apărării Naţionale de la Bucuresti. Pentru militarii română, ediţia din acest an, a Jocurilor Invictus, este a treia participare după cele de la Toronto, din 2017, şi Sydney, un an mai târziu.

 

Autoru: Udalu a habarloru

Armanipsearea: Tascu Lala

 


www.rri.ro
Publicat: 2022-04-17 17:44:00
Vizualizari: 136
TiparesteTipareste