Românii şi avuţia naţională

românii şi avuţia naţională Avuţia netă a românilor creşte în statistici, fără ca nivelul lor de trai să se îmbunătăţească în realitate.

Ceea ce studiile de specialitate numesc avuţia netă a românilor continuă să se majoreze într-un ritm robust, iar anul trecut a crescut cu 10%, la peste 2.600 de miliarde de lei (echivalentul a mai bine de 500 de miliarde de euro) – relevă raportul asupra stabilităţii financiare, publicat de Banca Naţională (BNR).

 

Potrivit documentului, contribuţia principală la această creştere au avut-o activele imobiliare. Pe de o parte, s-au construit case şi blocuri noi, iar pe de alta valoarea celor vechi a crescut cumva de la sine, pe o piaţă imobiliară în continuare dinamică. În plus, aşa cum atestă statisticile comunitare, România e ţara membră a Uniunii Europene cu cei mai mulţi proprietari de locuinţe. Peste 95% din populaţie trăieşte în 2020 într-o casă sau un apartament proprietate personală, în timp ce la nivelul întregii Uniuni proporţia e de numai circa 70 de procente.

 

La celălalt pol, în Germania, cea mai populată ţară membră şi cu economia cea mai robustă, cam jumătate dintre oameni stau în chirie. Ceea ce, notează analiştii, înseamnă că şi avuţia românilor e un concept relativ, câtă vreme se bazează mai ales pe imobiliare, în timp ce salariile şi pensiile sunt printre cele mai mici din Uniune. În plus, potrivit tot statisticilor comunitare, România e ţara cu cele mai multe locuinţe supraaglomerate, dintre toate cele 27.

 

O altă veste e că vremurile în care apartamentele şi casele se vindeau la sume foarte mari se pare că vor apune. Cel puţin aşa anunţă experţii din sistemul bancar. Pentru vara acestui an, circa 30% din băncile chestionate de BNR anticipează o tendință de scădere a cererii de credite. Raportul Băncii Centrale mai atestă că valoarea depozitelor ce depăşesc plafonul de garantare de 100.000 de euro s-a majorat cu 14%, comparativ cu 4% pentru ceilalţi deponenţi. De asemenea, se remarcă creşterea importantă a deţinerilor de fonduri de investiţii şi acţiunilor cotate, ce s-au majorat cu 80%, respectiv 2,3% din Produsul Intern Brut.

 

BNR consideră că, deşi plafonarea preţurilor la energie este o măsură utilă pentru a proteja veniturile populaţiei pe termen scurt, eforturile autorităţilor ar trebui îndreptate preponderent spre dezvoltarea de noi surse de energie regenerabilă şi spre diminuarea dependenţei de importuri. Potrivit raportului, evoluţia venitului mediu net a fost în linie cu creşterea preţurilor de consum.

 

Gospodăriile din regiunea Bucureşti-Ilfov au raportat venituri băneşti de două ori mai mari faţă de cele din regiunea nord-est. De asemenea, gospodăriile din mediul urban au avut venituri băneşti medii cu 50% mai ridicate faţă de cele din mediul rural. Rata de îndatorare a populaţiei a crescut cu 9% în martie 2022, comparativ cu martie 2021.

 

RadioRomaniaInternational · Românii şi avuţia naţională

 


www.rri.ro
Publicat: 2022-06-23 11:30:00
Vizualizari: 507
TiparesteTipareste