Grecia iese de sub supravegherea extinsă a Comisiei Europene

grecia iese de sub supravegherea extinsă a comisiei europene Grecia a ieşit, zilele trecute, din aşa-numitul cadru de supraveghere extinsă impus de Uniunea Europeană - o măsură care va da ţării o mai mare libertate în elaborarea politicii economice.

Premierul elen Kyriakos Mitsotakis a evidenţiat, într-un discurs către naţiune, momentul "istoric pentru Grecia şi pentru greci", după 12 ani de monitorizare de la Bruxelles. 


"Un ciclu de 12 ani care a provocat durere cetăţenilor, a făcut economia să stagneze şi a divizat societatea se încheie. Un nou orizont clar de creştere, unitate şi prosperitate se deschide pentru toţi" - a subliniat, în discursul său, premierul conservator Kyriakos Mitsotakis. Acesta a punctat că "Grecia de astăzi este una diferită: avem o creştere economică puternică şi o scădere a şomajului de 3% de anul trecut şi de 5% din 2019".



Anterior, ministrul grec al Finanţelor Christos Staikouras declara că "Grecia revine la o normalitate europeană şi nu va mai fi o excepţie în zona euro". 

Potrivit acestuia, faptul că autorităţile de la Atena şi-au îndeplinit cea mai mare parte a angajamentelor şi promisiunilor asumate faţă de Bruxelles a fost confirmat într-o scrisoare trimisă de vicepreşedintele Comisiei Europene Valdis Dombrovskis şi de comisarul european pentru Afaceri Economice Paolo Gentiloni. 

Ministrul Staikouras mai sublinia că ieşirea Greciei de sub supravegherea extinsă a Comisiei Europene va însemna un grad de libertate mai mare în implementarea politicii economice şi va aduce ţara mai aproape de obiectivul său de a redobândi un rating de tip "investment grade", adică, "recomandat pentru investiţii".



Din 2018, evoluţiile şi politicile economice ale Greciei au fost monitorizate de Comisia Europeană, în regim de supraveghere extinsă, după ce, între 2010 şi 2015, Atena a avut nevoie de trei pachete internaţionale de asistenţă de la Uniunea Europeană şi de la Fondul Monetar Internaţional, cu o valoare totală de aproape 290 de miliarde de euro. Pensiile şi salariile au fost tăiate, impozitele au crescut, angajările în sectorul public au fost îngheţate, bugetele administraţiilor, ale spitalelor şi ale tuturor instituţiilor publice au fost amputate.



În aceast an, Comisia Europeană se aşteaptă la o creştere economică de 4%, în condiţiile în care, în medie, în zona euro creşterea va fi de 2,6%. Însă şomajul continuă să fie unul dintre cele mai ridicate din zona euro, salariul minim este unul dintre cele mai scăzute, iar datoria de 180% din PIB rămâne o corvoadă pentru economia ţării - notează presa internaţională. 

RadioRomaniaInternational · Europa al zi 24.08.2022

www.rri.ro
Publicat: 2022-08-24 07:50:00
Vizualizari: 195
TiparesteTipareste