Stilul mediteranean în arhitectura bucureşteană

stilul mediteranean în arhitectura bucureşteană După ce încă de la sfârşitul secolului XIX şi în primele decenii ale celui de-al XX-lea, stilul neoromânesc devenise predominant, mai ales, în Bucureşti, anii 1930 au debutat sub semnul unei mari varietăţi stilistice.

După ce încă de la sfârşitul secolului XIX şi în primele decenii ale celui de-al XX-lea, stilul neoromânesc devenise predominant, mai ales, în Bucureşti, anii 1930 au debutat sub semnul unei mari varietăţi stilistice. Casele particulare au început să adopte curente moderniste, cubiste şi de tip Art Deco, iar arhitecţii au început să-şi demonstreze abilitatea de a crea în stiluri cât mai diferite. Astfel că din 1930 până prin 1947, în marile oraşe, cu precădere Bucureşti şi Constanţa, a prins teren un curent care iniţial s-a numit "mauro-florentino-brâncovenesc", căci prin aspectul său trimitea către aceste stiluri. Deşi multe case particulare au fost ridicate în Capitală purtând amprenta acestui stil şi mulţi arhitecţi l-au preferat, el a fost repudiat de breaslă la început, iar după 1950 a fost uitat complet. Recent clădirile proiectate în acest stil au fost studiate de arhitectul Mădălin Ghigeanu în lucrarea "Curentul mediteranean în arhitectura interbelică românească", publică la editura Vremea. Autorul a descoperit că acest stil, denumit "mediteranean" cu un cuvânt mai adecvat, au ajuns în România din nordul Americii, mai precis din California și Florida prin intermediul revistelor și al filmului. În SUA, această modă s-a format prin influența arhitecturii coloniale hispanice care, la rândul ei, valorificase stilul peninsulei iberice infuzat de influențe maure. Cum s-a prezentat în România acest stil mediteranean ne spune acum arhitectul Mădălin Ghigeanu. 

Morfologia stilului este bine cunoscută. În primul rând, aspectul cel mai important și mai cunoscut e tencuiala, acel stucco sau calcio vecchio. Tratarea fațadei în acest fel are nu numai o componentă estetică, ci şi funcțională, căci rezistă la diferențele de temperatură. Apoi, într-o primă fază e acoperișul cu olane în pante line, iar ulterior, vor apare și elementele gotice. Tot  într-o primă fază se importă elementele din zona Andaluziei. Se preiau elementele unei arhitecturi hispanice de tip mudejar, acest fiind numele dat constructorilor arabi care vor rămâne în Spania după Reconquista. Deci, într-o primă fază va apărea în București elementele acestea de factură hispanică. Ulterior se va trece la o formă mai epurată preluând elemente din zona Italiei, din Toscana, şi elemente ale Renașterii italiene, în care parterul este mai înalt şi etajele sunt tratate mai simplu. În ultima fază, cea mai elaborată a acestui stil mediteranean, apar cele mai interesante elemente de decorație de tip gotic veneţian. Deci evoluția morfologiei stilistice pornește de la stilul caselor tradiționale hispanice pornit din America și, în final, ajunge la goticul venețian unde se opreşte. Trebuie de remarcat faptul că la noi acest stil ajunge după anii 30, când în America se epuizase.


În timpul domniei lui Carol al II-lea, membrii casei regale și-au ridicat câteva palate în acest stil, arhitectul-fanion al meditaraneanului fiind Alexandra Zaharia, un apropiat al regelui. Printre aceste clădiri regale se numără și Palatul Elisabeta, aflat în nordul capitalei, în vecinătatea parcului Herăstrău și a Muzeului Satului, construit pentru Principesa Elisabeta, fosta regină a Greciei, una din surorile lui Carol al II-lea. Mădălin Ghigeanu ne oferă detalii. Deci, în primul rând, prima surpriză e că acest palat este mediteranean, în stilul arhicunoscut, având anume similitudini ulterioare cu casele americane ce au acel turn circular la intrare. Era o modă tipică, pe care o menționează până și criticul de artă Petru Comarnescu în cartea despre călătoriile lui în America, unde observă acest turn circular, nefuncțional complet, construit doar de dragul esteticii. Iar celelalte decorațiuni nu au nicio tangență cu stilurile brâncovenesc sau neoromânesc. Este un stil impus de către Principesa Elisabeta.  Ea îşi impune gustul pentru acest tip de arhitectură care nu-I plăcea Reginei Maria. Regina Maria a fost o singură dată într-o vizită împreună cu Principesa Ileana, a văzut parterul, dar nu s-a mai urcat la etaj. A zis că așa ceva nu e posibil. De unde aceasta debandadă de simboluri heraldice? Pentru că asta era una din caracteristicile stilului mediteranean: butaforia heraldică,fiindcă cei din California își arogau tot felul de titluri, și de simboluri heraldice. Deci palatul urmează indicațiile Principesei Elisabeta, va fi proiectat și semnat integral de arhitectul Constantin Ionescu. Realizat într-o viteză extraordinară începând cu toamna lui 1936 şi este recepționat în decembrie 1937.


            

Altă clădire meditaraneeană este situată chiar în centrul Bucureștiul, mascată din păcate de niște blocuri comuniste ridicate în spatele fostului palat regal, și denumită tot de Mădălin Ghigeanu: blocul florentin. Descoperirea numelor arhitectului și primilor proprietari a necesitat un considerabil efort de documentare. Ce-a descoperit arhitectul Mădălin Ghigeanu aflăm chiar acum de la el. O surpriză, un extraordinar arhitect şi cu alte proiecte de factură mediteraneană, Blocul acesta este un șoc, are una dintre prezențele cele mai interesante în București. Deci tratarea colțului la blocul florentin îi dă valoare. Acel colț frumos, elaborat, degajat, cu un balcon care privește în două direcții, cu o coloană, cu arcadele în plin cintru. Acest colț și această arhitectură din punct de vedere structural, doar la blocul florentin le mai putem în ziua de astăzi, deoarece în proiectele de rezistență toți inginerii consolidează colțurile puternic. O surpriză e și proprietarul: fiul ministrului de externe bulgar Hagianoff, proprietarul conacului Manasia. A fost o surpriză și pentru bulgari în sensul că: "Uite că au lăsat și ei ceva în București, nu numai noi să ne mândrim cu Palatul din Balcic al Reginei Maria."


Azi, casele curentului mediteranean stau mărturie despre diversitatea stilistică a Bucureștiului interbelic.


www.rri.ro
Publicat: 2023-01-22 11:00:00
Vizualizari: 1573
TiparesteTipareste