Simpatizanţi ai socialiştilor şi comuniştilor din Republica Moldova au protestat la Chişinău, în faţa sediului Curţii Constituţionale, faţă de intenţia parlamentului de a înlocui sintagma "limba moldovenească" cu "limba română" în toată legislaţia, inclusiv în Constituţie. Protestatarii, între care şi deputaţi ai celor două formaţiuni politice pro-ruse de opoziţie, i-au acuzat pe reprezentanţii puterii că "atentează la ceva ce este sfânt pentru fiecare moldovean" şi că o astfel de modificare ar necesita organizarea unui referendum şi votul a două treimi dintre parlamentari.
În replică, şefa Comisiei juridice, numiri şi imunităţi, Olesea Stamate, a declarat că instanţa supremă şi-a expus deja poziţia în 2013 referitor la limba vorbită în Republica Moldova. Atunci, Curtea Constituţională a decis că limba oficială este limba română şi nu cea moldovenească. Poziţia a fost susţinută şi de Academia de Științe a Republicii Moldova care a cerut "restabilirea adevărului științific" şi înlocuirea "limbii moldoveneşti" cu cea română.
Totodată, iniţiatorii proiectului legislativ, deputaţi ai Partidului Acţiune şi Solidaritate, au arătat că schimbările propuse "nu constituie o iniţiativă ordinară de modificare a Constituţiei, ci una tehnică", drept pentru care nu este necesară organizarea unui plebiscit. Proiectul de lege privind limba română a trecut deja, în primă lectură, de votul Parlamentului de la Chişinău. Dacă va fi adoptat, documentul mai prevedere ca Sărbătoarea Naţională "Limba noastră" îşi va schimba denumirea în "Limba română".
Asociaţia Românilor din Croaţia, în parteneriat cu Ambasada României în Croaţia şi Asociaţia pentru Educaţie Digitală "Bigger Picture" au organizat, la Zagreb, Festivalul Primăverii Româneşti. Cu acest prilej, a fost inaugurată expoziţia tematică "Românce de poveste", care a prezentat poveştile a 6 românce emblematice pentru istorie: Ecaterina Teodoroiu, singura femeie prezentă pe o bancnotă românească, Smaranda Brăescu, prima femeie paraşutist a României, Sofia Nădejde, o voce importantă a feminismului românesc în secolul al 19-lea, Hariclea Darclee, prima cântăreaţă de operă pentru care s-a compus în mod special un rol, Ana Maria Brânză, campioană olimpică la scrimă, şi Nadia Comăneci, prima gimnastă din lume care a obţinut nota 10. Membrii comunităţii româneşti, ai altor minorităţi din Croaţia şi reprezentanţi ai Catedrei de limba română din cadrul Facultăţii de Filosofie din Zagreb au avut ocazia să viziteze şi expoziţia de mărţişoare tradiţionale, iar copiii au participat la un atelier de creaţie. Comunitatea românească din Croaţia este formată, în majoritate, din cetăţeni români care s-au stabilit în Croaţia după anul 1990, românii fiind una din cele 22 de minorităţi naţionale recunoscute în această ţară.
Violonista Andreea Nistor va susţine, la 8 martie, un recital la sediul Institutul Cultural Român de la Londra, în cadrul seriei "Concertele Enescu". Aceasta va fi acompaniată de pianista Clementina Ristea Ciucu. Cele două vor interpreta lucrări de Beethoven, Ceaikovski, Dumitru Capoianu şi, bineînţeles, George Enescu. Andreea Nistor este elevă în clasa a 12-a la Colegiul Național de Muzică "George Enescu" din București. A participat la masterclass-uri cu maestrul Remus Azoiței, profesor de vioară la Academia Regală de Muzică din Londra. Clementina Ristea Ciucu este absolventă a Liceului de Artă "George Enescu" și a Universității Naționale de Muzică din București. În prezent, este lector universitar doctor în cadrul Facultății de Interpretare Muzicală a Universității Naționale de Muzică din București. Programul "Concertele Enescu" este organizat de ICR Londra cu scopul de a promova muzica românească în spaţiul britanic, precum și pe muzicienii români consacrați sau aflați la început de carieră.
Expoziţia de artă contemporană "Instantanee de pe Planeta Roz" a artistului Vladimir Păun - Vrapciu este deschisă la galeria Institutului Român de Cultură şi Cercetare Umanistică de la Veneţia. Manifestarea cuprinde 16 lucrări de pictură, grafică, instalaţie şi artă video, care au fost prezentate, în premieră, la Muzeul Judeţean Buzău. Vladimir Păun-Vrapciu este şi arhitect. În acest rol a câştigat realizarea unui proiect constând într-un aşezământ destinat copiilor defavorizaţi din Suceava. Proiectele sale arhitecturale au fost selectate în ultimii ani pentru diverse Anuale şi Bienale din România şi din străinătate. Este membru al Ordinului Arhitecţilor din România, al Uniunii Arhitecţilor din Romania, al Uniunii Artiştilor Plastici din România şi al Asociaţiei Internaţionale a Artelor Vizuale. Expoziţia "Instantanee de pe Planeta Roz" poate fi vizitată până pe 12 martie.