Barbat si mul'eare

Vruţ ascultători va vă spunem ază ti zboarăli "mul’eare" şi "bărbat". Ahurhim cu zborlu mul’ieare că aşi spuni nomlu ali politeţi. Dimi zborlu mul’eari easti di aradăţină latină, mulier ş-lu aflăm ş-tu alti limbi romaniţi. Tu italiană, moglie, cu sensul d

Vruţ ascultători va vă spunem ază ti zboarăli "mul’eare" şi "bărbat". Ahurhim cu zborlu mul’ieare că aşi spuni nomlu ali politeţi. Dimi zborlu mul’eari easti di aradăţină latină, mulier ş-lu aflăm ş-tu alti limbi romaniţi. Tu italiană, moglie, cu sensul di nicuchiră, ânveastă. Tu spaniolă mujer, cu sensul di theamină, tu portugheză mulher, tu catalană, muller. Tu limba română literară nu lu ari aestu zbor, ama dialectal ari zborlu muiere. Pluralu di la mul’eari easti mul’ieri. S-videm tora şi ndauă expresii cu aestu zbor ţi li aflăm tu dcţioarlu al Taki Papahagi: Mul’earea nicuchiră nu s-acumără; Tin’ia la mul’eare-i mushuteaţa aţea ma mare; Mul’earea l’I scoasio peri alghi ş-a draclui. S-dem tora şi ândauă di proverbili adunati di Pericle Papahagi
Bărbatlu s-poartă cu saclu şi mul’earea să scoata cu aclu, casă nu s-adară.
Mul’earea ţi faţi, ne draclu nu disfaţi (dimi ari născănti mul’eri ma lăi di draclu).
Mul’earea l’i scoasi peri alghgi ş-a draclui ( cu idyiul sensu).
Mul’earea ţi nu vrea s-frimită tută dzuua nţearni. ( să spuni ti ună mul’eari linivoasă).
Ca aţea (mul’eare) ţi plândzea sum gorţu. (s-dzâţi ti aţel’I ţi adună gailelu tră vârâ lucru ţi poati si s-facă, ia s-nu s-facă., ma nclo, dupu multu chiro. Easti un pirmith ţi souni ti ună mul’eari ţi l’I-avea moartă bărbatlu şi s-dsuţea la gorţul siminat dsi aestu ş-plândzea, minduinda-si că ţi va si s-facă cu ficiuorlu ţi va lu amintă năsă, cându va s-crească şi va s-alină pri gorţu; poati s-cadă, si s-agudească şi s-moară).
Tu dzaţi zboară ascultă ş-un di-a mul’earil’ei. (Dimi ş-di la mul’eari poţ s-l’ai minti).
Minti mul’irească (va s-dzâcâ minti lişoară)
Mul’earea lu auşi draclu. ( dimi cu ea nu poţ s-u scoţ ân cap)
Mul’earea –l cripă draclu.(cu idyiul sensu)
Mul’earea pisti nu ari. (dimi nu poţ s-ai pisti pi nâsâ)
Dă ş-fudz di mul’eare arauă.
Mul’earea arauă easti ca casa ţi afumă.
Mul’earea ş-câtuşa au câti nauă sufliti.
Mul’earea bună-I ghineaţa a casăl’ei.
Si âncaci ca mul’erli ( va s-dzâcâ si âncaci dipriună ti un lucru ţi nu ahârdzeaşti ţiva).
Mul’earea nu-I câmeaşi s-u alâxeşti cându vrei. ( Va dzâcă bâbatlu s-minduiască ghini cându si ânsoară, că ună oară ânsurat armâni ânsurat treă totna).
Mul’earea –i ma drac ş-di drac.
Mul’earea-i Evă. (dimi totna ti arâdi).
Mul’earea-I lucrul a draclui.
Thimel’iu a casăl’ei easti mul’earea.
Cari ş-bati mul’earea ş-bati cxaplu; cari-şi bati mula ş-bati punga.
Mul’earea, calu ş-tufechea nu si mprumută.
Mul’earea aţea bună ş-tin’iseaşti bărbatlu.
Dit idyea arădăţină avem adjectivlu mul’irescu. Ca tu exemplul drăculii mul’ireşti.
S-videm tora ş-noimili a zborlui bârbat şi derivatili a lui cum li aflăm tu dicţionsarlu al Tachi Papahagi. Arădăţina a zborlui bărbat easti latină, dimi yini di la adjectivul barbatus, om cu barbă. Cu idyea formă şi noimă lu aflăm maş tru limba română. Tu alanti limbi romaniţi nu lu ari.
Zborlu bărbat easti şi adjectiv, cu femininlu bărbată ş-pluralu, bărbaţ, bărbate, dimi om gione, ca tu exemplili: “inima-ţ bărbată ş-mari”, ică “mul’erli a lor bărbati”. Tut aşi avem şi adjectivlu: bărbatin, cu femininlu bărbatină, ca tu exemplu mul’eari bărbatină, dimi mul’eari gioană, ca un bărbat.
Dit idyea arădăţină avem şi adverbul bărbăteaşti, ca tu exemplul: “S-alumtară bărbăteaşti (giuneaşti).
Avem dapoia substantivul bărbătame, dimi pareie di bărbaţ. Ca tu exemplili Ahurheaşti cânticlu bărbătamea ş-dapoia lu l’ea mul’iramea. Ică “Bărbătamea cu auşeaticlu”, ică “ bărbătamea –n cărvane, pri la oi ş-pri la căşare”.
Nica un substantiv dit idyea arădăţină easti zborlu bărbăteaţă, sinonim cu bărbăţâl’ie, giuneaţă.
Avem dapoia şi adjectivlu bărbătescu, cu femininlu bărbătească şi pluralu bărbăteşti. Ia şi ândauă exempli: băsearica ari ună parti bărbătească şi ună mul’irească; mul’ireasca easti după bărbăteasca.”, ică alumtatic bărbătescu. Ică “La arâu mul’ierli la bărbătştili”(dimi stran’ili a bărbaţlor).
Avem şi zborlu di hârseari bărbătic. Ca tu exemplu “Vrutlu a meu bărbătic”.
S-videm tora şi ândauă proverbi dit cartea al Pericle Papahagi.
Dă-nj alea, bărbatlu a tău ş-tini ţâni-ţ mal’ilu a meu. (Dimi ma ghini cu bârbat, dicât fâr di el)
Bârbatlu cu cruţea-n cap, mul’earea cu draclu tu inimă.
Sturlu a casăl’ei easti bârbatlu.
Ş-cu idyiul sensu: Numia a casăl’ei easti bârbatlu.


Autor: Aura Piha 


www.rri.ro
Publicat: 2019-01-25 01:25:00
Vizualizari: 875
TiparesteTipareste