Despre energia nucleară

despre energia nucleară Săptămâna trecută, Compania de stat Nuclearelectrica a vândut 10% din acţiuni printr-o ofertă publică iniţială pe Bursa de Valori Bucureşti, pentru 281,8 milioane de lei (63 de milioane de euro).

Săptămâna trecută, Compania de stat Nuclearelectrica a vândut 10% din acţiuni printr-o ofertă publică iniţială pe Bursa de Valori Bucureşti, pentru 281,8 milioane de lei (63 de milioane de euro). Alte 1,077% din titluri au fost cumpărate cu 30,6 milioane de lei (6,8 milioane de euro), în baza dreptului de preferinţă, de către Fondul Proprietatea care era deja acţionar al Nuclearelectrica. După cum a apreciat ministrul delegat pentru energie, Cristian Niţă, acesta este cel de-al doilea succes după vânzarea pe bursă a 15% din Transgaz (operatorul de transport al gazelor naturale), ceea ce înseamnă că există interes pentru companiile energetice româneşti. Până la sfârşitul anului, va fi listat la bursă, prin ofertă publică iniţială, şi producătorul de gaze Romgaz Mediaş. Listările la bursă ale acestor companii controlate de stat au fost asumate de Guvernul României faţă de Fondul Monetar Internaţional, Banca Mondială şi Comisia Europeană.

 

În prezent, la Cernavodă (sud-estul României), sunt în funcţiune unităţile 1 şi 2 ale centralei nucleare. Unităţile 3 şi 4 sunt planificate să fie finalizate la nivelul anilor 2019, respectiv 2020, iar Unitatea 5 se află în conservare. Puterea nominală instalată a unităţilor 1 şi 2 este de 706,5 MW fiecare, cele 2 unităţi din Cernavodă asigurând, în prezent, circa 19% din consumul energetic al României.


Guvernul României a stabilit ca finalizarea Unităţilor 3 şi 4 din Cernavodă să se realizeze prin atragerea de fonduri de finanţare asigurate şi de investitori privaţi, în sistemul de parteneriat public - privat. Responsabilă cu finalizarea Unităţilor 3 şi 4 şi punerea lor în funcţiune este Compania de proiect S.C. EnergoNuclear S.A. Amintim că, în anul 2010, Comisia Europeană şi-a exprimat opinia favorabilă privind finalizarea Unităţilor 3 şi 4, în conformitate cu articolul 43 al Tratatului EURATOM, subliniind faptul că proiectul unităţilor îndeplineşte în totalitate cerinţele tratatului.

 

Ministrul economiei, Varujan Vosganian: „Noi suntem parte a Uniunii Europene, trebuie însă să învăţăm atât din perspectiva fluxului investiţional, din perspectiva comerţului internaţional şi din perspectiva strategiei energetice, să ne socotim în acelaşi timp şi parte a lumii întregi şi, în acest context, trebuie să vă spun că programele nucleare, în scopuri paşnice, sunt în continuă expansiune. De ce n-am face asta? Energia nucleară ne asigură independenţă energetică, este o energie curată, este o energie relativ ieftină, avem resursa umană necesară, dispunem de tehnologii avansate şi, în acelaşi timp, aceasta ar putea, pe un termen mediu, să contracareze epuizarea unor alte resurse. În clipa de faţă, nu avem o dimensiune certă cu privire la perspectivele programului nuclear. Suntem în căutare de investitori pentru reactoarele 3 şi 4, colaborăm cu Ministerul Marilor Proiecte şi cu Ministerul Energiei în această privinţă. Avem, de asemenea, păstrată în evaluare şi posibilitatea deschiderii unei centrale nucleare în centrul ţării, acolo unde riscul seismic este redus şi unde există condiţii pentru instalarea unei astfel de centrale nucleare.”

 

Alte argumente pentru continuarea programului de producere a energiei nucleare în România sunt legate de vechimea termocentralelor existente, dar şi de necesitatea unei diversităţi a surselor de energie şi a existenţei unui grad cât mai înalt de acoperire cu energie sigură pentru economia românească.

 

La rândul lui, Teodor Chirica, reprezentant al Forumului Atomic Român, pledează pentru sprijin din partea statului pentru proiectele energetice nucleare: „În procesul de dezvoltare a energeticii nucleare, se pot semnala barierele financiare care afectează marile proiecte energetice, printre care şi cele nucleare, accentuate de criza financiară mondială. Este tot mai acută discuţia asupra structurii pieţelor de energie, să fie reglementate sau dereglementate, pornind, în principal, de la argumentul imposibilităţii ca o piaţă dereglementată să poată acumula fonduri necesare dezvoltării de mari proiecte, fie ele nucleare sau convenţionale. Voci din lumea bancară şi a consultanţei financiare internaţionale împărtăşesc îngrijorările industriei privind lipsa de atractivitate pentru finanţatori a marilor proiecte energetice europene, clamând implementarea a o serie de măsuri de reducere a riscurilor de finanţare, cum ar fi diferitele forme de suport guvernamental, încurajarea contractelor de livrare a energiei electrice pe termen lung, încheiate în condiţii de transparenţă şi avantaj reciproc, abordarea echilibrată a celor trei piloni ai strategiei energetice - schimbările climatice, eficienţa economică şi siguranţa energetică.”

 

Compania de stat Nuclearelectrica estimează că va înregistra în acest an venituri de 2,2 miliarde de lei (509,5 milioane de euro), în creştere cu 1,1% faţă de anul trecut, şi un profit net de 23 de ori mai mare, de 131,9 milioane de lei (30,4 milioane de euro), pe fondul plafonării cheltuielilor. Investiţiile bugetate de companie se ridică în acest an la 568,5 milioane de lei (131,3 milioane de euro), mai mari cu 13,3% faţă de 2012.


www.rri.ro
Publicat: 2013-10-01 13:58:00
Vizualizari: 534
TiparesteTipareste