Va nă dânâsim,ază, vrut ascultători la un scriitor român,cu zârtină armânească, di partea a afenda-su-i aşi cum singur mărtiriseasti tu cartea dit soni “Basarabia”, ună turlie di jurnal literar.
Va nă dânâsim,ază, vrut ascultători la un scriitor român,cu zârtină armânească, di partea a afenda-su-i aşi cum singur mărtiriseasti tu cartea dit soni “Basarabia”, ună turlie di jurnal literar. La frândza 66 autorlu spuni alidzem “lumachea di partea al afendi purta numa machiduneană :Goma. El’ii deariră protl’ii sedentari tu hoară şi pi continentu tu “Tartarie Pars”(căsăbadz di pi litorl iu băna gret, armen’ii, uvrei şi armân’ii ).Ună parti di emburil’ii armân’i acâtară calea câtă apirită, mardina di mealu ali Amarii Laii.
Di altă parti, nica dit dumnia ali Caterina a-II-a , ascherea arusească fură loati cu zorea ma multi milet, şi picurari român’i şi armân’i di Transilvania, dit Văryării ţi –l’i adusiră tu loclu anamisa di Nistru şi Bug. Asi putem s-achicăsim cum agiumsi fumelajia Goma, di armân’i tu Basarabia (Ripublica Moldova).
Va să zburăm ti aestă personalitati,ahantu di controversată, Paul Goma, a curi numă agiumsi cunuscută pi plan international. Ama cum s-feati aestu lucru,ti anyrăpsi năs va vă spunem ma largu alâgândalui ândauă lucri dit articolu radiofonic ânyrapsit di prof. univ Grigore Alexandru Dima, ti fu s-coordonatorlu a redactl’iiei armânească tu ahurhita a emisiunilor pi armâneasti.
21 di cărtâ dit arada a curi romani şi alti gheniuri literari şi publicistiti stridusi şi tipusiti tu xeani. Dit arada aiustor 13 tu limba franteasca, 3 pi ghirmăneasti, 3 tu olandeză, 1 tu engleză şi 1 tu suedeză. Tuti romanili a lui (16 titluri) si nica un volum di proză scurtă cum si alti 10 cărtâ di memorii, jurnali, corespondentâ si alidzeri di articoli tipusiti pi româneasti Acutotalui 28 di titluri. Aestă easti isapea di până tora a scriitorlui român di rădatină armânească, rezidentu tu capitala ali Franţii, Paris, Paul Goma.
Easti vahi ază un di nai ma cunuscut scriitori român tu xeani. Di ispetea a cărtâlor anyrapsiti , ama nu mas ti aestă, că ti furn’ia a banăl’iei a lui căte aestă si-u aduti cu odiseea a existentăl’iei a lui tu România a an’ilor ’50,’60, ‘70 Goma armâni un simbol ti alumta anticomunistă . Scriitorlu român Miron Radu Paraschivescu âl numâsi un “Sol’ieniţân român” tu 1967, formulă ţi u lo dapoaia editorlu ghirman Surkamp şi ma amânat altă editori octidentali si di presa di aclo. Aestă tu chirolu căndu tu patrida a lui, ufitialii comunistă âl numâsea “pridătorlu “ si ma multu “ scriitor fară hari”. Ama prindi să spunem că nu suntu puţân’i atel’ii ti spun ază tu România di putânlu talentu al Goma.Nafoară di aestă multi personalitătâ avdzâti tu România chicusiră pi Paul Goma. Cari easti averlu? Ti ti easti zborlu?
S-umplură tu primuveara a anlui -2002, 25 di an’i di cându ânchisi tu România atea ti avea s-poartă numa ma amânat “minarea Goma” (dit scurtu-apriir 1977)- un protestu contra a zoril’iei morală şi materială băgată di reghimlu totalitaru comunistu. Paul Goma fu protlu scriitor ti s-mută contra a reghimlui comunistu, tu atel chiro tu cipitlu a delirlui a lui: tu yinar 1977 Goma declară tu ună carti pitricută la avdztlu postu di radio Europa Liberă , solidaritatea a lui cu atel’ii ti simnară “Carta ’77” di Praga. Agiumsi atumtea Goma tu ună “personă non grata” ti reghimlu u luyursea dusman.
Ama ta s-achicăsim cama ghini purtaticlu al Goma lipseasti s-videm bana aiustui.
Paul Goma s-amintă tu sâmedru 1935 tu una hoară dit provintia românească Basarabia- ază Rip. Moldova, ca hil’iiu dit ună fumeal’ii di dascal’ii. Cându tu 1941 dupu pactul Ribentrop_Molotov, sovietitil’ii acătară Basarabia, afendu-su fu exilat tu Siberia (deadun cu altă 2 miliun’i di insi- avândalui stepsu că eara român’i). Turnat acasă dupu libirarea ali Basarabii di ascherea română tu 1941, afenda-su si tută fumeal’ia vidzură zorea s-arifugieadză tu 1944 tu România . Chiro di 10 an’i familia feati ma multi fzeri prit hori dit Romania, ti ascundearea a identitatil’iei, ta s-ascapă di politia ti vrea s-u pitreacă năpoi tu Basarabia asi cum câfta arusl’ii. Mas tu 1954-55 dupu moartea al Stalin, aestă tran’ipseari dânăsi. Putem s-achicăsim aestă turlie starea di spirit a yinitorlui scriitor şi seatea a lui ti ăndriptati.
Atea ti va s-avdzăt yilipseasti acutotalui tabaetea a lui. Eara studentu Bucuresti cându tu 1986 protestă contra misticaril’iei sovietiti tu Ungaria: lucru ti cari lo 2 an’i di ahapsi si altă 5 di domiciliu cu zorea tu ună hoară. S-lo diznău studiili filologhiti si tipusi proză scurtă tu presa literară. Nu s-deadi napoi ti apruchearea atitudinil’iei ufitială a reghimlui ti cătăyurseari a aputrusearil’iei ali Cehoslovacheii di ascherea a pactului di Varsovia, (cu exceptia ali Românie).Tu 1968 s-anyrăpsi tu PCR. Ama di altă parti nica dit 1966 avea dată a unăl’iei editură di Bucuresti un roman cu numa” Ostinato” roman cu n’iiedz antidictatorial ti al feati s-hibă ti niaprucheari. Asi că autorlu pitricu cartea tu Ghirmânie. Volumlu fu tipusit tu 1971 si tu striduteari românească la pânăyirlu international di carti di Frankfurt, lucru ti feati trădzearea năpoi ayuniusită a participaril’iei românească la aestu pânăyir. S-apreasi ună ceamaună diplomatică internatională. Goma fu dat nafoară di la Facultati si nu avea izini s-tipusească tu presa. El ama nu trapsi măna că gri s-cama cu sila. Tipusi tu octidentu un nău roman “Uşa” si ânreghistră cu boatea a lui multi extrasi dit trilu roman (Gherla-sinonim metaforic cu ahapsi) fragmenti transmisi di Europa Liberă. Actili a lui agiumsiră la cipit cu episodlu ti simnari a Cartil’iei”77. La lista dischisă di Goma s-adâvgară n’il’ii di simnături a insilor niifhăristusit ;functonari,lucrători, oamin’i di aradă ama putâni persoani publiti dit cari dol’i anvitata ti anami :un critic literar si un psihiatru. Viniră alti ahapsi si tran’iepseri. Tricu di partea a greviştilor român’i dit agustu ’77 Goma s-ascăpă bana prit ândruparea a opinăl’iei publică internatională. Tu bitisita di brumar ’77 fu avinat dit România si agiumsi cu nicuchira si hiilu, Paris. Di atumtea bâneadză si anyrapseasti aclo. Aestă easti pi scurtu biografia a lui. Nu s-turnă ici tu Românie di anda fudzi si tut ti tipusi tu xeani fu stridus dit româneasti. Singurlu volum tipusit tu România pănă tu 1990 eara un di nuveli cu cari debută; dupu aestu putură sa-l’i cunoască dghivăsitorl’ii opera.
Cându vă pirmitusim biografia al Goma , vă pirmitusim mari parti dit opera a lui, ea easti tu n’iedz ună rememori, autoanaliză i zuyrăpseari a analizal’iei a sutitatil’iei si a oamin’iilor di anvărliga. Dit aestu punctu di videari easti Goma un Sol’ieniţân român, ama sigura fără impactul a protlui.
Asi cum spuneam, Goma scrie s-ma diparti si spiritlu a lui ti andriptati nu l’iarta pi vârnă . Feati alatusea, ti n’il’irtari, ta s-tipusească aduteri aminti dit jurnalili a lui tu cari critică sertu andoi di nai ma cunuscut anvitat român’i contemporan’i a curi lâ bâgă stepsu ti xichi di caracter si lasitati. Ligătura cu aestă s-arupsi si ândoi di el’ii loară sa spună teoria “xichil’iei di hari tu anyrapseari” al Goma, lucru ti l-uavea adrată prota reprezentantăl’ii a serviciilor totalitari. Ti stepsu lâ bagă Goma a scriitorlor s-altor ănvitat ti tora spun că fură contra a reghimlui dictatorial? Atea că nu-l andrupâră public căndu ahurhi protestili tu chirolu a dicataturăl’iei. Nu featiră aestă dit vără sinfer, di frica i ca nu tin’iisea idyili valori?Ti pot aestă s-apândăsească. Tiva, mas s-pricunoască averlu. Lucru ti el’i nu-l featiră. Mas dupu aestă s-bagă problema a l’iiertaril’iei.
Opera al Paul Goma caftă ta s-aducă dinăinti tin’iia andicra di lâvăşii umană, andriptatea dinaintea a ninandriptatil’iei, averlu dinaintea a minciunal’iei. Singura câbati ti putem ta s-l’i-u adutem al Goma easti xichea di achicăseari andicra di tabaetea a oamin’ilor, ti nu tut suntu vârtosi si au slăbintili a lor, până tu soni umană.
Link-uri ti agiutor
Copyright © . All rights reserved