Ninte cu 4 dechenii, televiziun\u2019ile transmitea din capitala a statului latino-american Chile imaghinile a unui dialithea polim, cu avioane, tancuri \u015fi solda\u0163i himusi\u0163 cu ahte contra a unui edificiu impozantu. Tr\u00e2 prota oar\u00e2 era transmis\u0103 \u00een directu un\u00e2 goad\u00e2 di stat, \u0163i cara c\u0103 America di Sud nu du\u0163ea elipse di aht\u0103ri ac\u0163iuni. Di aform\u2019ia c\u0103 aesta transmitea televiziun\u2019ile, la 11 agheazm\u0103ciune 1973, un\u00e2 goad\u00e2 di stat contra a lu Salvador Allende, pre\u015fedintile civil a statului Chile. Candidat di ma multe ori la \u015fefia a statului, so\u0163ialistul Salvador Allende fu aleptu tru 1970, hiind protulu pre\u015fedinte sud-american di st\u00e2nga, considerat ba\u015fi marxistu, care amint\u0103 un scrutin na\u0163ional libir. Un\u00e2\u015fiun\u00e2 lans\u0103 un\u00e2 politic\u0103 di na\u0163ionaliz\u0103ri \u015fi di reforme economi\u0163e di st\u00e2nga, cu accentu pi educa\u0163ie, inclusiv redu\u0163irea, fa\u0163irea ma m\u2019ic\u00e2 a analfabetismului, \u015fi asisten\u0163\u0103 medical\u0103. Misurile a guvernaril\u2019ei Salvador Allende deranj\u0103, n\u00e2r\u00e2ie profundu \u015fi l\u00e2 miti lucurlu, m\u0103rile finan\u0163e a momentului \u015fi Statile Unite ale Americ\u00e2, aflate tru mplin\u0103 ofensiv\u0103 contra a st\u00e2ng\u00e2l\u2019eii, cama multu pi continentul american. Goada di stat militar\u0103 din Chile arhiusi cu violen\u0163\u0103 tru dzua di 11 agheazm\u0103ciune 1973, militaril\u2019i c\u0103ft\u00e2nda s\u0103-l aresteadz\u00e2 pi pre\u015fedintile a statului Salvador Allende. El nu vru s\u00e2 si prida \u015fi vru ma ghine s\u0103 si vat\u00e2m\u00e2, \u00een timpul a asediului a militarilor puci\u015fti asupra a palatului preziden\u0163ial La Moneda. Priluarea a putearil\u2019ei di c\u0103tr\u0103 militari declan\u015f\u0103 un\u00e2 represiune s\u00e2ndziroas\u0103 contra a sus\u0163\u00e2n\u0103torilor a reghimului di st\u00e2nga a cure l\u2019i c\u0103dzur\u00e2 victim\u0103 cama multu tineril\u2019i intelectuali. Imaghinile a\u0163ilor dz\u00e2le din Chile u asp\u00e2rear\u00e2 lumea. Pi l\u00e2ng\u0103 asaltul armat, cu bombradament intensu contra a palatului preziden\u0163ial, din Chile vine \u015fi imaghinea ale umplire a stadioanilor cu opozan\u0163\u00e2 aresta\u0163 brutal pi strad\u0103. M\u2019il\u2019e di oamin\u2019i fur\u00e2 v\u00e2t\u00e2ma\u0163, alte m\u2019il\u2019e fur\u00e2 tir\u0103nipsi\u0163, piste un\u00e2 m\u2019il\u2019e di oamin\u2019i suntu ninca disp\u0103ru\u0163, la 4 dechenii di la goada di stat. Figura cl\u2019eaie a ac\u0163iunil\u2019ei fu gheneralulu Augusto Pinochet, \u0163i avea fut\u00e2 numit \u015fef a armat\u00e2l\u2019ei tamam di pre\u015fedintele Allende, pi care lu didea nan\u00e2parte di la puteare. Pinochet exercit\u0103 putearea absolut\u0103 \u00een Chile tr\u00e2 ma multu di 15 an\u2019i. \u0162i cara c\u0103 li \u00eenc\u0103lc\u0103 grosolan tute ndrepturile a omului, reghimulu a lui dictatorial easte lughursit s-aib\u00e2 realizat\u00e2 un\u00e2 economie \u00eenfluritoare \u00een Chile. Reghimulu Pinochet easte asociat cu crime di a\u0163eale ma odioasile \u015fi cu ac\u0163iunea eficient\u0103 a unor strateghi a economiil\u2019ei, a\u015fa numi\u0163il\u2019i Chicago Boys. Tru 1988, dup\u0103 15 an\u2019i di puteare absolut\u0103 \u015fi brutal\u0103, Pinochet fu simfun tr\u00e2 un\u00e2 consultare popular\u0103 asupra a reghimului a lui. R\u0103spunsul fu negativ ac\u015fi c\u0103 tru 1990 u deade putearea a civil\u2019ilor alep\u0163\u00e2 democratic. B\u00e2n\u0103 91 de ani, suficientu tra sib\u00e2 adus dinintea ale justi\u0163ie ama nu \u015fi tra sib\u00e2 condamnat cu executarea \u0163i cara c\u0103 ma multu di 300 di acuza\u0163ii grave si avea adunat\u00e2 contra a lui. Goada di stat din Chile di amu\u015fi 4 dechenii \u015fi reghimulu militar instalat atum\u0163ea fur\u00e2 considerate s-fur\u00e2 un moment a polimului ara\u0163e, a lumt\u00e2l\u2019ei a capitalismului \u015fi a democra\u0163iil\u2019ei contra a comunismului \u015fi a expansiunil\u2019ei a lui. Dup\u0103 instalarea a reghimului Castro \u00een Cuba, Statile Unite dusir\u00e2 un\u00e2 politic\u0103 sert\u00e2 tr-a nchidicare extindirea a modelului insurgentu \u015fi tru alte state latino-americane. Dup\u0103 40 di an\u2019i, imaghinile a goad\u00e2l\u2019ei di stat di-tru Chile impresioneaz\u0103 ama, din p\u0103cate, omenirea tricu, di atum\u0163ea, pri-tru momente \u015fi cama tr\u00e2 puvrie. Tut \u00eentr-un\u00e2 dzu\u00e2 di 11 agheazm\u0103ciune, tru 2001, un\u00e2 ac\u0163iune terorist\u0103 \u0163i nu po\u0163 ni\u0163e s-u minduea\u015f\u0163\u00e2 aruca lumea \u00eentr-un\u00e2 etap\u0103 nau\u0103 a existen\u0163\u00e2l\u2019ei a l\u2019ei \u015fi a rela\u0163iilor interna\u0163ionale.<\/p>\n
<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"
Ninte cu 4 dechenii, televiziun\u2019ile transmitea din capitala a statului latino-american Chile imaghinile a unui dialithea polim, cu avioane, tancuri \u015fi solda\u0163i himusi\u0163 cu ahte contra a unui edificiu impozantu. Tr\u00e2 prota oar\u00e2 era transmis\u0103 \u00een directu un\u00e2 goad\u00e2 di stat, \u0163i cara c\u0103 America di Sud nu du\u0163ea elipse di aht\u0103ri ac\u0163iuni. Di aform\u2019ia […]<\/p>\n","protected":false},"author":124,"featured_media":0,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"_acf_changed":false,"footnotes":""},"categories":[47548],"tags":[],"coauthors":[],"class_list":["post-186032","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-focus"],"acf":[],"yoast_head":"\n