Aoa \u015fi 60 di ani, Roma, anal\u0163al\u2019i reprezentan\u0163a ali Belgie, Fran\u0163a, Germania, Italia, Luxemburgu \u015fi Olanda vulusea thimil\u2019iusearea a Comunitatil\u2019ei Economica Europeana. Era idyili 6 stati cari, cu 7 an\u2019i ninti, avea apandasita la cl\u2019imarea al Robert Schuman \u015fi u avea lansat\u0103 construc\u0163ia institu\u0163ional\u0103 ali Europa unita. Putem sa spunem c\u0103 naua organiza\u0163ie dutea ma largu aest\u0103 filosofie \u015fi bitisea bagarea tru lucru thimeal\u2019ili a fantasticlui proces a unitatil\u2019ei europeana. Vahi sa \u015ftea dit ahurhita, ama agiumsi nica \u015f-ma limbid c\u0103 organiza\u0163ia thimil\u2019iusit\u0103 tru 1951, Comunitatea european\u0103 a c\u0103rbunilui \u015fi a cilekil\u2019ei, fu prota jgl\u2019ioata, ama \u015fi un testu tra planlu unificator.<\/p>\n
\n
<\/p>\n
\n
<\/p>\n
Dit ahurhita lipseasti s-pricunu\u015ftem curayilu \u015fi mintimineata a atilor ti al\u2019i numasim p\u0103rin\u0163al\u2019i thimil\u2019iusitori\u201d — thimil\u2019iusitorl\u2019i a filosofiil\u2019ei europeana, semnatarl\u2019i a tratatilor di ahurhita ica protl\u2019i lideri a organiza\u0163iilor europeani. El\u2019i akicasira c\u0103 masi discl\u2019idearea pan di mardzin\u0103, ahurhindalui cu economia, a populiloru ali Europa, poati s-asiguripseasca evitarea a polimilor ah\u00e2t li\u015for nkisiti pi Vecl\u2019iul Continentu. Tru un ocean di na\u0163ionalismu ti sa znueasti, unaoar\u0103 cu tendin\u0163ili belicoase, ae\u015fta vidzur\u0103 \u015fansa a unal\u2019ei cali ana, cata prucukie prit banaticu tin\u2019isitu \u015fi lucrari deadun. El\u2019i era dukimasi\u0163 \u015fi di complexitatea a continentului, ama isapea dup\u0103 6-7 decenii easti una ca ti ciudie.<\/p>\n
\n
<\/p>\n
\n
<\/p>\n
Ase, ma s-na turnam la momentul istoric di aoa si 60 di ani, Tratatlu di Roma discl\u2019idea lucrarea deadun tru tuta sfera economic\u0103 \u015fi nu masi tru nascanti industrii strateghiti, ligati ndreptu di cabilea tra s-duca un polim, nai pu\u0163an pi stil vecl\u2019iu. Ma multu, andicra di polititli di yimbruki comune, saltul di Roma adutea borgi complexi pi tut\u0103 linia, unaoara cu lansarea a polititlor comuni tru tuti domeniile economiti. Tutunaoara, fu thimil\u2019iusit\u0103 una organiza\u0163ie comunitar\u0103 tra energhia atomic\u0103. Doilu Polim Mondial s-avea bitisita cu 12 di an\u2019i tru ma napoi, cu bombardamentul atomic dit Japonia.<\/p>\n
\n
<\/p>\n
\n
<\/p>\n
Ase, atomlu eara tut cama multu ufilisitu ca energhie a yinitorlui, ama avea agiumta \u015fi una armat\u0103 nau\u0103, ti u baga tru aumbra iti putea sa s-faca cu cilekea \u015fi c\u0103rbunili. Simnarea a Tratatlui di Roma, la 25 di martu 1957, nclidea hopa ti bagarea a thimeal\u2019ilor, ah\u00e2ndusindalui integrarea prit acatarea tru isapi a tutulor domeniilor economiti \u015fi lansarea a polititlor comuni. Tru idyiul kiro, agiundzea di cabili s-hiba tindearea teritorial\u0103 a Comunitatil\u2019ei a statilor europene cari baga tru lucru politit economiti comune. Tratatlu di Roma avu idyil\u2019i semnatari cata cum Tratatlu di Paris. Cum istoria easti mplin\u0103 di hironie, prota lardzeari a Comunit\u0103\u0163lor economiti europene s-feati tru 1973, ntra atel\u2019i 3 nai membri hiindalui \u015fi Marea Britanie. Tut istoria na aduti aminti c\u0103 Marea Britanie armasi nanaparti nica \u015fi s-ncuntra tra proceslu integra\u0163ionistu lansat di atel\u2019i 6 di Paris \u015fi Roma.<\/p>\n
\n
<\/p>\n
\n
<\/p>\n
Dupu 3 an\u2019i di la simnarea a Tratatlui di Roma \u015fi constituirea a Comunitatil\u2019ei Economiti Europene, tru 1960, Marea Britanie \u015fi alti 6 state europene thimil\u2019iusira una alternativ\u0103 la aesta, Asocia\u0163ia European\u0103 a Liberlui Schimb. Marea Britanie easti prota cari iasi dit aesta structur\u0103 ti limita integrarea tra thimil\u2019iusearea a unei zona di libira-alaxeari \u015fi prima cari ader\u0103 la concuren\u0163\u0103, Comunit\u0103\u0163li Economiti Europeani. Tru dzalili a noastri, Marea Britanie easti prima vasilie cari iasi dit Uniunea European\u0103, ama varnu nu pari s\u0103 \u015ftiba cata iu va sa nkiseasca. Tru 60 di ani, construc\u0163ia european\u0103 evolua cabaia di multu.<\/p>\n
\n
<\/p>\n
\n
<\/p>\n
Tru aestu kiro, organiza\u0163ia comunitar\u0103 easti un exemplu ti nu s-ari vidzuta di integrare interstatal\u0103, un exemplu tra alti continente. Europa comunitar\u0103 ari aoa un parlamentu comun, una moned\u0103 unic\u0103, un spa\u0163iu unic \u015fi multi politit \u015fi programi cari fac dit Europa a atilor 27 di membri un spa\u0163iu ali irin\u2019e \u015fi a prucukiil\u2019ei. Tru idyiul kiro, ari cabaia piricl\u2019iuri ti pot s-agudeasca aestu proces \u015fi putem sa spunem, f\u0103r\u0103 s-him pi dau\u0103, c\u0103 dupu 60 di ani di la simnarea a Tratatlui di Roma, Europa unit\u0103 easti cama tru piricl\u2019iu ca varnaoar\u0103.<\/p>\n
\n
<\/p>\n
\n
<\/p>\n
Autor: Marius Ti\u0163a<\/p>\n
\n
<\/p>\n
Arm\u00e2nipsearea: Tascu Lala<\/p>\n
\n
<\/p>\n
<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"
Aoa \u015fi 60 di ani, Roma, anal\u0163al\u2019i reprezentan\u0163a ali Belgie, Fran\u0163a, Germania, Italia, Luxemburgu \u015fi Olanda vulusea thimil\u2019iusearea a Comunitatil\u2019ei Economica Europeana. Era idyili 6 stati cari, cu 7 an\u2019i ninti, avea apandasita la cl\u2019imarea al Robert Schuman \u015fi u avea lansat\u0103 construc\u0163ia institu\u0163ional\u0103 ali Europa unita. Putem sa spunem c\u0103 naua organiza\u0163ie dutea ma […]<\/p>\n","protected":false},"author":124,"featured_media":187268,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"_acf_changed":false,"footnotes":""},"categories":[47548],"tags":[48263,47289,48264,46571],"coauthors":[],"class_list":["post-187267","post","type-post","status-publish","format-standard","has-post-thumbnail","hentry","category-focus","tag-60-di-ani","tag-istorie","tag-tratatlu-di-roma","tag-uniunea-europeana"],"acf":[],"yoast_head":"\n