Ninte cu tamam 50 di an\u2019i, leghendarulu pre\u015fedinte di atum\u0163ea a Fran\u0163\u00e2l\u2019ei, gheneralulu Charles de Gaulle, f\u00e2\u0163ea un\u0103 vizit\u0103 \u00een Rom\u00e2nia. Eara un prim pas a li di\u015fchl\u2019idire pi care Nicolae Ceau\u015fescu o promitea a Occidentului, aflat\u0103 ninca \u00een stadiu di tatonare. \u0162i cara c\u0103 poate s\u0103 si cread\u0103, vidz\u00e2nda produsile a propagand\u00e2l\u2019ei oficial\u0103, c\u0103 vine ma\u015fi ca s\u0103 si spun\u0103 \u00een public arada di Ceau\u015fescu, De Gaulle avu un program didip \u00eemplin \u015fi di mare importan\u0163\u0103, cathiun\u0103 di ini\u0163iativele a lui av\u00e2nda \u015fi un\u0103 mare \u00eenc\u0103rc\u0103tur\u0103 simbolic\u0103. Tru a\u0163el momentu, Fran\u0163a eara partener privilegiat a Rom\u00e2niil\u2019ei, \u015fi si continua un\u0103 tradi\u0163ie di mai ghine di un secol. Istoria secolului XIX cunoa\u015fte numiroase momente esen\u0163iale tru care Fran\u0163a \u00eendrup\u00e2 unirea Principatilor rom\u00e2ne, consolidarea statului rom\u00e2n \u015fi dezvoltarea a unei societate modern\u0103 \u015fi democratic\u0103.<\/p>\n
\n
<\/p>\n
\n
<\/p>\n
Tru 1968, Ceau\u015fescu mutrea s\u0103 si deta\u015feadz\u0103 di controlul strictu realizat di Uniunea Sovietic\u0103 \u015fi instalat cu for\u0163a dup\u0103 al Doilea Polim Mondial, \u00een timp \u0163i De Gaulle impunea un\u0103 pozi\u0163ie aparte a Fran\u0163\u00e2l\u2019ei tru structurile occidentale, mai ahoria la NATO. Vizita istoric\u0103 fu, de faptu di ninte, stabilit\u0103, tru anulu 1964, di c\u0103tr\u0103 Ion Gheorghe Maurer, liderulu comunist, fostu avocat capitalistu, ninte di polim. Eara, ama, ultimulu an di ban\u0103 a liderului di atum\u0163ea a li Rom\u00e2nie, Gheorghe Gheorghiu-Dej, care dup\u0103 un an muri, tru 1965, \u015fi lu al\u00e2s\u0103 pi Nicolae Ceau\u015fescu tru loculu a lui, un nia\u015fteptat nou lider comunistu, \u0163el mai tiner din lag\u0103rulu mutat tru Estul a li Europ\u0103. Di la arhiusit\u0103, vizita fu ananghe s\u00e2 str\u00e2xeasc\u0103 evolu\u0163iile complexe a momentului. Fu programat\u0103 prota tru ciri\u015far 1967 \u015fi nu fu am\u00e2nat\u0103 din cauza a \u00eenlocuiaril\u2019ei a liderului di la Bucure\u015fti. C\u00e2ndu De Gaulle lipsea s\u0103 v\u2019in\u0103 \u00een Rom\u00e2nia, ac\u00e2\u0163\u0103 Polimulu di \u015fase dz\u00e2le\u201d dintr\u0103 Israel \u015fi mai multe \u0163\u0103ri arabe, Eghiptu, Iordania \u015fi Siria. P\u00e2n\u0103 tru sone, momentul mai 1968 si vidzu \u015fi el c\u0103 nu easte uidisit, oara aest\u0103 din cauza situa\u0163il\u2019ei din Fran\u0163a. Spri diferen\u0163\u0103 di Ceau\u015fescu care eara un necunoscut, inclusiv tr\u00e2 a\u0163el\u2019i care lu avea aleapt\u0103 \u00een caplu a \u0163ar\u00e2l\u2019ei \u015fi a partidului unic, comunistu, De Gaulle eara un\u0103 leghend\u0103 a istoril\u2019ei a Doilui Polim Mondial \u015fi un\u0103 figur\u0103 interna\u0163ional\u0103 di prota scar\u0103. Gheneralulu Charles de Gaulle refuz\u0103\u0103 s\u0103 aproache capitularea Fran\u0163\u00e2l\u2019ei \u00een fa\u0163a a lu Hitler \u015fi organiz\u0103 eroica Rezisten\u0163\u0103 francez\u0103. La 23 augustu 1944, c\u00e2ndu, la Bucure\u015fti, regele Mihai li \u015fu\u0163a armile contra li Gherm\u0103nie, gheneralulu De Gaulle intra triumfal \u00eentr-un Paris eliberat eroic. Di-tru 1959, De Gaulle eara pre\u015fedinte a Fran\u0163\u00e2l\u2019ei, hiinda fondatorulu a unei mi\u015fcare politic\u0103 \u0163i domin\u0103\u0103 \u015fi model\u0103\u0103 Fran\u0163a postbelic\u0103. \u00cen momentul a vizit\u00e2l\u2019ei a lui \u00een Rom\u00e2nia, pre\u015fedintile De Gaulle si confrunta cu un\u0103 contestare \u00een crea\u015ftire, p\u0103rn\u2019it\u0103 di la studen\u0163\u00e2l\u2019i a li Sorbon\u0103. \u00cen Rom\u00e2nia, de Gaulle avut un program \u00eenc\u0103rcat \u015fi diversu, fur\u0103 discutate strateghiile di colaborare bilateral\u0103 ama \u015fi situa\u0163ia interna\u0163ional\u0103. Cu chirolu, pi misur\u0103 \u0163i si aflar\u0103 mai multe dispri vizita gheneralului De Gaulle \u00een Rom\u00e2nia, si conturar\u0103 \u015fi un\u0103 serie di momente ahoria.<\/p>\n
\n
<\/p>\n
\n
<\/p>\n
Pre\u015fedintile a Fran\u0163\u00e2lei vinii la Bucure\u015fti cu un\u0103 list\u0103 di persoane a cui plicare\/fudzire din Rom\u00e2nia, refuzat\u0103 di reghimulu comunist, o c\u00e2fta personal. \u00cen timpul a vizit\u00e2lei \u00een Rom\u00e2nia, pre\u015fedintele De Gaulle m\u2019earse \u015fi la Craiova, iu mai t\u00e2rdz\u00e2u si mut\u0103\u0103 un\u0103 fabric\u0103 di automobile \u00een parteneriat cu Citroenulu francez. Si desf\u0103\u015fur\u0103\u0103 un\u0103 mare adunare popular\u0103 \u00een chentrul a Craiov\u00e2lei ama exiist\u0103 \u015fi amintiri cu un dejun restr\u00e2nsu\/pridunat c\u00e2ndu, \u00een timpul a prezentaril\u2019ei a participan\u0163ilor, celebrul gheneral francez b\u0103tuu pas di defilare \u015fi prezent\u0103\u0103 raportul a unui militar rom\u00e2n a cure prezen\u0163\u0103 ni\u0163i nu fu ninte observat\u0103. De Gaulle lu avea recunoscut\u0103 pi Polihron Dumitrescu, gheneral rom\u00e2n \u00een retradzire, care lu avea avut\u0103 coleg \u015fi oaspe\/priiaten la Saint Cyr. Cum militarulu rom\u00e2n fu atum\u0163ea \u015fef a clas\u00e2l\u2019ei tru care aavea \u00eenvi\u0163at\u0103 \u015fi De Gaulle, pre\u015fedintele a Fran\u0163\u00e2lei nu ezit\u0103\u0103 s\u0103 \u00eel\u2019i preziint\u0103 raportul, conform a regulilor a avdz\u00e2t\u00e2l\u2019ei institu\u0163ie militar\u0103. Ma\u015fi c\u0103 h\u00e2b\u0103rile din Fran\u0163a eara tut cama grave\/laie, tot mai multe categorii sociale decidea s\u0103 protesteadz\u0103 \u015fi s\u0103 intr\u00e2 \u00een grev\u0103 ahtare turlie c\u0103 vizita istoric\u0103 a pre\u015fedintelui De Gaulle \u00een Rom\u00e2nia fu ananghe s\u0103 hib\u0103 \u015fcurtat\u0103 iar gaeneralulu s\u0103 si toarn\u0103 pi avrap\u0103 la Paris. Restul easte istorie interna\u0163ional\u0103.<\/p>\n
\n
<\/p>\n
Autor: Marius Ti\u0163a<\/p>\n
\n
<\/p>\n
Arm\u00e2nipsire: Hristu Steriu<\/p>\n
<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"
Ninte cu tamam 50 di an\u2019i, leghendarulu pre\u015fedinte di atum\u0163ea a Fran\u0163\u00e2l\u2019ei, gheneralulu Charles de Gaulle, f\u00e2\u0163ea un\u0103 vizit\u0103 \u00een Rom\u00e2nia. Eara un prim pas a li di\u015fchl\u2019idire pi care Nicolae Ceau\u015fescu o promitea a Occidentului, aflat\u0103 ninca \u00een stadiu di tatonare. \u0162i cara c\u0103 poate s\u0103 si cread\u0103, vidz\u00e2nda produsile a propagand\u00e2l\u2019ei oficial\u0103, c\u0103 […]<\/p>\n","protected":false},"author":124,"featured_media":187560,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"_acf_changed":false,"footnotes":""},"categories":[47548],"tags":[],"coauthors":[],"class_list":["post-187559","post","type-post","status-publish","format-standard","has-post-thumbnail","hentry","category-focus"],"acf":[],"yoast_head":"\n