Opera\u0163iun\u2019ile armat\u00e2l\u2019ei rom\u00e2n\u0103 \u00een primulu polimi mondial arhiusir\u0103 tru agustu 1916, dup\u0103 fa\u0163irea a Conven\u0163ilei militar\u0103 \u00eentr\u0103 Rom\u00e2nia \u015fi Tripla \u00cen\u0163ileadzire, \u015ei au constat\u0103 \u00eentr-un\u0103 ofensiv\u0103 \u00een Transilvania. Ama Puterile Chentrale au contraatacat\u0103 \u015fi au ob\u00e2inut\u0103 un\u0103 victorie r\u0103sun\u0103toare la Turtucaia tru agh\u2019izm\u0103ciune 1916, care fu denumit\u0103 tru istoriografia rom\u00e2n\u0103 ca \u201ddezastrul di la Turtucaia\u201d. Tru andreu 1916, Bucure\u015ftiul eara ocupat di armatile ghirman\u0103, austro-ungar\u0103, bulgar\u0103 \u015fi turc\u0103.<\/p>\n
\n
<\/p>\n
Rezultatulu catastrofal a prim\u00e2l\u2019ei p\u0103rte a campanil\u2019ei a li armat\u0103 rom\u00e2n\u0103 la polim fu b\u00e2gat\u0103 pi isapea a nipreg\u0103tiril\u2019ei a l\u2019ei. Ama istoricul Sorin Cristescu di la Universitatea \u201dSpiru Haret\u201d din Bucure\u015fti creade c\u0103 ma c\u0103 Rom\u00e2nia si avea intrat\u0103 tru polim di la arhiusit\u0103, situa\u0163ia vrea s-earat alta. Sorin Cristescu b\u00e2g\u0103\u0103 elipsea di experien\u0163\u0103 tru polim a armat\u00e2lei rom\u00e2n\u0103 pi isapea a refuzului a li Rusie tra s-u accept\u0103 ca aliat\u0103:<\/p>\n
\n
<\/p>\n
\u201dProta oar\u0103 s-misur\u0103m, are existat\u0103 opozi\u0163ia Rusil\u2019ei fa\u0163\u0103 di ideea a crearil\u2019ei a unei Rom\u00e2nie Mare. Cu toat\u0103 presiunea opinil\u2019ei public\u0103 di la Bucure\u015fti, Rom\u00e2nia nu fu invitat\u0103 s\u0103 intr\u0103 tru polim, fu \u0163\u00e2nut\u0103 diun\u0103parte. Tru agh\u2019izm\u0103ciune 1914 fu un momentu favorabil pri-tru c\u0103dearea Lembergului ntru m\u00e2na a armat\u00e2lei rus\u0103. Pi 23 mai 1915 are intrat\u0103 Italia tru polim, ma c\u0103 si avea intrat\u0103 \u015fi Rom\u00e2nia efectul vai putea s\u0103 hib\u0103 devastator. Un alt treilea momentu fu pi 4 iunie 1916 c\u00e2nd ofensiva armatilor ruse comandate di Brusilov p\u0103rea victorioas\u0103 \u015fi nu si admise intrarea Rom\u00e2niilei tru polim dic\u00e2t atum\u0163ea c\u00e2ndu ofensiva lu Brusilov si \u00eenfund\u0103\u0103. Ideea di intrare a Rom\u00e2niilei tru polim corespunse a interesilor a puterilor a li Antant\u0103 care vrea s\u0103 danaseasc\u0103 cu i\u0163e pre\u0163 exportul di materii prime, vitale, din Rom\u00e2nia \u00een \u0163\u0103rile a Puterilor Chentrale. Dispre valoarea exportului rom\u00e2nescu \u015fi apoia a jafului \u015fi furtului care urmar\u0103, tru 1918 zbur\u00e2 gheneralul ghirman Ludendorff care considera c\u0103 materiile prime din Rom\u00e2nia \u0163\u00e2nur\u0103 Puterile Chentrale cu \u201dnarea disupra ap\u00e2l\u2019ei\u201d, tra s\u0103 folosescu tamam expresia lui.\u201d<\/p>\n
\n
<\/p>\n
Sorin Cristescu spuse c\u0103 ofensiva asupra Bucure\u015ftiului, contrar a \u0163ea \u0163i si credea di c\u0103tre rom\u00e2n\u2019i, fu arhiusit\u0103 di armatile ghirmane \u015fi austro-ungare din vest. \u201dC\u00e2ndu ap\u0103ru presiunea putearnic\u0103 asupra a Carpa\u0163\u00e2lor Meridionali, ufilisinda trupe di vin\u0103tori di munte, Puterile Chentrale arupsir\u0103 frontul \u00een varliga a dat\u00e2l\u2019ei di 11 brumar 1916 \u00een zona \u0163ea ma \u00eendep\u0103rtata di Bucure\u015fti. Pri-tru pasul Lainici, spri T\u00e2rgu Jiu, armatile ghirmane si \u00eendriptar\u0103 spri Craiova. Momentul \u00een care cade Craiova \u015fi easte traversat Oltul, \u00een varliga dat\u00e2l\u2019ei di 23 noiembrie 1916, coincide cu un\u0103 traversare a armat\u00e2lei ghirman\u0103 a li Dun\u0103re printr-un loc pri iu si mai avea fapt\u0103 tru 1877, \u015fi anume pi la Zimnicea. \u0162eale daule opera\u0163iuni, trea\u0163irea Oltului \u015fi a\u0163ea a li Dun\u0103re coincid, \u015fi efectul easte devastator. Cu un mes ninte fu cucerit\u0103 Dobrogea, pi 26 s\u00e2medru. Mackensen si priimna pi puntea di la Cernavod\u0103 \u015fi avea constatat\u0103 personal c\u0103 puntea eara folosibil\u0103 \u015fi putea s\u0103 hib\u0103 reparat\u0103 di aform\u2019ia c\u0103 nu fu di ma ninte iremediabil distrus. Pi dau\u0103 m\u0103ri direc\u0163ii, armata a 9-a comandat\u0103 di gheneralul Falkenhayn, fostu \u015fef di stat major a armat\u00e2l\u2019ei ghirman\u0103, \u015fi a\u0163ea comandat\u0103 di Mackensen, ghirmanil\u2019i niinta spri Bucure\u015fti.\u201d<\/p>\n
\n
<\/p>\n
Ultima oar\u0103 c\u00e2ndu vru armata rom\u00e2n\u0103 s\u0103 d\u0103n\u0103seasc\u0103 niintarea armat\u00e2l\u2019ei a Puterilor Chentrale fu \u015fi ea sortit\u0103 a ghinionului. Sorin Cristescu dz\u00e2se:<\/p>\n
\n
<\/p>\n
\u201dMomentul care lipsea s\u0103 hib\u0103 decisiv a fost un\u0103 a\u015fi-numit\u0103 b\u0103t\u0103lie di pi ar\u00e2ulu Neajlov. Armata rom\u00e2n\u0103, f\u00e2r\u00e2 for\u0163ile di ndrupare a ru\u015filor care nu asir\u0103 ni\u0163iun\u00e2oar\u0103 la timp, vru s\u0103 izoleadz\u0103 pi arad\u0103 \u0163eale dau\u0103 armate ghirmane aflate \u00eentr-un\u0103 ofensiv\u0103 cum nu si mai avea vidzut\u0103 di-tru 1914, s\u0103 li azving\u0103 sau m\u0103car s\u0103 li d\u0103naseasc\u0103. Aesta nu si fea\u0163e din cauza a superioritatilei evident\u0103 a armatilor ghirmane \u015fi a unui ghinion care fea\u0163e ca un automobil cu ofi\u0163eri rom\u00e2ni, av\u00e2nda asupra lor pliculu cu ordinele mutrinda desf\u0103\u015furarea opera\u0163iunilor, s\u0103 cad\u0103 \u00eentru m\u00e2na ghirman\u2019ilor. Aesta lu bitisi dezastrul.Ama \u015fi ma si nu si f\u00e2\u0163ea a\u0163el episod, rezultatul vrea s-eara tut a\u0163el. Pi 4 andreu 1916 si \u015ftiu c\u0103 Bucure\u015ftiul nu va mai poat\u0103 s\u0103 hib\u0103 ap\u0103rat. Forturile a Bucure\u015ftilor fur\u0103 dezafectate ninca ninte di simnarea Conven\u0163il\u2019ei di-tru 4 agustu 1916, iar Bucure\u015ftiul eara un c\u00e2s\u00e2b\u0103 di\u015fcl\u2019is.\u201d<\/p>\n
\n
<\/p>\n
Autor: Steliu Lambru<\/p>\n
\n
<\/p>\n
Armanipsire: Hristu Steriu<\/p>\n
<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"
Opera\u0163iun\u2019ile armat\u00e2l\u2019ei rom\u00e2n\u0103 \u00een primulu polimi mondial arhiusir\u0103 tru agustu 1916, dup\u0103 fa\u0163irea a Conven\u0163ilei militar\u0103 \u00eentr\u0103 Rom\u00e2nia \u015fi Tripla \u00cen\u0163ileadzire, \u015ei au constat\u0103 \u00eentr-un\u0103 ofensiv\u0103 \u00een Transilvania. Ama Puterile Chentrale au contraatacat\u0103 \u015fi au ob\u00e2inut\u0103 un\u0103 victorie r\u0103sun\u0103toare la Turtucaia tru agh\u2019izm\u0103ciune 1916, care fu denumit\u0103 tru istoriografia rom\u00e2n\u0103 ca \u201ddezastrul di la Turtucaia\u201d. […]<\/p>\n","protected":false},"author":127,"featured_media":188657,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"_acf_changed":false,"footnotes":""},"categories":[48422],"tags":[],"coauthors":[],"class_list":["post-188656","post","type-post","status-publish","format-standard","has-post-thumbnail","hentry","category-pro-memoria-ro_ar"],"acf":[],"yoast_head":"\n