Ahurhindalui dit a doaua giumitate a secolului al 19-lea, Bucure\u015ftiul cunuscu ndau\u00e2 faze ali dezvoltari a l\u2019ei urbanistica. Ama c\u00e2ndu zburamu dispri Bucure\u015fti nu lipseasti s-n\u0103 minduim nu masi la capital\u0103, ca \u015f-la alanta parti ali Rom\u00e2niei tra atea c\u0103 una re\u015fedin\u0163\u0103 nu creasti varnaoar\u0103 masi ea singur\u0103.<\/p>\n
\n
<\/p>\n
Ama Bucure\u015ftiul easti rezumatul la tut atea ti nsimna dizvoltarea urbanistic\u0103 a Rom\u00e2niei, cu influen\u0163e dit arhitectura occidintal\u0103, cari fu sinonim\u0103 cu modernitatea, ama \u015fi cu izvuri dit arhitectura tradi\u0163ional\u0103 rom\u00e2neasc\u0103.<\/p>\n
\n
<\/p>\n
\n
<\/p>\n
Tru perioada dittre cele dou\u0103 polimi mondiali avu loc nai ma important\u0103 transformare a Bucure\u015ftiului, tru timpul domniei regelui Carol al II-lea, trutre 1930 \u015fi 1940. Sorin Vasilescu, profesor la Universitatea di Arhitectur\u0103 \u015fi Urbanism “Ion Mincu” dit Bucure\u015fti, s-a referit la arhitectura interbelic\u0103 a Bucure\u015ftiului ca la una cari a gravitat tru jurul suveranilor Rom\u00e2niei. “Dac\u0103 vorbim di arhitectura interbelic\u0103 rom\u00e2neasc\u0103, tru mod automat nu putem vorbi dic\u00e2t dispre arhitectura regalit\u0103\u0163ii. Exist\u0103 tra Bucure\u015fti o faz\u0103 Carol I, o faz\u0103 cari corespundi domniei lui Ferditand I \u015fi incredibila faz\u0103 a lui Carol al II-lea, cel cari visa spun\u00e2ndu-i primarului di pe vremea aceea c\u0103 voia s\u0103 vad\u0103 marea. Era o idie nu lipsit\u0103 di interes, el trebuia ca dit Palatul Regal, cu imaginea obturat\u0103 di cl\u0103direa Funda\u0163iilor Regali, pe cari le vedia disp\u0103r\u00e2nd, s\u0103 vad\u0103 p\u00e2n\u0103 tru bulevard. Opera\u0163iunea cari a dus la imaginea di azi a Pie\u0163ei Palatului a fost f\u0103cut\u0103 sub el, a fost o opera\u0163iune cari a transformat-o total. La st\u00e2nga \u015fi la dreapta Funda\u0163iilor Regali, actuala Bibliotec\u0103 Central\u0103 Universitar\u0103, erau dou\u0103 cl\u0103diri importante. Una g\u0103zduia Jockey Club Rom\u00e2n, iar Ministerul di Interne, fostul Comitet Central al PCR, era tru spatele unei cl\u0103diri, practic tru alt\u0103 pia\u0163\u0103, l\u0103rgindu-se \u015fi f\u0103c\u00e2ndu-se, ca orice tru materie di arhitectur\u0103 l\u0103udabil\u0103 \u015fi discutabil\u0103, una dittre minun\u0103\u0163iile operei di art nouveau dit Bucure\u015fti, opera lui Daniel Renard \u015fi T\u00e9ophile Bradiau, \u015fi anume hotelul Ath\u00e9n\u00e9e Palace.”<\/em><\/p>\n
Nai ma influent curent artistic tru arhitectura Bucure\u015ftiului fu art nouveau. Ama avea \u015fi a\u015fe-numasita “art\u0103 di stat”, atea fascist\u0103 italian\u0103, \u015fi, c\u0103tra insita a anilor 1920 \u015fi tru anii 1930, curentul art dico dit America di Nord. Sorin Vasilescu s-a referit la art nouveau ca fiind cel cari a adus modirnismul tru arhitectura rom\u00e2neasc\u0103. “Art nouveau-ul str\u0103lucitor la noi easti di mai multe facturi. Exist\u0103 un art nouveau fran\u0163uzesc f\u0103cut di arhitec\u0163i francezi, un art nouveau fran\u0163uzesc f\u0103cut di arhitec\u0163i rom\u00e2ni, un art nouveau transilvan f\u0103cut di arhitec\u0163i maghiari cari proveneau dit \u015fcoala \u00d6d\u00f6n Lechner, cari, la r\u00e2ndul lui, provenea dit Sezession-ul vienez. Exist\u0103 o surs\u0103 di inspira\u0163ie multipl\u0103 tra Rom\u00e2nia. Tra Vechiul Regat, momentul di trecere dittr-o lume tru alta, di t\u0103iere a cordonului ombilical trutre modirnitate \u015fi istorism, \u00eel reprezint\u0103 art nouveau. Nu trut\u00e2mpl\u0103tor, istoricul italian di art\u0103 Giulio Carlo Argan spunea c\u0103 prima form\u0103 a modirnit\u0103\u0163ii a fost art nouveau. Al nostru, fie c\u0103-i spunem proto art nouveau, cum ar fi neorom\u00e2nescul, fie c\u0103-i spunem Sezession, ca tra lumea transilvan\u0103, b\u0103n\u0103\u0163ean\u0103 \u015fi bucovinean\u0103, spunem tru principiu acela\u015fi lucru. Easti primul moment tru cari ajungem a fi “la zi”, tru cari f\u0103ceam o arhitectur\u0103 cari nu era inferioar\u0103, tributar\u0103, a ceea ce se f\u0103cea tru Occidint.”<\/em><\/p>\n
Influen\u0163ele tradi\u0163ionali nu fura ma pu\u0163an importante tru apari\u0163ia a unui stil rom\u00e2nesc modernu tru arhitectura Bucure\u015ftiului. El fu numasitustilul neorom\u00e2nesc. Sorin Vasilescu. “Proto-art nouveau-ul nostru, numele lui Mincu easti at\u00e2t di legat di el, easti dit punctul di vedire al invarian\u0163elor \u015fi al elementelor stilistice specifice un curent cari s-a manifestat prin forme fundamentali tru istoria arhitecturii noastre. Nu truseamn\u0103 c\u0103 noi am influen\u0163at vreodat\u0103 lumea arhitecturii occidintali, ama tru mod categoric, cu sim\u0163ul pe cari l-au avut arhitec\u0163ii no\u015ftri ca un fel di c\u00e2ini di v\u00e2n\u0103toare, au reu\u015fit s\u0103 tru\u0163eleag\u0103 cari era realitatea momentului, cari era procesul di divenire stilistic\u0103, ce se trut\u00e2mpla tru arhitectur\u0103 \u015fi modul tru cari elementele di tradi\u0163ie puteau fi traduse tru limbaj diferit. Dac\u0103 tradi\u0163ia s-ar m\u0103sura cu litrul, modirnitatea s-ar m\u0103sura cu metrul. Ne g\u0103sim tru fa\u0163a unor unit\u0103\u0163i di m\u0103sur\u0103 diferite cari nu se pot armoniza pe di-a trutregul unele trutr-altele. Ama trucercaria f\u0103cut\u0103 di arhitec\u0163ii no\u015ftri tru g\u0103sirea unei idintit\u0103\u0163i easti un element cari pulseaz\u0103 di la Br\u00e2ncoveanu. Nu trut\u00e2mpl\u0103tor, valorile neorom\u00e2nescului suntu valori cari iau, prelucreaz\u0103, transform\u0103, schimb\u0103 scara dit mai multe motive. Scara marilor elemente rafinate ali epocii br\u00e2ncovene\u015fti face o \u00eembr\u0103cari tru planimetria \u015fi di principiu compozi\u0163ional occidintal a unor valori orientali. Sursa primei forme di modirnism rom\u00e2nesc easti aceasta. Doar trebuie s\u0103 ne plimb\u0103m prin Bucure\u015fti \u015fi s\u0103 vedim operele neorom\u00e2ne\u015fti ali lui Petre Antonescu. Au fost impresionante ama \u015fi criticate tra c\u0103 schimbau scara valorilor tradi\u0163ionali. Trus\u0103 pu\u0163ini se g\u00e2ndiau c\u0103 schimbarea di scar\u0103 a construc\u0163iilor lui Petre Antonescu se datora \u015fi faptului c\u0103 scara Rom\u00e2niei se schimbase di la simplu la dublu, exact acum 100 di ani. O prim\u0103rie tra 8 milioane di locuitori avea o dimensiune, ama una tra 18 milioane di locuitori, c\u00e2t avea Rom\u00e2nia acum 100 di ani dup\u0103 unire, are alt\u0103 dimensiune.”<\/em><\/p>\n
Arhitectura a Bucure\u015ftiului interbelic agiumsi maximumul di conectare la urdinarea a ideiilor cu Occidentul \u015fi cu inova\u0163ia. Cu tuti alaxerli ma multu ica ma pu\u0163an haracoapi di dup\u0103 1945, amprenta a capitalal\u2019ei ali Rom\u00e2nie armasi atea al\u0103sat\u0103 di barnul di arhitec\u0163a dit kirolu ali monarhie. <\/p>\n
Armanipsearea: Tascu Lala<\/p>\n
<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":" Ahurhindalui dit a doaua giumitate a secolului al 19-lea, Bucure\u015ftiul cunuscu ndau\u00e2 faze ali dezvoltari a l\u2019ei urbanistica. Ama c\u00e2ndu zburamu dispri Bucure\u015fti nu lipseasti s-n\u0103 minduim nu masi la capital\u0103, ca \u015f-la alanta parti ali Rom\u00e2niei tra atea c\u0103 una re\u015fedin\u0163\u0103 nu creasti varnaoar\u0103 masi ea singur\u0103.
Ama Bucure\u015ftiul easti rezumatul la […]<\/p>\n","protected":false},"author":127,"featured_media":130246,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"_acf_changed":false,"footnotes":""},"categories":[48422],"tags":[48486,48485,48489,48488,48487],"coauthors":[],"class_list":["post-188781","post","type-post","status-publish","format-standard","has-post-thumbnail","hentry","category-pro-memoria-ro_ar","tag-arhitect-ion-mincu","tag-bucuresti-interbelic","tag-stil-neoromanesc","tag-stil-traditional","tag-universitatea-di-arhitectura-si-urbanismu"],"acf":[],"yoast_head":"\n
\n
<\/p>\n
\n
<\/p>\n
\n
<\/p>\n
\n
<\/p>\n
\n
<\/p>\n
\n
<\/p>\n
\n
<\/p>\n
\n
<\/p>\n
\n
<\/p>\n