\n
<\/p>\n
Tru 1 di brumaru 1928 ahurhea emisia nid\u0103n\u0103sit\u0103 a postului na\u021bional rom\u00e2n di radio. Lugursitu nai ma n\u0103u \u0219i ma h\u0103irl\u0103tic\u0103 cali ti dim\u0103namai ar\u0103sp\u0103ndeari h\u0103barea, radioulu s\u2019h\u0103rsi di aten\u021bie ditu partea a statlui \u0219i s-h\u0103rsi di succes tru arada-a ascult\u0103torilor. Radio Rom\u00e2nia cunuscu perioadi di libertate, ama \u0219i perioadi di cenzur\u0103, a\u0219i cum ari curat\u0103 istoria-a Rom\u00e2niillei tru secolul 20. Momente importante ale istorie na\u021bional\u0103 \u0219i universal\u0103 fur\u0103 prezente pi undili hertziene di Bucure\u0219ti \u0219i ndaua ditu adu\u0163erli aminti ti eali fur\u0103 loati pi napandica di arhiva-a Centrului di Istorie Oral\u0103 a Radiodifuziunillei Rom\u00e2ne.<\/p>\n
\n
<\/p>\n
\n
<\/p>\n
Paul Berstein lucr\u0103 ca traduc\u0103tor la Radio Rom\u00e2nia \u0219i m\u0103rturiile a lui minuti\u015fu suntu scumpi ti turlia cumu lucra institu\u021bia n\u0103untru \u0219i cum eara dukim\u0103sit\u0103 nafoar\u0103. Berstein \u0219-adu\u0163ea aminti di andamusea cu un mari actor sovietic. “Ninti di 1990, la Radio s-ar\u0103d\u0103psir\u0103 mul\u0163\u0103 reporteri, personalit\u0103\u0163 ditu bana cultural\u0103. Vini un\u0103oar\u0103 un\u0103 delega\u0163ie sovietic\u0103 cum\u0103ndusit\u0103 di un ministru adjunct a Cultur\u0103llei ditu Uniunea Sovietic\u0103, fu a\u015ftiptat\u0103 di cum\u0103ndusearea-a Radioului. Lucraiu ca interpret. Unu ditu membrilli dilega\u0163iillei interpret\u0103 un rol important tru “Ivan cel Groaznic”, eara Nikolai Cerkasov. Nu easti un\u0103 ixiki di modestie, lu arisi limba rus\u0103 pi cari u zburamu, mi ntrib\u0103 di iu \u015ftiu \u015fi \u0163i dhoar\u0103 s\u0103-\u00f1i pitreac\u0103 ditu Moscova. Dz\u0103cu: “Limba rus\u0103 u \u015ftiu di acas\u0103, iara c\u00e2ndu va s-yinu Moscova va v\u0103 pl\u0103c\u0103rsescu s\u0103-\u00f1i da\u0163 aest\u0103 dhoar\u0103”. \u015ei c\u00e2nd agium\u015fu Moscova \u0103lli c\u0103ftaiu izini al Bujor, prezidentulu a Radioului, s\u0103-lli dau un telefon. Alli dedu telefon \u015fi Cerkasov dz\u0103si c\u0103 yini la hotel. Ama mini lli-ap\u0103nd\u0103siiu: “A\u00f1i t\u0103xitu un\u0103 dhoar\u0103”, “E, \u0163i s-\u0163\u0103 lliau?”. Alli c\u0103ftaiu “interpreta\u0163 dum\u0103nic\u0103, tru bisearica ditu Pia\u0163a Ro\u015fie, un\u0103 secven\u021b\u0103 ditu rolu a filmului Ivan cel Groaznic”. \u015ei Cerkasov vini cu mine \u015fi interpret\u0103. Nu va s-ag\u0103r\u015fescu c\u00e2tu va s-b\u0103neadzu ateali 10 minute c\u00e2ndu interpret\u0103 rolul ditu Ivan cel Groaznic. Eara un mari actor, un multu mari actor.”<\/em><\/p>\n
Tu ahurhita-a anilor 1960 s\u2019dukea un\u0103 di\u015fcllideari c\u0103tre Occidentu, dup\u0103 nglle\u021blu ditu anii 1950. Un\u0103 jgllioat\u0103 fu festivalul di muzic\u0103 u\u0219oar\u0103 “Cerbul di Aur” di Bra\u0219ov. Paul Berstein. “Am mai cunoscut fire\u015fte o serie di mari arti\u015fti cari au venit la festivalul di la Bra\u015fov Cerbul di Aur, Connie Francis, Juliette Greco, Amalia Rodriguez \u015fi a\u015fa mai diparte. Primesc un telefon la B\u0103neasa, la aeroportul B\u0103neasa, \u0219i avdu: “Vine Connie Francis, primi\u0163i-o tru mod diosebit!”. Am invitat-o la restaurant \u015fi am aflat dup\u0103 aceea c\u0103 f\u0103cea parte ditu anturajul familiei Kennedy. Connie Francis, retrutoars\u0103 acas\u0103, mi-a trimis o fotografie cu didica\u0163ie: “Doctorului Paul ditu partea lui Connie Francis”. Au mai fost mul\u0163i, foarte mul\u0163i ziari\u015fti. Am cunoscut \u015fi foarte mul\u0163i ziari\u015fti di la Radio France, ditu Statele Unite, di la Vocea Americii mai pu\u0163in. Ama di la fiecari truv\u0103\u0163am c\u00e2te ceva.”<\/em><\/p>\n
Paul Berstein \u0219-adu\u0163ea aminte \u0219i di cutreamburlu di locu ditu 4 martie 1977, un moment di criz\u0103 tru func\u021bionarea radioului public. “Dup\u0103 ce mi-am dat seama c\u0103 la noi tru cas\u0103 nu s-a trut\u00e2mplat nimic diosebit, cu fata mea am venit la Radio. La etajul 3 eara celebrul pre\u015feditute al Radioului, Mu\u015fat, st\u0103tea acolo. Se dischidi u\u015fa \u015fi apar Preda \u015fi cu Negru. \u015ei Preda spune: “S\u0103 facem truregistr\u0103ri!” Negru zice “Pe strad\u0103 oamenii au ie\u015fit, s\u0103 truregistr\u0103m, pe strad\u0103 oamenii stau cu aparate di radio \u015fi ascult\u0103 alte posturi, Radio Rom\u00e2nia nu transmite nimic”. Se tot telefona la agen\u021bia Agerpres. Tru sf\u00e2r\u015fit, dup\u0103 o or\u0103 sau dou\u0103 a venit aprobarea s\u0103 se fac\u0103 truregistr\u0103ri pe strad\u0103.”<\/em><\/p>\n
Jurnalistul cultural Magdalena Boiangiu lucr\u0103 la Radio Rom\u00e2nia. Tru 1998 ea pirmitusea cum al\u0103nci vruta emisiune di teatru. “Milioane di oameni cari merg la teatru \u015fi-au f\u0103cut educa\u0163ia teatral\u0103 prin “Teatru la microfon” sau “Teatru radiofonic”. Cum toat\u0103 lumea \u015ftie, “Teatru la microfon” eara la truceput c\u00e2nd radioul nu-\u015fi construise cl\u0103direa tru cari vorbim noi acuma, se f\u0103cea la Sf. Sava. Veneau actorii pe scen\u0103, se puneau ni\u015fte microfoane \u015fi se capta spectacolul, eara un teatru la microfon. Treptat, condi\u0163iile tehnice au evoluat: s-au f\u0103cut studiouri, au truceput s\u0103 se fac\u0103 adapt\u0103ri. Nu se mai capta spectacolul di teatru, se capta un text scurtat, f\u0103cut special pentru radio. Tru anii 60, c\u00e2nd am ajuns eu tru acest colectiv, noi to\u0163i ne-am dat seama c\u0103 suntem tru fa\u0163a unei cotituri, tru fa\u0163a unei etape cari s-a terminat \u015fi trebuia truceput altfel. “Teatru la microfon”, adic\u0103 un teatru cu o existen\u0163\u0103 cari se disf\u0103\u015foar\u0103 tru fa\u0163a unui obiect tehnic, s-a terminat \u015fi c\u0103 trucepea “teatru radiofonic”. Incepea un teatru cari easti scris special pentru radio, tru cari autorul \u015ftie di la bun truceput c\u0103 nu are di a face cu vizualul, c\u0103 tot ceea ce trebuie el s\u0103 fac\u0103 se face prin cuv\u00e2nt \u015fi prin imagini sonore. Au fost eforturi, trucununate uneori \u015fi cu succese interna\u0163ionale, di a face asemenea tipuri di scenarii, di a construi aceast\u0103 categorie aparte.”<\/em><\/p>\n
Radio Rom\u00e2nia umpli tu 1 di brumaru 93 di ani. Iara la \u0163entenarlu di pisti 7 ani va s\u2019aib\u0103 ucazea s\u2019yiurtuseasc\u0103, a\u0219i cum s\u0103 spuni, prima sut\u0103 di ani di ban\u0103.<\/p>\n
Autoru: Steliu Lambru<\/p>\n
Arm\u00e2nipsearea: Ta\u015fcu Lala<\/p>\n
<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"
Tru 1 di brumaru 1928 ahurhea emisia nid\u0103n\u0103sit\u0103 a postului na\u021bional rom\u00e2n di radio. Lugursitu nai ma n\u0103u \u0219i ma h\u0103irl\u0103tic\u0103 cali ti dim\u0103namai ar\u0103sp\u0103ndeari h\u0103barea, radioulu s\u2019h\u0103rsi di aten\u021bie ditu partea a statlui \u0219i s-h\u0103rsi di succes tru arada-a ascult\u0103torilor. Radio Rom\u00e2nia cunuscu perioadi di libertate, ama \u0219i perioadi di cenzur\u0103, a\u0219i […]<\/p>\n","protected":false},"author":127,"featured_media":131359,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"_acf_changed":false,"footnotes":""},"categories":[48422],"tags":[48510,48511,28913,16891],"coauthors":[],"class_list":["post-188821","post","type-post","status-publish","format-standard","has-post-thumbnail","hentry","category-pro-memoria-ro_ar","tag-93-di-ani","tag-jurnalism","tag-radio-romania","tag-teatru-radiofonic"],"acf":[],"yoast_head":"\n
\n
<\/p>\n
\n
<\/p>\n
\n
<\/p>\n
\n
<\/p>\n
\n
<\/p>\n
\n
<\/p>\n
\n
<\/p>\n
\n
<\/p>\n
\n
<\/p>\n
\n
<\/p>\n
\n
<\/p>\n
\n
<\/p>\n
\n
<\/p>\n
\n
\n<\/div>\n
\n
<\/p>\n