Revolu\u021bia ditu andreu 1989 va r\u0103m\u00e2ne cel mai important eveniment al istoriei Rom\u00e2niei ditu a doua jum\u0103tate a secolului XX. At\u00e2t di mari au fost transform\u0103rile produse di energiile disc\u0103tu\u0219ate atunci truc\u00e2t nimic n-a mai fost ca truainte. \u0218i nici nu avea cum s\u0103 fie altfel dioarece tru trutreaga Europ\u0103 Central\u0103 \u0219i di Est evenimentele au dicurs la fel, tru gradi diferite di violen\u021b\u0103 \u0219i di tranzi\u021bie di la tirania comunist\u0103 la dimocra\u021bie.<\/p>\n
\n
<\/p>\n
\n
<\/p>\n
Regimlu comunist s-kinduri tru Europa Central\u0103 \u0219i di Est, dimi \u0219i tru Rom\u00e2nia, tru un kiro multu \u015fcurtu, di aproapia 3 ani. P\u00e2n\u0103 tru 1948, Albania, Bulgaria, Cehoslovacia, Iugoslavia, Polonia, Rom\u00e2nia, Ungaria eara sum controlu a n\u0103sc\u0103ntoru guverne a partidiloru comuniste, tuti hiinda fapti di prezen\u021ba ali askeri sovietic\u0103 tru ofensiv\u0103 contra nazismului. Istori\u0163llii spusir\u0103 c\u0103 doilu polimu mondial fu un\u0103 \u0219ans\u0103 f\u0103r\u0103 n\u0103die tr\u0103 regimlu sovietic ta s\u2019llia sil\u0103 dup\u0103 \u0163i, ahurhinda cu anlu 1918, avea fapt\u0103 politici economico-sociale catastrofale. Ma s\u2019nu eara doilu polimu mondial, nai ma probabil, dup\u0103 moartea al Stalin ditu 1953 Uniunea Sovietic\u0103 vrea s\u2019aca\u0163\u0103 calea a n\u0103sc\u0103ntoru reforme. Ama cum giudicarea a tricutlui nu s\u2019fa\u0163i cu “\u0163i vrea s\u2019fac\u0103 cara..”, putem s\u2019aprukemu tricutlu \u0163i fu. Dimi instalarea a unui regim extrem di sertu cari curm\u0103 ndrepturile \u0219i libert\u0103\u021bile di thimelliu a omlui anamisa di 1945\/48 \u0219i 1989. Ama lipsea\u015fti s\u0103 spunemu c\u0103 tirania comunist\u0103 avu un\u0103 predecesoari, dictatura fascist\u0103 ditu kirolu a polimlui. Ti am\u0103rtie ti un\u0103 giumitati ditu Europ\u0103, bitisita-a polimuui nu nsimn\u0103 bitisita-a regimurilor brutale c\u0103 ma\u015f du\u0163earea ninti a lor.<\/p>\n
\n
<\/p>\n
\n
<\/p>\n
Tru Rom\u00e2nia, regimlu al Nicolae Ceau\u0219escu avea adus\u0103 la l\u0103ht\u0103rseari ateali 22 di miliuni di rom\u00e2ni. La criza di sistem a regimlui s\u2019ad\u0103vga ambi\u021bia ira\u021bional\u0103 al Ceau\u0219escu ta s\u2019p\u0103lteasc\u0103 borgeaa extern\u0103 a Rom\u00e2niillei. Aesta avea dus\u0103 la un\u0103 fortum\u0103 nica ma mari a popula\u021biei, la un\u0103 asp\u0103rdzeari nica ma mari a b\u0103naticlui. Evenimentele ditu a doua giumitate a meslui andreu 1989 sunt ghini cunuscute. Pi 16 di andreu 1989 Timi\u0219oara, b\u0103n\u0103torlli c\u0103s\u0103b\u0103lui i\u0219iir\u0103 pi geadei tra s\u2019mut\u0103 capu c\u0103\u0163e eara avinatu pastorlu Laszlo Tokes. Protestile criscur\u0103, iara for\u021bele di repisiune ap\u0103nd\u0103sir\u0103 pritu aminarea tufeki di v\u0103t\u0103mar\u0103 ndau\u0103 sute di dimonstran\u021bi. Pi 21 andreu, la Bucure\u0219ti, dupu unu miting organizat di Nicolae Ceau\u0219escu, participan\u021b\u0103lli hurhescu s\u2019lu aurl\u0103 \u0219i du\u00f1eaua s\u2019ar4sp\u0103ndea\u015fti. Seara, dimonstran\u021b\u0103lli arma\u0219i pi geadei organizeadz\u0103 baricadi iara for\u021bile di represiune intervin idyea ca la Timi\u0219oara \u0219i tufikisescu oamini. Pi 22 andreu, un miting babageanu di protest organizat di m\u0103rle platforme industriale du\u0163i la fuga al Nicolae Ceau\u0219escu cu elicopterul di pi casa a Comitetului Central al PCR. Ac\u0103\u0163atu, Ceau\u0219escu \u0219i nicukira a lui sunt giudica\u021bi tru regim di urgen\u021b\u0103 \u0219i tufikisi\u0163 tu 25 andreu 1989. Aproapea 1200 di rom\u00e2ni s\u2019fea\u0163ir\u0103 curbani ti xanaamintarea a democra\u021biillei rom\u00e2ne.<\/p>\n
\n
<\/p>\n
\n
<\/p>\n
Petru Cre\u021bia fu filosof, eseist, traduc\u0103tor \u0219i editor al Platon tru limba rom\u00e2n\u0103. Marcat di evenimenti, el ngr\u0103psi un manifest tru dzuua di 21 andreu 1989, ninti di c\u0103dearea al Ceau\u0219escu, difuzat la Radio Europa liber\u0103. Manifestul al Petru Cre\u021bia easti yilipsitoru tr\u0103 tragediile secolului XX, tr\u0103 nivelu nai ma di nghiosu pi cari subumanlu lu agiumsi maxusu tu comunism. Zboar\u0103li al Cre\u021bia, adz\u0103 vahi dipu emo\u021bionale, ciudusescu un\u0103 tragedie a curi efecte si estompeadz\u0103 un\u0103oar\u0103 cu trea\u0163irea a kirolui. Ama eale nu va s\u2019kear\u0103 v\u0103rn\u0103oar\u0103 ditu memoria documentelor c\u0103\u0163e easti imposibil s\u0103 s\u2019a\u0219tearg\u0103 ditu istorie un\u0103 ahtari groz\u0103vie. Boa\u0163ea al Cre\u021bia u avemu ditu arhiva Centrului di Istorie Oral\u0103 ditu Radiodifuziunea Rom\u00e2n\u0103 \u0219i spusili a lui suntu yilipsitoari tr\u0103 mira b\u0103nat\u0103 di ndau\u0103 b\u0103rnuri di rom\u00e2ni, ama \u0219i un\u0103 timbihi tr\u0103 yinitor. <\/p>\n
\n
<\/p>\n
“Easti bitisit\u0103 di veac tru Rom\u00e2nia \u0219i, un\u0103oar\u0103 cu el, bitisita-a inevitabil\u0103 a unlui greu kiro rom\u00e2nescu. Purt\u0103 numi ah\u00eet di mincinoase c\u0103\u0163e easti duri s\u2019li a\u015fu\u0163 ta s\u2019gre\u015ft\u0103 averlu. S-bitisi cu kindinlu \u0219i tru s\u00e2ndzulu a alu\u015ftui bitisit\u0103 di et\u0103 demoni\u0163ili regnuri cari zdrun\u0163inar\u0103 nu ma\u015f planeta, c\u0103 \u0219i difini\u021bia a umanluui. Marea criz\u0103 a speciillei umane, cari \u0219\u2019afl\u0103 expresia tru hitlerism, stalinism \u0219i maoism, seadi tora s\u2019treac\u0103, cumu \u0163i s\u2019hib\u0103 cil\u0103st\u0103searea a loru clirunumsit\u0103 ta s\u2019ar\u0103m\u00e2n\u0103 tru tut ma pu\u021b\u0103ni locuri a lumillei. \u0218i oric\u00e2t di mul\u021bi ar mai fi imitatorii \u0219i epigonii asiati\u0163, africani, sud-americani ba\u015f europeni a marilor urnecki bl\u0103stimati. Elli tu\u021b s\u2019aducu unu alantu, spun \u0219i fac idyili lucri, tu\u021b sunt caricaturi f\u0103r\u0103 hazi, mizearabile marioneti ti mira a na\u021biunilor. Iara tora, tru locurile iu s\u2019apufusea\u015fti mira a planetei, \u0219i ceasul a lor a\u015fuir\u0103. Ae\u0219ti autocra\u021bi di m\u00e2na a dzatea, ace\u0219ti pontifi a n\u0103sc\u0103ntoru false religii, agiumsir\u0103 anacronici. Val li \u0163\u0103nemu minti ma\u015f tru numa a mor\u021bilor, al tr\u0103\u00f1ipsi\u0163loru \u0219i ana\u0163iloru pi foamiti \u0163i eara cari trapsir\u0103 sumu sceptrul a lor di tiniche \u0219i tru slava lor g\u0103unoas\u0103.”<\/em><\/p>\n
Tru 1989 s-bitisi un secol greu,nai mai greu ditu istorie tamam tr\u0103 atea c\u0103 \u0219- pripusi s\u2019hib\u0103 nai ma bun. Cadealihea ar\u0103ia\u0163a nu va s\u2019kear\u0103. Ama idyea a unui vaccin, cari nu vindic\u0103, matima a tricutului barimu poate s\u2019veaglle v\u0103r\u0103 turlie un\u0103 nau\u0103 l\u0103ngoari ideologic\u0103.<\/p>\n
Autoru: Steliu Lambru<\/p>\n
Arm\u00e2nipsearia: Ta\u015fcu Lala<\/p>\n
<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":" Revolu\u021bia ditu andreu 1989 va r\u0103m\u00e2ne cel mai important eveniment al istoriei Rom\u00e2niei ditu a doua jum\u0103tate a secolului XX. At\u00e2t di mari au fost transform\u0103rile produse di energiile disc\u0103tu\u0219ate atunci truc\u00e2t nimic n-a mai fost ca truainte. \u0218i nici nu avea cum s\u0103 fie altfel dioarece tru trutreaga Europ\u0103 Central\u0103 \u0219i di Est evenimentele […]<\/p>\n","protected":false},"author":127,"featured_media":182155,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"_acf_changed":false,"footnotes":""},"categories":[48422],"tags":[47348,48400,148443,48102,1989],"coauthors":[],"class_list":["post-188838","post","type-post","status-publish","format-standard","has-post-thumbnail","hentry","category-pro-memoria-ro_ar","tag-comunism","tag-democratie","tag-nicolae-ceausescu-ro_ar-2","tag-revolutia-romana","tag-vaccin-imunizare-coronavirus"],"acf":[],"yoast_head":"\n
\n
<\/p>\n
\n
<\/p>\n
\n
\n
\n
<\/p>\n
\n
<\/p>\n
\n
<\/p>\n
\n
<\/p>\n
\n
<\/p>\n