\u201cLiteratura rom\u00e2n\u0103 mai amint\u01ce vizibilitate pi p\u00e2zarea literar\u0103 francez\u0103 dup\u0103 participarea a Rom\u00e2niil\u2019ei la \u0163ea de-a 34-a edi\u0163ie a Salon du Livre di la Paris\u201d, declar\u01ce Lilian Zamfiroiu, pre\u015fedintile a Institutului Cultural Rom\u00e2n (ICR), institu\u0163ie care si ocup\u01ce di organizarea a evenimentelor rom\u00e2ne\u015fti. Av\u00e2nda ca tem\u0103 Des livres a venir, lavenir des livres”\/(\u201dC\u0103r\u0163\u01cele a v\u2019initorului, v\u2019initorulu a cartil\u2019ei\u201d), programulu rom\u00e2nescu incluse dezbatiri, lans\u0103ri \u015fi adun\u01ceri moabete la care participar\u00e2 editori, scriitori, traduc\u0103tori, jurnali\u015fti. George Arion, Sylvain Audet, George Banu, Jean-Pierre Brach, Roxana Bauduin, Linda Maria Baros, Michel Carrassou, Alexandru C\u0103linescu, Corina Ciocarlie, Cosmin Ciotlo\u015f, Florica Ciodaru Courriol, Benoit-Joseph Courvoisier, Augustin Cup\u015fa, Mark Despot, Reginald Gaillard, Michel Gavaza, Dinu Flam\u00e2nd, Dominique Ilea, Nicolae Manolescu, Mircea Martin, Bujor Nedelcovici \u015fi Matei Vi\u015fniec si num\u0103rar\u00e2 printr\u01ce scriitoril\u2019i care au participat\u00e2, \u00een perioada 21 – 24 mar\u0163u, la \u0163ea de-a 34-a edi\u0163ie a Salonului Interna\u0163ional di Carte di la Paris. La standul a Rom\u00e2niil\u2019ei avur\u00e2 loc, a\u015fi cum spuneam, \u015fi dezbateri incitante, ca “Avangard\u0103 \u015fi modernitate”, “Ezoterismu \u015fi sacralitate \u00een lumea di az\u00e2”, “Les livres \u00e0 venir, lavenir des livres” (C\u0103r\u0163\u00e2le a v\u2019initorului, v\u2019initorulu a cartil\u2019ei), “Livres fran\u00e7ais, lecteurs roumains\/ Livres roumains, lecteurs fran\u00e7ais” (C\u0103r\u0163\u00e2 franceze, cititori rom\u00e2n\u2019i\/ C\u0103r\u0163\u00e2 rom\u00e2ne\u015fti, cititori francezi), “Realitate \u015fi fic\u0163iune tru sportu. Un\u00e2 alt\u0103 scriitur\u0103?” \u015fi “Pr\u00e9sences de la peinture contemporaine roumaine en France” (Pictori contemporan\u2019i rom\u00e2n\u2019i \u00een Fran\u0163a).<\/p>\n
\n
<\/p>\n
Jurnalista \u015fi scriitoarea Adela Greceanu fu prezent\u0103 la evenimentu \u015fi consider\u00e2 c\u0103 programulu desf\u0103\u015furat la standul a Rom\u00e2niil\u2019ei fu unulu animat \u015fi diversu, di\u015ftipt\u00e2nda interesulu a cititorilor \u015fi jurnali\u015ftilor xen\u2019i. Adela Greceanu, dispre edi\u0163ia di anulu aestu a Salonului di Carte di la Paris, dz\u00e2\u0163e: \u201dTru ultimil\u2019i \u0163in\u0163e, \u015fase an\u2019i, Salonulu agiumse diznou unulu di evenimentile majore a p\u00e2zaril\u2019ei di carte din Europa. Anulu a\u0163istua, invitat\u0103 di onoare fu Argentina, cu un standu absolut impresionantu \u015fi dominat di expozi\u0163ia Julio Cortazar, di la a cure na\u015ftire si \u00eemplinescu 100 di an\u2019i. Tr\u00e2 mine fu un cadou extraordinar faptul c\u0103 Argentina fu invitat\u0103 di onoare \u015fi putui s\u0103 ved fotografii inedite cu Julio Cortazar \u015fi, ma multu, un Caiet di \u00eensimn\u0103ri tr\u00e2 \u201c\u015eotron\u201d, expus \u00eentr-un\u00e2 vitrin\u0103 tru mesea di expozi\u0163ie, caiet care putea sib\u00e2 tricut tr\u0103 videare digital. Tru \u0163i mutrea\u015fte prezen\u0163a a Rom\u00e2niil\u2019ei, m\u2019i si pare foarte importantu c\u0103 am vidzut\u00e2 c\u0103r\u0163\u00e2 rom\u00e2ne\u015fti nu ma\u015fi la standul a Rom\u00e2niil\u2019ei. Impresia a mea easte c\u0103 literatura rom\u00e2n\u0103 lo s\u00e2 hib\u00e2 tut ma cunoscut\u0103. Di exemplu, c\u0103r\u0163\u00e2le a Gabriel\u00e2l\u2019ei Adame\u015fteanu eara pi poli\u0163\u00e2le a editur\u00e2l\u2019ei Gallimard, romanulu a lu R\u0103zvan R\u0103dulescu, \u201cBana \u015fi faptile a lu Ilie Cazane\u201d, si vindea la editura Zulma, iara la standul a editur\u00e2l\u2019ei Actes Sud vidzui romanulu a lu Alexandru Vona, \u201cFiridz\u00e2le murusite\u201d. \u201c<\/p>\n
\n
<\/p>\n
Un\u00e2 dezbatire care adun\u01ce public numiros fu \u201cPerspectivile a integraril\u2019ei european\u00e2 a Republic\u00e2l\u2019ei Moldova”, la care participar\u00e2 Oleg Serebrian, ambasadorulu a Republic\u00e2l\u2019ei Moldova \u00een Fran\u0163a, Gheorghe Erizanu, scriitor \u015fi director a editur\u00e2l\u2019ei Cartier di Chi\u015fin\u0103u, istoriculu Matei Cazacu \u015fi scriitorulu Emilian Galaicu P\u0103un. Oleg Serebrian zbur\u00e2 dispre ac\u0163iun\u2019ile mutrinda integrarea a \u0163ar\u00e2l\u2019ei a lui tru Uniunea European\u0103. “Arhiusinda cu 2009 viteza fu baia mare. Si reu\u015fir\u00e2 foarte multe lucre, simnarea a acordului di liber al\u00e2ximintu, care fu un pas importantu di imnat tr\u00e2 economia moldoveneasc\u0103. Efectile va s\u00e2 si resimt\u00e2 poate tru ndoi an\u2019i \u015fi va hib\u00e2 efecte benefi\u0163e”, spuse Oleg Serebrian. Adela Greceanu, scriitoare \u015fi jurnalist\u0103, dz\u00e2\u0163e: \u201dDup\u0103 dezbatire, \u015fidzumdi zbor cu Emilian Galaicu-P\u0103un, fea\u0163im un interviu dispre integrarea european\u0103 a Republic\u00e2l\u2019ei Moldova, \u015fi \u00eem\u2019i dz\u00e2se c\u0103 tr\u00e2 el\u2019i easte multu importantu c\u0103 scriitoril\u2019i di literatur\u0103 rom\u00e2n\u0103 di-tru Republica Moldova fur\u00e2 anulu aestua la standul a Rom\u00e2niil\u2019ei \u00een cadrul a Salonului di Carte di la Paris. Tr\u00e2 el\u2019i, easte un\u00e2 turlie di recunoa\u015ftire a faptului c\u0103 fac deja parte \u015fi din literatura rom\u00e2n\u0103, \u015fi di-tru Uniunea European\u0103.\u201d<\/p>\n
\n
<\/p>\n
Florica Ciodaru Courriol prezent\u01ce \u00een cadrul a Salonului di Carte di la Paris versiunea francez\u0103 a romanului simnat di Marta Petreu, \u201cAcas\u0103, pi C\u00eempia Armaghedonului\u201d(Polirom, 2011). Editura l\u00c2ge dHomme, care public\u01ce romanulu tradus di Florica Ciodaru Courriol sum titlul di \u201cNotre maison dans la pleine de lArmageddon\u201d, nu easte la prima adunare cu literatura rom\u00e2n\u0103, Mateiu Caragiale, Lucian Blaga, Vintila Horia, Ion Caraion diinda deja publica\u0163 di editura respectiv\u0103. Florica Ciodaru Courriol dispre romanulu Martei Petreu, proaspit ap\u0103rut pi p\u00e2zarea francez\u0103, care dz\u00e2\u0163e:<\/p>\n
\n
<\/p>\n
\u201d\u00cem\u2019i place, mi arisea\u015fte foarte multu romanulu. Easte un roman cu note autobiografi\u0163e \u00een care exist\u0103 pasaje \u0163i ti trec hire-hire, cum easte autopsia a tat\u0103lui. Pi \u015fcurtu, easte paramithulu a unei familie di horia\u0163 din Transilvania, istorim\u00e2 \u0163i si tinde pi durata a unui secol. \u00cen paralel cu a\u0163ist\u0103 istorim\u00e2, asist\u0103m la formarea a tinir\u00e2l\u2019ei naratoare, \u0163i are multe lucre \u0163i \u015f-u aduc cu scriitoarea Marta Petreu. M\u2019i si pare interesantu tr\u00e2 occidentali s\u0103 vead\u0103 cum evolu\u01ce un\u00e2 reghiune din Rom\u00e2nia dinintea a \u0163ilui de-al doilea polim mondial, suntu descrise \u00een roman trea\u0163irea a ru\u015filor prin Cluj, dezertarea a tat\u0103lui din armat\u0103, colectivizarea, educa\u0163ia marxist\u0103 di la \u015fcoal\u0103, problemeie relighioase di-tru Transilvania. De faptu, Marta Petreu adu\u0163e nara\u0163iunea p\u00e2n\u0103 tru dz\u00e2lile a noastre, iu depl\u00e2ndze \u015fi dec\u0103derea, du\u0163irea nghios a economiil\u2019ei, \u015fi distrudzirea a mediului di-a nv\u00e2rliga. Romanulu are multe straturi, a\u015fi c\u0103 poate sib\u00e2 analizat di multe puncte di videare. Eo, \u00een prefa\u0163a a edi\u0163il\u2019ei francez\u00e2, lu numii roman metafizic.\u201d<\/p>\n
\n
<\/p>\n
Florica Ciodaru Courriol n\u00e2 spune \u015fi cu \u0163i impresii ar\u0103mase dup\u0103 aest\u0103 edi\u0163ie a Salonului C\u0103r\u0163ii di la Paris. Ea dz\u00e2se:<\/p>\n
\n
<\/p>\n
\u201dManifest\u0103rile rom\u00e2ne\u015fti fur\u00e2 la \u00een\u0103l\u0163ime, ma multu c\u0103 urma dup\u0103 edi\u0163ia di anulu trecut a Salonului, c\u00e2ndu Rom\u00e2nia fu invitata di onoare, aprucheat\u00e2 cu fastu. Si acord\u01ce mult\u0103 aten\u0163ie a poeziil\u2019ei, \u015fi eo cred c\u0103 aesta easte ghine, di aform\u2019ia c\u0103 poezia easte di multe ori al\u0103sat\u0103 diun\u00e2parte, \u015fi \u00een Rom\u00e2nia \u015fi \u00een Fran\u0163a. Tru \u0163ea \u0163i mutrea\u015fte receptarea a literatur\u00e2l\u2019ei rom\u00e2n\u00e2 \u00een Fran\u0163a, a\u015ftipt\u0103m \u00een continuare ecouri.\u201d<\/p>\n
\n
<\/p>\n
Salonulu Interna\u0163ional di Carte di la Paris easte dedicat \u015fi a profesioni\u015ftilor din domeniul editorial, \u015fi a publicului mare, \u015fi si h\u00e2r\u00e2sea\u015fte di un\u00e2 maxim\u0103 vizibilitate tru presa francez\u0103. Dup\u0103 \u0163i tru 2013 fu invitat\u0103 di onoare, literatura rom\u00e2n\u0103 pitrumse pi p\u00e2zarea francez\u0103 cu priste 20 titluri nale, printr\u01ce care Gabriela Adame\u015fteanu, Radu Aldulescu, Ana Blandiana, Lucian Boia, Norman Manea, Lucian Dan Teodorovici, Adina Rosetti, R\u0103zvan Radulescu, Varujan Vosganian.<\/p>\n
\n
<\/p>\n
<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"
\u201cLiteratura rom\u00e2n\u0103 mai amint\u01ce vizibilitate pi p\u00e2zarea literar\u0103 francez\u0103 dup\u0103 participarea a Rom\u00e2niil\u2019ei la \u0163ea de-a 34-a edi\u0163ie a Salon du Livre di la Paris\u201d, declar\u01ce Lilian Zamfiroiu, pre\u015fedintile a Institutului Cultural Rom\u00e2n (ICR), institu\u0163ie care si ocup\u01ce di organizarea a evenimentelor rom\u00e2ne\u015fti. Av\u00e2nda ca tem\u0103 Des livres a venir, lavenir des livres”\/(\u201dC\u0103r\u0163\u01cele a v\u2019initorului, […]<\/p>\n","protected":false},"author":129,"featured_media":159105,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"_acf_changed":false,"footnotes":""},"categories":[48445],"tags":[],"coauthors":[],"class_list":["post-189118","post","type-post","status-publish","format-standard","has-post-thumbnail","hentry","category-carnet-cultural"],"acf":[],"yoast_head":"\n