\u00cen ciudia faptului c\u0103 are ap\u0103rut\u0103 ninte cu piste 100 di an\u2019i, aparatulu di radio reprezint\u0103 \u015fi tora un\u0103 di a\u0163eale ma popularile modalit\u0103\u0163 di transmitire informa\u0163ii la nivel global. Radioulu are \u015fi un rol educativ, ama \u015fi ca platform\u0103 di al\u00e2ximintu di idei pi teme care \u00eel\u2019i intiriseadz\u0103 pi oamin\u2019i. Ma multu di ah\u00e2t, radioulu poate s\u00e2 salveadz\u00e2 bane \u00een cazulu a unor dizastre naturale sau \u00een cazulu a unor conflicte armate. La 13 februarie easte marcat\u0103, arhiusinda di-tru anulu 2012, DZuua Mondial\u0103 a Radioului, iara tema di anulu aestu easte Radioulu tru chiro di urgen\u0163e \u015fi dizastre\u201d.<\/p>\n
\n
<\/p>\n
Pi website-ulu a evenimentului di a\u0163ist an (http:\/\/www.diamundialradio.org\/) suntu prezentate exemple a li utilitate a lu\u015ftui trop ic\u0103 mehanie di comunicare tru zonile di conflictu sau di dezastre. Easte sucumdil\u2019iat rolulu pi care lu-are giucat\u0103 radioulu portabil, ca trop di comunicare, tru stoparea a epidemiil\u2019ei di Ebola din Africa sau a\u0163el giucat di posturile di radio \u015fcolare dup\u0103 un\u0103 grav\u0103 inunda\u0163ie \u0163i afect\u0103 (zim\u2019isi) nordul a statului Chile. Tutun\u00e2oar\u0103, tr\u00e2 tema di reflec\u0163ie di anulu aestu, Radio Sarajevo fu un alt exemplu, di-tru chirolu a asediului la care fu supus a\u0163ist c\u00e2s\u00e2b\u0103 tru chirolu a polimului din fosta Iugoslavie, dup\u0103 cum relev\u0103 un documentar TV intitulat Noapte bun\u0103, Sarajevo\u201d. Philippe Marsan din Fran\u0163a, un ascult\u0103tor a emisiunilor \u00een limba francez\u0103 a postului Radio Rom\u00e2nia Interna\u0163ional n\u0103 scrise, \u00eentr\u0103 alte: \u0162i mu\u015fat\u0103 inven\u0163ie easte Radioulu ! Tru chirolu a primului r\u0103zboi mondial, nou-nou\u0163ile aparate TSF (t\u00e9l\u00e9graphie sans fil — telegrafie fara fir) func\u0163iona \u00een tran\u015feie, sum foculu inamic. Informa\u0163ii, opera\u0163iuni di salvare, ordine di alumt\u0103 — iatu la \u0163i servea naua tehnic\u0103 di comunicare nintrearupt\u0103. Imediat dupa a\u0163ea are ap\u0103rut\u0103 \u015fi Radioulu, care emise cama ninte pi undile lundz\u00e2, apoia pi a\u0163eale medii. Fur\u0103 descoperite rapid \u015fi undile \u015fcurte care putea s\u0103 parcurg\u0103 distan\u0163e m\u0103ri. Radioulu urma s\u0103 cucereasc\u0103 mul\u0163imile. Recentu, tru chirolu a polimului din Bosnia, oamin\u2019il\u2019i nu avea acces la meahnniile di comunicare di arad\u0103 pricum Internetulu sau telefonulu. \u015ei oara aest\u0103, radioulu fi a\u0163el \u0163i are informat\u0103, are alertat\u0103 \u015fi are salvat\u0103. \u00cen Franta, protec\u0163ia civil\u0103 \u015fi alte organisme cu rol di interven\u0163ie tru opera\u0163iunile di salvare au propriile a lor re\u0163eale di transmisie radio.\u201d<\/p>\n
\n
<\/p>\n
Tru mesajulu a lui, ascult\u0103torulu a emisiunilor \u00een limba spaniol\u0103 a RRI, David Iurescia din Argentina sumcundil\u2019e: \u201cRadioulu nu \u015fi-are chirut\u0103 din vigoare, di putearea a lui. Tru a\u0163iste momente \u00een care exist\u0103 \u0163\u0103ri unde iu si conflicte militare, ca Siria \u015fi Irak, \u0163\u0103ri iu infrastructura fu distrus\u0103, singura modalitate di comunicare pi care u au la dispozi\u0163ie locuitoril\u2019i a lor tra s\u0103 si informeadz\u0103 easte radioulu \u015fi, cama multu, emisiunile di radio pi unde \u015fcurte. Tru ultimile s\u0103pt\u0103m\u00e2ni s-are alincit\u0103 problema unei greau\u0103 epidemie care easte posibil s\u0103 agiung\u0103 un\u0103 problem\u0103 mondial\u0103, easte zborulu dispre virusulu \u201cZika\u201d. Care este \u0163el ma bunulu trop tr\u00e2 agiundzire la toat\u0103 popula\u0163ia, ma multu la persoanile care b\u00e2neadz\u0103 tru zonile rurale, \u00een localit\u0103\u0163 izolate di punctu di videare geografic, tra s\u0103 li informeadz\u0103 tru \u0163i mutrea\u015fte modalit\u0103\u0163ile di prevenire, di nchidicare, \u015fi la simptomile provocate di a\u0163ist virus? F\u0103r\u0103 di alt\u0103, a\u0163ist instrumentu \u015fi mehanie di comunicare easte radioulu. Radioulu are salvat\u0103 \u015fi va s\u0103 continu\u0103 s\u0103 salveazd\u0103 m\u2019il\u2019e di bane, a\u015fi cum u fea\u0163e arhiusinda cu a\u0163el SOS peicare lu lans\u0103 Titaniculu tru a\u0163ea dzuu\u0103 di 15 aprilie 1912.\u201d<\/p>\n
\n
<\/p>\n
La rolul a radioului tru chirop di urgen\u0163e \u015fi dezastre si referi \u015fi europarlamentarulu Victor Bo\u015ftinaru, care dz\u00e2se: \u201cRadioulu fu di totna probabil lig\u0103tura \u0163ea ma directa cu zonile di conflictu, cu zonile di dezastre, cu zonile \u00een care s-au fapt\u0103 crize majore, pi di un\u0103 parte di aform\u2019ia c\u0103 tehnic easte \u0163el ma li\u015for s\u0103 fa\u0163 a\u0163ist lucru niav\u00e2nda nivol\u2019e di un\u0103 loghistic\u0103 multu complicat\u0103, iara pi di alt\u0103 parte, reporteril\u2019i a radioului fur\u0103 di totna oamin\u2019i di mare curaj \u015fi profesioni\u015fti d\u0103rui\u0163 \u015fi care \u015fi-u fac doar\u0103 bana tr\u00e2 z\u00e2natea a lor care, nisc\u00e2nti ori, \u00eenfrunt\u00e2nda riscuri multu mari \u015fi pl\u0103tinda cu bana di multi ori, si-au aflat aclo iu si-au fapt\u0103 lucrurile grave \u015fi l\u2019i-au informat\u0103 pi oamin\u2019il\u2019I alan\u0163\u0103 cu desf\u0103\u015fur\u0103rile \u00een timp real.\u201d<\/p>\n
\n
<\/p>\n
Tru context, ascult\u0103torulu a emisiunilor RRI \u00een limba englez\u0103, Mikio Kohara, din Osaka, Japonia, evoc\u0103 reactia a autorit\u0103\u0163ilor nipone, dup\u0103 un evenimentu grav: \u201cninte cu 21 di an\u2019i, tru dimineata a dzuu\u0103l\u2019ei di 17 gh\u2019inar 1995, in centrul a Japonil\u2019eiei, provincia Hyogo, are avut\u0103 loc un cutremur cu magnitudinea di 7,3 pi scara Richter. Traficulu, ligaturile telefonice, liniile di electricitate, alimentarea cu apa — toate fur\u0103 d\u00e2n\u00e2sote. Au murit\u0103 6.434 oameni. Multu di mul\u0163\u0103 oamei fur\u0103 evacuat si cazatitru apanghiuri temporare, amenajate in parcuri si scoli. Dupa un mes di la dezastru, Prefectura Hyogo avu initiativa extraordinara tr\u00e2 di\u015fcl\u2019idir postul di radio \u2018Disaster FM\u2019, care difuza informatii dispre starea victimilor si dispre persoanile evacuate. Postul emise chiro di 45 di zile, cu agiutorulu a 67 di voluntari. Utilitatea a unui post di radio easte imensa, in cazulu a unui dezastru natural. Un post di radio similar fu di\u015fcl\u2019is tru 11 mar\u0163u, 2011, dupa marile cutrembur di-tru estul a Japonil\u2019ei. A\u015fi, radioulu easte aproapea di oamin\u2019i, easte un instrumentu di comunicare accesibil si vital tru situatii di dezastru natural\u201d.<\/p>\n
\n
<\/p>\n
Pi n\u00e2ng\u0103 rolulu a radioului tru chiro di urgen\u0163e \u015fi dezastre, europarlamentarulu Victor Bo\u015ftinaru u atrapse aten\u0163ia \u015fi asupra a libertatil\u2019ei di expresie a posturilor di radio receptate \u00een zone di conflict:<\/p>\n
\n
<\/p>\n
\u201cRadioulu \u015fi mass-media fur\u0103 \u015fi suntu un\u0103 arm\u0103 cu dau\u0103 t\u0103l\u2019i\u015furi. Eale sunt instrumente di comunicare, instrumente di informare corect\u0103 atum\u0163ea c\u00e2ndu libertatea easte garantat\u0103 a jurnali\u015ftilor sau sunt instrumente di manipulare, di propagand\u0103, ninca \u015fi parte a polimului hibrid, a\u015fi cum si fa\u0163e ma recentu ma ncoa, ma multu dup\u0103 criza din Ucraina, \u015ftiut hiinda c\u0103, tru hoarile \u00een care libirtatea mass-media easte \u00eengr\u0103dit\u0103, a\u0163iasta easte parte a propagand\u00e2l\u2019ei ofi\u0163ial\u0103 \u015fi a polimuljui contra a propriilor cet\u0103\u0163ean\u2019i, hib\u0103 contra a \u0163intilor ni\u015fane di scupo a ac\u0163iunilor agresive a lu\u015ftor. Cu p\u00e2reare di ar\u0103u, tru 2016, libirtatea di exprimare \u015fi ndreptul a jurnalistului la a\u0163ea c\u0103 s\u0103 poat\u0103 s\u0103 profeseadz\u0103 cu onestitate z\u00e2natea a lui, sunt b\u00e2gate dramatic sum semnul a \u00eentribaril\u2019ei di a\u0163iste evolu\u0163ii, di la propaganda ruseasc\u0103, extrem di agresiv\u0103, la propaganda Daesh-ului, constat\u0103m c\u0103 mass-media easte \u015fi un\u0103 h\u00e2late a polimului, nu ma\u015fi a comunicaril\u2019ei \u015fi informaril\u2019ei.\u201d<\/p>\n
\n
<\/p>\n
\u015ei ascult\u0103torulu a emisiunilor RRI \u00een limba englez\u0103, Mahesh Jain, fea\u0163e un\u0103 remarc\u0103 similar\u0103: \u201cC\u00e2ndu toate alante mehani nu mata functioneadz\u0103, radioulu ar\u0103m\u00e2ne singura cale di comunicare. Di curundu, un cutreambur major are agudit\u0103 Nepalul \u015fi tropurile di comunicare agiumsir\u0103 inoperante. Radio-amatoril\u2019i fur\u0103 a\u0163eal\u2019i care au reusit\u0103 s\u0103 stabileasc\u0103 un\u0103 cale di comunicare \u015fi s\u0103 transmit\u0103 mesaje importante. Di punctual a meu di videare, exist\u0103 un altu mare dezastru, produs di om, atum\u0163ea c\u00e2ndu natiunile blocheadz\u0103 fluxul liber di informa\u0163ii \u015fi restrictioneadz\u0103 accesulu a cet\u0103\u0163ean\u2019ilor la un altu punct di videare. Instrumentile moderne di comunicare, cum sunt televiziunea si Internetulu, suntu criptate si a guvernilor l\u00e2 easte multu lisor s\u0103 blocheadz\u0103 accesulu a cet\u0103\u0163ean\u2019ilor la informa\u0163ie. C\u00e2ndu ahtari lucre si fac, atum\u0163ea radioulu \u015fi ma multu posturile pi unde \u015fcurte, ofer\u0103 puncte di videare diferite, di-tru alte \u0163\u0103ri. Radioulu pi unde \u015fcurte n\u0103 agiut\u0103 s\u0103 achic\u0103sim mai ghine lumea tru care b\u00e2n\u0103m. Radioulu aproache oamin\u2019il\u2019i \u015fi agiut\u0103 la restabilirea armoniil\u2019ei \u015fi solidaritatil\u2019ei \u00een lume. \u0162\u00e2ni\u0163 radioulu v\u2019iu!\u201c (\u00eencl\u2019isim citatulu)<\/p>\n
\n
<\/p>\n
Ascult\u0103torulu a emisiunilor RRI \u00een limba francez\u0103, Paul Jamet, easte di p\u0103reare c\u0103 \u201cRadioul nu ma\u015fi n\u0103 informeadz\u0103, \u0163i n\u0103 \u015fi educ\u0103 sau ninc \u015fi n\u0103 da \u00eencreadire tru momentile \u00een care avem lucru cu catastrofe naturale sau epidemii. El l\u0103 permite a profesionistilor s\u0103 hib\u0103 mai eficien\u0163\u0103, s\u0103 organizeadz\u0103 opera\u0163iun\u2019ile di salvare, s\u0103-l\u2019i urminipseasc\u0103 oamin\u2019il\u2019i\u2026 Sper ca a\u0163ist\u0103 DZuu\u0103 Mondial\u0103 a Radioului 2016 s\u0103 n\u0103 agiut\u0103 s\u0103 \u00eel\u2019i sensibiliz\u0103m ma multu pi concet\u0103\u0163eanil\u2019i a no\u015ftri \u00een lig\u0103tura cu rolulu a radioului tru situa\u0163iile di urgen\u0163\u0103: radioulu salveadza bane, tr\u00e2 a\u0163ea ca radioulu easte ban\u0103\u2026 el n\u0103 reflect\u0103 bana. \u201c<\/p>\n
\n
<\/p>\n
Conform a unei recent\u0103 statistic\u0103 a Uniunil\u2019ei European\u0103 di Radio, EBU, un european \u00ee\u015fi trea\u0163e, \u00een medie, 4 me\u015fi di ban\u0103 pi Facebook, chiro tru care 9 an\u2019i di ban\u0103 \u015fi-l\u2019i trea\u0163e ascult\u00e2nda radioulu. Tru i\u0163e s\u0103pt\u0103m\u00e2n\u0103, 2,5 milioane di european\u2019i sunt prezen\u0163\u0103 la meciuri di fotbal din prima lig\u0103 a campionatului din \u0163ara lor, chiro tru care 420 milioane ascult\u0103 radioulu pasa sipt\u0103m\u00e2n\u0103, unil\u2019i di el\u2019i \u00een mod sigur \u015fi tr\u0103 relat\u0103rile \u00een direct a meciurilor di fotbal. Tot EBU sust\u0103ne c\u0103 29% di cet\u0103\u0163eanil\u2019i din Uniunea European\u0103 au \u00eencreadire tru guvernul na\u0163ional, chiro tru care un numir dublu, 58%, au \u00eencreadire, disigura, \u00een radio.<\/p>\n
\n
<\/p>\n
Autor: \u015etefan Baciu<\/p>\n
\n
<\/p>\n
Armnipsi: Hristu Steriu<\/p>\n
<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"
\u00cen ciudia faptului c\u0103 are ap\u0103rut\u0103 ninte cu piste 100 di an\u2019i, aparatulu di radio reprezint\u0103 \u015fi tora un\u0103 di a\u0163eale ma popularile modalit\u0103\u0163 di transmitire informa\u0163ii la nivel global. Radioulu are \u015fi un rol educativ, ama \u015fi ca platform\u0103 di al\u00e2ximintu di idei pi teme care \u00eel\u2019i intiriseadz\u0103 pi oamin\u2019i. Ma multu di ah\u00e2t, […]<\/p>\n","protected":false},"author":125,"featured_media":0,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"_acf_changed":false,"footnotes":""},"categories":[48445],"tags":[],"coauthors":[],"class_list":["post-189442","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-carnet-cultural"],"acf":[],"yoast_head":"\n