Pi teritoriulu a Rom\u00e2niilei, si \u0163\u00e2n, sunt ar\u0103mase p\u00e2n\u0103 ast\u0103ndz\u00e2 \u00een varliga di un\u0103 m\u2019il\u2019e di foste re\u015fedin\u0163e extraurbane a elitelor locale, di-tru secolul al XVI-lea p\u00e2n\u0103 \u00een prima giumitate a secolului XX. Unile fura restaurate, alte suntu \u00een degradare, iar alte fac obiectul a unor procese \u00eentr\u0103 mo\u015ftenitori. Exist\u0103 castele \u015fi tru c\u00e2s\u00e2badz, tru nisc\u00e2nte func\u0163ion\u00e2nda muzee sau hiinda organizate diverse evenimente.<\/p>\n
\n
<\/p>\n
Irina Leca easte istoric di art\u0103, membru fondator \u015fi vicepre\u015fedinte a li Asocia\u0163ie ARCH\u00c9. Fa\u0163e parte di-tru echipa monumenteuitate.org, un\u0103 platform\u0103 vast\u0103, cu foarte multe caracteristi\u0163 \u015fi foarte util\u0103, di cercetare \u015fi popularizare a re\u015fedin\u0163ilor nobiliare extraurbane. Vrum s\u0103 excludem castelile \u0163eale ma cunoscute din Rom\u00e2nia: Bran, Pele\u015f, Peli\u015for, Castelul Huniazilor \u015fi u paracalsim pi Irina Leca s\u0103 faca un top trei. Ea dz\u00e2se:<\/p>\n
\n
<\/p>\n
\u201cEaste un\u0103 adev\u0103rat\u0103, una dialethea provocare. Vruiu cu tute aeste s\u0103 mutrescu la reghiunile istori\u0163e \u015fi s\u0103 aleg c\u00e2te un monumentu reprezentativ, punctu di reper sau martor a istorilei. Voiu s\u0103 atrag aten\u0163ia asupra urm\u0103toarelor patru, \u0163in\u0163e obiective. Prota oar\u0103, multu aproapea di Bucure\u015fti, avem palatulu di la Flore\u015fti, di n\u00e2ng\u0103 Ploie\u015fti. Fu construit di nababulu Cantacuzino, dup\u0103 planurile a lu Ion Berindei. Easte un mu\u015fat exemplu di arhitectur\u0103 di arhiusit\u0103 di secol XX, care, \u0163i cara c\u0103 az\u00e2 easte surpat, \u00een ruin\u0103, easte un obiectiv c\u00e2t si poate di pitorescu \u015fi c\u00e2t si poate di v\u2019iu. Proprietaril\u2019i actuali vor s\u0103-l revitalizeadz\u0103 \u015fi organizeadz\u0103 aclo multe di multe evenimente culturale, \u0163el mai importantul hiinda concursul hipic Kapatia Horse Trials, organizat tru agh\u2019izmaciune.\u201d<\/p>\n
\n
<\/p>\n
Apoia, m\u2019erg\u00e2ndalui priaghalea spri Moldova, Irina Leca adu\u0163e aminte castelul a lu Cuza, di la Ruginoasa. Ea dz\u00e2\u0163e:<\/p>\n
\n
<\/p>\n
Easte, tut a\u015fi, un exemplu mu\u015fat di arhitectur\u0103 neogotic\u0103, \u00eentr-un parcu dendrologic superbu, un castel restaurat di curundu, care ap\u00e2nghisea\u015fte Muzeulu Cuza. Aoa\u0163e, vizitatoril\u2019i pot s\u0103 afl\u0103 mai multe di istoria domnitorului rom\u00e2n \u015fi, ma multu di ah\u00e2t, dispre Elena Cuza. Trec\u00e2nda li\u015for spri Transilvania, va n\u00e2 d\u00e2n\u00e2sim la 30 di km di Sighi\u015foara, iu afl\u0103m castelul din Cri\u015f. Istoria a lu\u015ftui are \u00een\u0163eput\u0103\/arhiusit\u0103 \u00een secolul al XV-lea, conform a arheolodz\u00e2lor, un exemplu superbu di arhitectur\u0103 renaschentist\u0103. Easte unulu di a\u0163eale mai autenti\u0163ile \u015fi pitore\u015ftile care si afl\u0103 tora \u00een Transilvania. \u0162i cara c\u0103 nu easte cunoscut di c\u0103tr\u0103 publiculu mare, easte di\u015fcl\u2019is a turi\u015ftilor di foarte multu chiro \u015fi se aafl\u0103 tru \u00eemplin proces di restaurare. Easte \u015fi aestua administrat di un\u0103 funda\u0163ie care ofer\u0103 tururi ghidate dezv\u0103luinda istoria castelului, ama \u015fi a hoar\u00e2lei s\u0103seasc\u0103 \u00een care si aafl\u0103 aestua. Easte un exemplu inedit di arhitectur\u0103 reziden\u0163ial\u0103 extraurban\u0103 a unei familie nobiliar\u0103 maghiar\u0103, ama \u00eentr-un\u0103 zon\u0103 preponderentu s\u0103seasc\u0103. Apoia, ma diparte, tru nord-vestul a \u0163ar\u00e2lei, afl\u0103m a\u015fi-numitulu Pele\u015f a Transilvanil\u2019ei, castelul K\u00e1rolyi, din Carei. Fu restaurat recentu pri-tru fonduri europeane \u015fi xanadi\u015fcl\u2019is a turi\u015ftilor aoa \u015fi ndoi an\u2019i, tru 2013. Fu transformat \u00eentr-un muzeu multu interesantu, care surprinde istoria a reghiunilei \u015fi a familil\u2019ei K\u00e1rolyi, ama \u015fi un\u0103 perspectiv\u0103 a lu\u015ftor re\u015fedin\u0163e nobiliare extraurbane pompoase, a marilei elit\u0103 di-tru imperiul austro-ungar.\u201d<\/p>\n
\n
<\/p>\n
Irina Leca, istoric di art\u0103, membru fondator \u015fi vicepre\u015fedinte a Asocia\u0163ilei ARCH\u00c9, spune c\u0103 Rom\u00e2nia poate s\u0103 concureadz\u0103 pi p\u00e2zarea extern\u0103 cu un\u0103 ofert\u0103 turistic\u0103 tr\u00e2 vizitarea castelilor. Exist\u0103 ndau\u0103 dz\u0103\u0163 di castele reprezentative. Ea dz\u00e2se:<\/p>\n
\n
<\/p>\n
Lista easte baia mare, iar un circuit a lu\u015ftor castele, care sunt tamam monumente istori\u0163e, easte c\u00e2t s-poate de fezabil \u015fi di atr\u0103g\u0103tor tr\u00e2 publiculu externu. Tutun\u00e2oar\u0103, foarte interesant easte c\u0103, a\u015fia cum francezil\u2019i au \u015fi el\u2019i Valea a r\u00e2ului Loara, avem \u015fi noi dau\u0103 cursuri di ap\u0103, care au \u00een st\u00e2nga \u015fi \u00een dreapta lor un\u00e2 ghiurdane \u00eentreag\u0103 di castele. Pi Valea Mure\u015fului, di la Topli\u0163a p\u00e2n\u0103 la ie\u015firea din \u0163ar\u0103, exiist\u0103 dz\u0103\u0163 di castele, unile pot sa hib\u0103 vizitate \u015fi sunt multu mu\u015fate, alte suntu \u00een stare mai pu\u0163\u00e2n bun\u0103. Piste Carpa\u0163, avem Valea Trotu\u015fului. La D\u0103rm\u0103ne\u015fti, Doftana, Com\u0103ne\u015fti, exist\u0103 foste re\u015fedin\u0163e nobiliare c\u00e2t si poate di pitore\u015fti \u015fi multu interesante.\u201d<\/p>\n
\n
<\/p>\n
Sebastian Marcoci easte administratorulu a castelului Sturdza, din Micl\u0103u\u015feni, un\u0103 bijuterie arhitectonic\u0103 di-tru estul a Rom\u00e2niilei, cu un\u0103 vecl\u2019ime di 600 di an\u2019i \u015fi cu un\u0103 istorie bogat\u0103, avut\u0103. El dz\u00e2se:<\/p>\n
\n
<\/p>\n
Easte zborulu di familia Sturdza, un\u0103 familie multu avut\u0103 din Moldova. Aoa easte un\u0103 istorim\u0103 musaat\u0103. George Sturdza \u015fi Maria Ghica, construiesc un castel, pi structura vecl\u2019iului conac, \u00een stil neogotic. Easte un lucru ahoria tr\u00e2 zona noastr\u0103. Construc\u0163ia dur\u0103 v\u00e2r\u00e2 24 di an\u2019i. El easte pictat la interior \u00een stil art nouveau. Maria Ghica si na\u015fte la Istanbul. Aclo \u00eenvea\u0163\u0103 s\u0103 picteadz\u0103 miniaturi. Tot aclo \u00eenvi\u0163\u0103 \u015fi limba englez\u0103 \u015fi m\u00e2rt\u0103, si c\u0103s\u0103tori tru 1869 cu George Sturza. Dup\u0103 numt\u0103, \u0163el\u2019i doil\u2019i \u00eentreprindu, fac un\u0103 c\u0103l\u0103torie \u00een Occident, pri-tru Ghirm\u0103nie, Fran\u0163a \u015fi Austria. La turnat\u0103 decid, l\u2019ia apofase s\u0103 transform\u0103 conaculu a lor tru castelul Micl\u0103u\u015feni.\u201d<\/p>\n
\n
<\/p>\n
Domeniul a familil\u2019ei Sturza are treie componente esen\u0163iale: un parcu dendrologhic di 30 di hectare, m\u0103n\u0103stirea \u015fi castelul – componenta spiritual\u0103, \u0163ea cultural\u0103 \u015fi a\u0163ea natural\u0103. El spuse:<\/p>\n
\n
<\/p>\n
Castelul poate s\u0103 hib\u0103 vizitat \u00een hiba \u0163i weekend, \u00eentr\u0103 oarile 12.00 \u015fi 18.00. Exiist\u0103 evenimente pi tot parcursul a anului, ama tru i\u0163e an, la arhiusita lu aghizm\u0103ciune, organiz\u0103m un evenimentu di suflet. Easte un festival care si numea\u015fte C\u0103l\u0103torie la 1900\u201d. Atum\u0163ea n\u00e2 turn\u0103m \u00een timpu \u015fi cre\u0103m un\u0103 atmosfer\u0103 di epoc\u0103 \u00een castel \u015fi \u00een varliga lui. Di arad\u0103, si desf\u0103\u015foar\u0103 \u00een primul sau al doilea weekend di-tru aghizm\u0103ciune. Ideea vine di la turi\u015ftil\u2019i care \u015fi-au exprimat\u0103 dorin\u0163a, vrearea s\u00e2 si costumeadz\u0103 cu stran\u2019e ca tru chirolu di ninte, di atum\u0163ea, \u015fi tra s\u0103 iarab\u00e2neadz\u0103 perioada an\u2019ilor 1900. N\u00e2 minduim la aest\u0103 posibilitate \u015fi scoasim costume, stran\u2019e tr\u00e2 loare cu niche, bucatile m\u00e2c\u0103rile cu aest\u0103 ocazie respect\u0103 gastronomia di-tru 1900. Sunt ma\u015fin\u2019i di epoc\u0103, sunt disponibile tr\u0103suri, paitone tr\u00e2 priimnare. Sunt organizate \u015fi foarte multe ateliere temati\u0163e. Sunt spectacole cu melodii vecl\u2019i, di Anton Pann, sau melodii interbeli\u0163e.\u201d<\/p>\n
\n
<\/p>\n
Rom\u00e2nia g\u0103zduia\u015fte, ap\u00e2nghisea\u015fte \u015fi un Panair interna\u0163ional a Castelelor, aflat tru 2017 la a treia edi\u0163ie, care va s\u00e2 si desf\u0103\u015foar\u0103 \u00een perioada 27-28 mai, la Castelul Corvinilor, din Hunedoara. (\u015et.B)<\/p>\n
\n
<\/p>\n
Autor: Daniel Onea<\/p>\n
\n
<\/p>\n
Arm\u00e2nipsire: Hristu Steriu<\/p>\n
\n
<\/p>\n
\n
<\/p>\n
<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"
Pi teritoriulu a Rom\u00e2niilei, si \u0163\u00e2n, sunt ar\u0103mase p\u00e2n\u0103 ast\u0103ndz\u00e2 \u00een varliga di un\u0103 m\u2019il\u2019e di foste re\u015fedin\u0163e extraurbane a elitelor locale, di-tru secolul al XVI-lea p\u00e2n\u0103 \u00een prima giumitate a secolului XX. Unile fura restaurate, alte suntu \u00een degradare, iar alte fac obiectul a unor procese \u00eentr\u0103 mo\u015ftenitori. Exist\u0103 castele \u015fi tru c\u00e2s\u00e2badz, tru […]<\/p>\n","protected":false},"author":128,"featured_media":0,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"_acf_changed":false,"footnotes":""},"categories":[48454],"tags":[],"coauthors":[],"class_list":["post-190743","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-radio-priimnare"],"acf":[],"yoast_head":"\n