Are cama de 2,4 milioane de locuitori \u015fi se afl\u0103 pe loculu \u015fase ca dimensiune tru isapea a c\u00e2s\u00e2badz\u00e2lor di-tru Uniunea European\u0103. Bucure\u015ftiul figureadz\u0103, arada de litoralul a Maril\u2019ei Laie, Delta ale Dun\u0103re, Bucovina \u015fi Maramure\u015f, pe lista preferin\u0163elor a turi\u015ftilor xen\u2019i care viziteadz\u0103 Rom\u00e2nia. \u0162i cara c\u0103 easte situat\u0103 \u00eentr-un\u0103 zon\u0103 de c\u00e2mpie, capitala a Rom\u00e2niil\u2019ei nu are un relief acutotului plat. Cu toate aestea, diferen\u0163a de nivel nu dep\u0103\u015fea\u015fte 100 de metri. Fa\u0163em un\u0103 c\u0103l\u0103torie \u00een chentrul a Bucure\u015ftiului, \u00eenso\u0163i\u0163 de ghidulu a nostru, Adriana Nica, directoare executiv\u0103 la un\u0103 companie de training autorizat in turismu. Va str\u0103batem la pas Calea Victoriei, artera principal\u0103 a c\u00e2s\u00e2b\u0103lui c\u0103ftat de tot mai mul\u0163\u00e2 xen\u2019i:<\/p>\n
\n
<\/p>\n
Easte un\u0103 di a\u0163eale mai importante artere a Bucure\u015ftiului. Easte pre-ans\u0103rat\u0103\/pispilit\u0103 \u015fi cu multe obiective, turisti\u0163e, istori\u0163e, culturale \u015fi spirituale. \u00cen\u0103inte de agiundzere la obiective, s\u0103 achic\u0103sim c\u0103\u0163e se numea\u015fte Calea Victoriei \u015fi c\u00e2\u0163e easte un\u0103 arter\u0103 ah\u00e2t de important\u0103. P\u00e2n\u0103 tru anulu 1692, eara dau\u0103 drumuri\/c\u0103l\u2019iuri. Drumulu a Bra\u015fovului, care p\u0103rn\u2019ea din Calea Victoriei p\u00e2n\u0103 la Cercul Militar \u015fi uli\u0163a mare spre S\u0103rindari, care se \u00eentindea de la B\u0103searica S\u0103rindari p\u00e2n\u0103 la Pia\u0163a Na\u0163iunilor. Pe loculu a b\u00e2searic\u00e2l\u2019ei S\u0103rindari se afl\u0103 \u00een prezentu \u0162ercl\u2019iul Militar. Tru 1692, marele domnitor Constantin Br\u00e2ncoveanu unea\u015fte \u0163eale doau\u0103 drumuri \u00eentr-unulu singur sum denumirea de Podul\/Puntea Mogo\u015foail\u2019ei. \u00cen data de optu s\u00e2medru 1878, armata rom\u00e2n\u0103 intra triumf\u0103toare \u00een Bucure\u015fti defil\u00e2nda \u00een pa\u015fi de mar\u015fu victorios, parcurg\u00e2nda Podul Mogo\u015foaiei sau uli\u0163a a\u0163ea marea, cum \u00eel\u2019i se mai spunea atum\u0163ea. Tru tim\u2019ia a li\u015ftei victorie, tra s\u0103 ar\u0103m\u00e2n\u0103 \u00een memoria \u015fi tru inimile a rom\u00e2n\u2019ilor amintarea ale independen\u0163\u0103 a \u0163ar\u00e2l\u2019ei, a lu\u015ftui drum importantu \u00eel\u2019i si spuse Calea Victoriei. Practic, Calea Victoriei s\u0103rb\u0103torea\u015fte amintarea a li independen\u0163\u0103 a Rom\u00e2niil\u2019ei tru chirolu a polimului di-tru 1877-1878.\u201d<\/p>\n
\n
<\/p>\n
Calea Victoriei nu easte ma\u015fi un\u0103 arter\u0103 multu important\u0103, c\u0103 easte prens\u0103rat\u0103\/pispilit\u0103 cu obiective \u015fi case declarate monumentu istoric, spune Adriana Nica.<\/p>\n
\n
<\/p>\n
Fea\u0163im un\u0103 selec\u0163ie a \u0163ilor mai importante obiective. Prima d\u00e2n\u00e2sire recomandat\u0103 easte la Muzeulu Na\u0163ional George Enescu, g\u0103zduit\/ap\u0103nghisit de Palatulu Cantacuzino. Casa easte un\u0103 dicuaver bijuterie\/marg\u0103ritare arhitectonic\u0103, construit\u0103 tru 1903 de c\u0103tr\u0103 Gheorghe Grigore Cantacuzino. Compozitorulu George Enescu are locuit\u0103 un\u0103 perioad\u0103 \u00een Palatulu Cantacuzino \u015fi di-tru 1956, dup\u0103 moartea a lu\u015ftui, casa\/binaia fu transformat\u0103 \u00eentr-un muzeu dedicat a bah\u00e2l\u2019ei \u015fi oper\u00e2l\u2019ei a lu George Enescu.\u201d<\/p>\n
\n
<\/p>\n
Urm\u0103torulu reper easte Ateneulu Rom\u00e2n. Adriana Nica, directoare executiv\u0103 la un\u0103 companie de training autorizat in turismu.<\/p>\n
\n
<\/p>\n
Fu inaugurat tru 1889 \u015fi fu construit la ini\u0163iativa societatil\u2019ei omonim\u0103 printr-un\u0103 campanie celebr\u0103 denumit\u0103 Da\u0163 un leu tr\u00e2 Ateneu.\u201d P\u00e2radz\u00e2l\u2019i si adunar\u0103 tru \u00eendoi an\u2019i, iar construc\u0163ia agiumse unulu di motivele tr\u00e2 care Bucure\u015ftiul apruche supranuma de M\u2019iculu Paris. Stilul arhitectonic easte neoclasic, ama se aafl\u0103 \u015fi elemente a eclectismului \u015fi ale arhitectur\u0103 francez\u0103 de secol XIX.\u201d<\/p>\n
\n
<\/p>\n
Aproapea fa\u0163\u0103 \u00een fa\u0163\u0103\/vizavi cu Ateneulu Rom\u00e2n se aafl\u0103 Palatulu Regal. Ninte cu mai ghine de 300 de an\u2019i, tru anulu 1659, c\u00e2ndu fu mutat\u0103 capitala a \u0162ar\u00e2l\u2019ei Rom\u00e2neasc\u0103 de la T\u00e2rgovi\u015fte la Bucure\u015fti, pe loculu iu se easte tora Palatulu Regal se termina Podul Mogo\u015foaiei, iar ultimele bin\u0103i eara un\u0103 cas\u0103 \u015fi m\u0103n\u0103stirea Cre\u0163ulescu. Adriana Nica, directoare executiv\u0103 la un\u0103 companie de training autorizat in turismu .<\/p>\n
\n
<\/p>\n
Aest\u0103 cas\u0103, care mai t\u00e2rdz\u00e2u va agiundzea Palatulu Regal, are trecut\u0103 prin posesia mai multor oameni ac\u00e2\u0163a\u0163\/avu\u0163 di-tru arada a clericului, \u015fi mai am\u00e2nat, tru 1833, fu vindut\u0103 a Sfatului Administrativ. Se apof\u0103sea\u015fte transformarea l\u2019ei \u00een re\u015fedin\u0163\u0103 domneasc\u0103, iar, a\u015fi, palatulu trea\u0163e prin mai multe transform\u0103ri sum \u00eendrumarea\/urminipsirea a unor arhitec\u0163\u00e2, printr\u0103 care \u015fi celebrul Xavier Villacrosse. \u00cen timpul a domniil\u2019ei a lu Alexandru Ioan Cuza, tru 1860, a palatului \u00eel\u2019i si aduc \u00eembun\u0103t\u0103\u0163iri interioare, arta decorativ\u0103 hiinda \u00een stil Napoleon al III-lea. Sum domnil\u2019ia a lu Carol I, palatulu domnescu easte transformat \u00een palat regal. \u0162i cara c\u0103 exteriorulu nu impresiona dip multu, Carol I reu\u015fi s\u0103 transform\u0103 interiorulu \u00eentr-un\u0103 form\u0103 de elegan\u0163\u0103 \u015fi rafinamentu, \u00eemplin de statui \u015fi picturi. Decorarea palatului si definit \u015fi pri-tru valoroasa colec\u0163ie de pictur\u0103 universal\u0103, specific\u0103 a perioad\u00e2l\u2019ei renascentist\u0103 \u015fi baroc\u0103. Az\u0103, \u00een interiorulu a Palatului Regal se aafl\u0103 \u015fi Muzeulu Na\u0163ional de Art\u0103 a Rom\u00e2niil\u2019ei. Modific\u0103rile a palatului \u00een forma actual\u0103 fur\u0103 arhiusite de v\u00e2sil\u2019elu Ferdinand \u015fi finalizate de regele Carol al II-lea, tru anulu 1940, c\u00e2ndu Europa eara implicat\u0103 tru \u0163el de-al Doilea Polim Mondial. Arhitectul preferat de regele Carol al II-lea fu Arthur Lorentz, numit arhitectu \u015fef a palatului regal. Dup\u0103 abdicarea for\u0163at\u0103 a v\u00e2sil\u2019elui Mihai, din cauza comuni\u015ftilor, tru 1950, palatulu easte desemnat Muzeu Na\u0163ional de Art\u0103.<\/p>\n
\n
<\/p>\n
Un\u0103 cas\u0103 impresionant\u0103 easte \u015fi Palatulu a Cas\u00e2l\u2019ei de Economii \u015fi Consemna\u0163iuni, pe \u015fcurtu CEC.<\/p>\n
\n
<\/p>\n
Adriana Nica: Palatul CEC easte ninca un simbol arhitectural a M\u2019icului Paris \u015fi fu inaugurat tru anulu 1900. Easte conceput \u00een stilul neo-barocului francez, cu fa\u0163ade tripartite sculptural, tra s\u0103 marcheadz\u0103 silueta lui pe Calea Victoriei. Imobilul se finalizeadz\u0103 cu un\u0103 cupol\u0103 de gh\u2019ialie masiv\u0103 \u015fi metal. Binaia are vidzut\u0103 pirifan\u0103 pri-tru intrarea \u00eencurunat\u0103 de un fronton \u00een form\u0103 di semicercu, indrup\u00e2t de coloane \u00een stil compozit. Alte cupole \u00een stil renascentistu acoaper\u0103 patru volume de chiu\u015fe, decorate tru arada lor cu frontoane \u015fi steme. Finisajele de excep\u0163ie a fa\u0163adelor \u015fi echilibrele a volumelor si spusir\u0103 s-hib\u0103 extrem de rezistente \u00een timpu. Ni\u0163iunulu di cutremburele care afectar\u0103 Bucure\u015ftiul nu au lezat\u0103 structura a cas\u00e2l\u2019ei. Tru incinta a palatului se mai aafl\u0103 \u015fi un muzeu, inaugurat \u00een septembrie 2005, di\u015fcl\u2019is tru holul mare.\u201d<\/p>\n
\n
<\/p>\n
Vizavi de CEC, Palatulu a Po\u015ftelor fu inaugurat tot tru anulu 1900. Construc\u0163ia \u00een stil neoclasic are \u015fi un\u0103 curte interioar\u0103, iar aspectul a binail\u2019ei spune Adriana Nica, directoare executiv\u0103 la un\u0103 companie de training autorizat in turismu, pare s\u0103 hib\u0103 inspirat di a\u0163el a Palatului a Po\u015ftelor din Geneva. P\u00e2n\u0103 tru anulu 1972, palatul ap\u0103nghisi\/g\u0103zdui sediul chentral a Po\u015ft\u00e2l\u2019ei din Bucure\u015fti. Arhiusinda cu 1972, \u00een cadrul a palatului, fu inaugurat Muzeulu Na\u0163ional de Istorie. (\u015et.B)<\/p>\n
\n
<\/p>\n
Autor: Daniel Onea<\/p>\n
\n
<\/p>\n
Arm\u00e2nipsire: Hristu Steriu<\/p>\n
<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"
Are cama de 2,4 milioane de locuitori \u015fi se afl\u0103 pe loculu \u015fase ca dimensiune tru isapea a c\u00e2s\u00e2badz\u00e2lor di-tru Uniunea European\u0103. Bucure\u015ftiul figureadz\u0103, arada de litoralul a Maril\u2019ei Laie, Delta ale Dun\u0103re, Bucovina \u015fi Maramure\u015f, pe lista preferin\u0163elor a turi\u015ftilor xen\u2019i care viziteadz\u0103 Rom\u00e2nia. \u0162i cara c\u0103 easte situat\u0103 \u00eentr-un\u0103 zon\u0103 de c\u00e2mpie, capitala […]<\/p>\n","protected":false},"author":128,"featured_media":190876,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"_acf_changed":false,"footnotes":""},"categories":[48454],"tags":[],"coauthors":[],"class_list":["post-190875","post","type-post","status-publish","format-standard","has-post-thumbnail","hentry","category-radio-priimnare"],"acf":[],"yoast_head":"\n