\u0162itatea Suceavallei, construit\u0103 la bitisita secolului al XIV-lea aproapea di c\u0103s\u0103b\u0103lu medieval Suceava, fu pritucipala re\u0219editu\u021b\u0103 a domnitorilor Moldovei kiro di aproape 200 di ani \u0219i easti adz\u0103 un monument istoric di nivel na\u021bional. Cunoa\u0219tem adz\u0103 istoria aceastii \u0163itati cari intr\u0103 truistorie ca fiind necucerit\u0103 vreodat\u0103, dar afl\u0103m \u0219i dispre evenimentele interesante cari se \u00eent\u00e2mpl\u0103 aici. Obiectivul easti situat pe un platou la o diferen\u021b\u0103 di altituditue di 70 metri fa\u021b\u0103 di lunca Sucevei. Di-a lungul kirolui, \u0163itatea fu ufilisit\u0103 tr\u0103 ap\u0103rarea locuitorilor, al\u0103turi di celelalte fortifica\u021bii, trutimpul atacurilor otomane.Ghidul nostru, dr. Constantin-Emil Ursu, directorul Muzeului Na\u021bional al Bucovinei, dispre \u00eenceputurile monumentului. <\/p>\n
\n
<\/p>\n
\n
<\/p>\n
“Partea estic\u0103 a Rom\u00e2niei, p\u00e2n\u0103 tru anul 1859, fu stat di sine st\u0103t\u0103tor, un pritucipat cari fu thimilliusitu tru secolul al XIV-lea, tru zona di nord-est a Rom\u00e2niei. \u0162itatea di scamnu a Sucevei a reprezentat, a\u0219a cum \u00eelli spune \u0219i numa, \u0163itatea emblematic\u0103 a domnitorilor moldavi. Pe ning\u0103 rolul di ap\u0103rare pe cari-lu avea, tru aeast\u0103 cetate exista monet\u0103ria statului \u0219i tezaurul Rom\u00e2niei. Acest monument a fost atestat tr\u0103 prima dat\u0103 tru1388, tru kirolu a voievodului Petre I Mu\u0219at, pritu una carti pitricuta a v\u0103sillelui polonez, pritu cari Moldova \u00eemprumuta Poloniei 3.000 di argin\u021bi, echivalentul truziua di adz\u0103 a 50 di kg di aur.”<\/em><\/p>\n
\u0162itatea Sucevei a cunuscu ma multe faze di construc\u021bie, spune Constantin-Emil Ursu. Fu lardzita tru secolul al XV-lea, trutimpul voievodului \u0218tefan cel Mare, trudou\u0103 etape. Prima etap\u0103 fu ninte di 1476alant\u0103 dup\u0103 aestu an, c\u00e2nd \u0163itatea agumsi aproximativ pi dimensiunile \u0219i forma cari s\u2019ved adz\u0103. Ma di tamamu, \u0218tefan cel Mare a construit mururile exterioare, pe cari, dup\u0103 1476, le-a dublat. Domnitorul a mai construit atunci \u0219i un \u0219an\u021b di ap\u0103rare lat di circa zece metri. A fost perioada di maxim\u0103 \u00eenflorire a acestui edificiu. Ulterior, ceilal\u021bi domnitori aveau s\u0103 mai fac\u0103 diverse repara\u021bii \u0219i ad\u0103ugiri, iar \u0163itatea a r\u0103mas pritucipalul obiectiv c\u00e2t capitala Moldovei a fost la Suceava. Odat\u0103 cu mutarea capitalei la Ia\u0219i di c\u0103tre domnitorul Alexandru L\u0103pu\u0219neanu, Suceava a intrat \u00eentr-un con di umbr\u0103.<\/em><\/p>\n
Cu tuti estea, \u0163itatea avea s\u2019a r\u0103m\u00e2n\u0103 important\u0103 trucontextul geopolitic al secolelor XVI \u0219i XVII. Ti amartie, la bitisita secolului al XVII-lea ea fu surpata \u0219i a intrat tru agarseari p\u00e2n\u0103 la bitisita secolului al XIX-lea, p\u00e2n\u0103 c\u00e2nd intelectualii suceveni, \u00eempreun\u0103 cu arhitectul austriac Karl Romstorfer, au \u00eenceput ample lucr\u0103ri di digajare a molozului \u0219i di scoatere la lumin\u0103 a zid\u0103riei. Easti un lucru \u00eembucur\u0103tor faptul c\u0103 lucr\u0103rile arheologice di la acea vreme \u0219i m\u0103sur\u0103torile s-au efectuat cu foarte mult\u0103 acurate\u021be. Di aesta ispeti, colec\u021bia muzeului nostru easti multu avut\u0103 cu piese originale ditu \u0162itatea di Scamnu a Sucevei.”<\/em><\/p>\n
Lapidariul recompune tru aestu kiro, tr\u0103 prima dat\u0103, nai ma complet\u0103 imagine a \u0162itatii Sucevei, evidin\u021biind construc\u021bia \u0219i dicora\u021bia arhitectural\u0103, dominate tru secolul al XV-lea di teme variate ale stilului gotic. Utilit\u0103\u021bi domesti\u0163i medievale, catacum sobele di teracot\u0103, combin\u0103 elegant motivele dicorative locale cu ateali central-europene. Idyea, sistemele multimedia cu tematic\u0103 istoric\u0103 medieval\u0103 \u0219i proiec\u021biile vidio cu subiecte legate di istoria \u0163itatii reprezint\u0103 o noutate expozi\u021bional\u0103 truRom\u00e2nia.Constantin-Emil Ursu, directorul Muzeului Na\u021bional al Bucovinei.<\/p>\n
“Ahurhinda ditu 2010 \u0219i p\u00e2n\u0103 tru2015, dupu unu amplu proiect di restaurare, finan\u021bat ditu fonduri europene, \u0163itatea \u0219i al\u0103xi vidzuta. Fur\u0103 znuiti mururi, au fost reconstituite anumite \u00eenc\u0103peri. Ca urmare a unui incendiu au existat \u0219i modific\u0103ri ale structurii geologice a versantului pe cari e situat\u0103 \u0163itatea, exist\u00e2nd alunec\u0103ri di teren p\u00e2n\u0103 truanul 2010. Truacest moment, \u0163itatea easti restaurat\u0103, consolidat\u0103, iar, \u00eencep\u00e2nd cu anul 2016, s-a dischis \u0219i prima expozi\u021bie permanent\u0103 cari, \u00eentr-o serie di \u00eenc\u0103peri, ilustreaz\u0103 teme di interes major tr\u0103 publicul vizitator. Expozi\u021bia easti interactiv\u0103 \u0219i beneficiaz\u0103 di multe inova\u021bii tehnice contemporane.”<\/em><\/p>\n
\u0162itatea di scamnu a Sucevei apanghiseasti \u0219i evenimente di interes tr\u0103 publicul larg, continu\u0103 Constantin-Emil Ursu. “Al\u0103turi di atelierele educa\u021bionale pe cari le organiz\u0103m, foarte importante tr\u0103 noua genera\u021bie, a\u0219 aminti dou\u0103 evenimente majore adresate publicului larg. Easti vorba di Festivalul di art\u0103 medieval\u0103 “\u0218tefan cel Mare”, singurul festival organizat di un muzeu ditu Rom\u00e2nia \u0219i unul ditutre cele mai importante ditu Rom\u00e2nia. Easti organizat mereu la jum\u0103tatea lunii august. Di asemenea, spre bitisita lunii august, la cetate e organizat un festival di muzic\u0103 rock, tru\u0219an\u021bul di ap\u0103rare.”<\/em><\/p>\n
\u0162itatea ofer\u0103 multe surprize vizitatorilor. Di exemplu, seara se porneasti iluminatul nocturn, iar vizitatorii sunt invita\u021bi s\u0103 participe la un spectacol di lumini \u0219i sunete unic truRom\u00e2nia. Truceea ce priveasti programul di vizitare, obiectivul easti dischis di mar\u021bi p\u00e2n\u0103 duminic\u0103, \u00eentre orele 10.00 \u0219i 18.00 di mar\u021bi p\u00e2n\u0103 vineri \u0219i \u00eentre orele 9.00 \u0219i 17.00 s\u00e2mb\u0103ta \u0219i duminica. Pre\u021bul biletului di acces la expozi\u021bia permanent\u0103 easti di 16 lei (3 euro). \u00cens\u0103 cu ce impresii pleac\u0103 turi\u0219tii? Constantin-Emil Ursu, directorul Muzeului Na\u021bional al Bucovinei. “Ditu ceea ce cunoa\u0219tem ditu Cartea di impresii \u0219i ditu recenzii, impresiile sunt mereu pozitive. Mai ales odat\u0103 cu dischidirea expozi\u021biei permanente \u00eentr-un spa\u021biu neconven\u021bional, vizitatorul rom\u00e2n sau str\u0103in easti introdus truambientul istoric \u0219i afl\u0103 ditalii dispre Evul Mediu moldovenesc.Avem materiale trudiverse limbi di circula\u021bie interna\u021bional\u0103 \u0219i un audio guidi cari poate fi disc\u0103rcat pe telefonul mobil, informa\u021biile put\u00e2nd fi folosite \u0219i ulterior, at\u00e2t timp c\u00e2t sunt p\u0103strate trudispozitiv.”<\/em><\/p>\n
Dimecu, nu rata\u021b un\u0103 vizit\u0103 la \u0162itatea di scamnu a Sucevei, maxusu tru meslu august. Atum\u0163ea s\u2019\u0163\u0103ni Festivalul di Art\u0103 Medieval\u0103. Piesele di teatru, reconstituirea a nascantoru ceremoniale istorice pe baza a veclliloru documente existente, alumtele anamisa di cavaleri, muzica \u0219i dansurile medievale, atrag un numir multu mare di vizitatori cu vrearea s\u2019evadeadza ditu cotidian \u0219i s\u2019b\u0103neadza senza\u021bia unic\u0103 a c\u0103l\u0103toriei tru cadrul a unei epoc\u0103 asc\u0103pitat\u0103.<\/p>\n
Autoru: Daniel Onea <\/p>\n
Arm\u00e2nipsearia: Ta\u015fcu Lala<\/p>\n
<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":" \u0162itatea Suceavallei, construit\u0103 la bitisita secolului al XIV-lea aproapea di c\u0103s\u0103b\u0103lu medieval Suceava, fu pritucipala re\u0219editu\u021b\u0103 a domnitorilor Moldovei kiro di aproape 200 di ani \u0219i easti adz\u0103 un monument istoric di nivel na\u021bional. Cunoa\u0219tem adz\u0103 istoria aceastii \u0163itati cari intr\u0103 truistorie ca fiind necucerit\u0103 vreodat\u0103, dar afl\u0103m \u0219i dispre evenimentele interesante cari se \u00eent\u00e2mpl\u0103 […]<\/p>\n","protected":false},"author":128,"featured_media":149364,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"_acf_changed":false,"footnotes":""},"categories":[48454],"tags":[47559,29130,48756,48755],"coauthors":[],"class_list":["post-191074","post","type-post","status-publish","format-standard","has-post-thumbnail","hentry","category-radio-priimnare","tag-bucovina","tag-moldova","tag-stefan-cel-mare","tag-titatea-sucevei"],"acf":[],"yoast_head":"\n
\n
<\/p>\n
\n
<\/p>\n
\n
<\/p>\n
\n
<\/p>\n
\n
<\/p>\n
\n
<\/p>\n
\n
<\/p>\n
\n
<\/p>\n
\n
<\/p>\n
\n
<\/p>\n
\n
<\/p>\n
\n
<\/p>\n
\n
<\/p>\n
\n
<\/p>\n
\n
<\/p>\n
\n
<\/p>\n
\n
\n<\/div>\n
\n
<\/p>\n
\n
<\/p>\n
\n
<\/p>\n
\n
<\/p>\n
\n
<\/p>\n
\n
<\/p>\n
\n
<\/p>\n
\n
<\/p>\n
\n
<\/p>\n
\n
\n<\/div>\n
\n
<\/p>\n