{"id":193040,"date":"2023-02-15T12:57:00","date_gmt":"2023-02-15T10:57:00","guid":{"rendered":"http:\/\/devrri.freshlemon.ro\/actualitati\/in-memoriam-prof-dr-vasile-barba-15-02-1918-20-10-2007-193040.html"},"modified":"2024-02-23T10:56:24","modified_gmt":"2024-02-23T08:56:24","slug":"in-memoriam-prof-dr-vasile-barba-15-02-1918-20-10-2007","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.rri.ro\/ro_ar\/cultura-si-adet-armanesti\/portreti\/in-memoriam-prof-dr-vasile-barba-15-02-1918-20-10-2007-id193040.html","title":{"rendered":"In Memoriam prof.dr. VASILE BARBA (15.02.1918-20.10.2007)"},"content":{"rendered":"<p align=center>In Memoriam prof.dr. VASILE BARBA (15.02.1918-20.10.2007)<\/p>\n<p>&#13;<br \/>\n&#13;<\/p>\n<p align=center>Un alumt\u00e2toru ti asc\u00e2parea a limb\u00e2llei \u015fi a cultur\u00e2llei arm\u00e2neasc\u00e2<\/p>\n<p>&#13;<br \/>\n&#13;<\/p>\n<p align=center>\n<p>&#13;<br \/>\n&#13;<\/p>\n<p>Autoru: Prof. Dr. Katharina Barba<\/p>\n<p>&#13;<br \/>\n&#13;<\/p>\n<p>Apridu\u0163earea: Ta\u015fcu Lala (RRI)<\/p>\n<p>&#13;<br \/>\n&#13;<\/p>\n<p>          Pritu votulu \u0163i lu-deadi Adunarea Parlamentar\u00e2 a Consiliului ali Evrop\u00e2 ti \u2019\u2019Recomandarea 1333\/97\u201d, cari pruvidzu andruparea a luc\u00e2rlui ti \u0163\u00e2nearea tu ban\u00e2 \u015fi cri\u015ftearea a limb\u00e2llei \u015fi a cultur\u00e2llei a arm\u00e2\u00f1iloru, ta s-ufiliseasc\u00e2 limba di dad\u00e2 tu sculie, b\u00e2searic\u00e2, mass-media \u015fi alti aht\u00e3ri fu un evenimentu di mari simasie tu isturia a alu\u015ftor a\u00f1i ditu soni ti aest\u00e2 etnii, votu \u0163i spunuui \u015fi pricun\u015ftearea c\u00e2 limba arm\u00e2neasc\u00e2 s\u00e2 zbura\u015fti.<\/p>\n<p>&#13;<br \/>\n&#13;<\/p>\n<p>Aestu amintaticu spunuui ti scutearea ncap a luc\u00e2rlui, pritu cil\u00e2st\u00e2searea a profesorlui dr.Vasile G. Barba, tu un\u00e2 alumt\u00e2 niacumtinat\u00e2 chiro di dechenii, fapt\u00e2 cu vreari, apufuseari tu mindueari \u015fi ah\u00e2rdzearea-a chirolui\/ multi oari p\u00e2n\u00e2 di mardzin\u00e2 cu mari curbani.<\/p>\n<p>&#13;<br \/>\n&#13;<\/p>\n<p>          Dealihea easti, ama cara va s\u00e2 spunemu, c\u00e2\u0163e ,,lucr\u00e2 multu, p\u00e2n di mardzin\u00e2 ta s\u2019bag\u00e2 tu practiko votarea ali Recomandari\/ Dim\u00e3ndari 1333\/97\u201d, ama nu easti di primansus ni\u0163i spunearea, c\u00e2 ,,Vasile Barba fu ini\u0163iatorlu, motorlu, mintea, inima \u015fi suflitlu ali\u015ftei Ricomandari\u201d.<\/p>\n<p>&#13;<br \/>\n&#13;<\/p>\n<p><em><u>Largu di mini naetea, ta s-lu spunu ca v\u00e2r\u00e2 s\u00e2mtu, nicukirlu a meu, ama tu a\u00f1illi \u0163i tricur\u00e2, \u015f-ma multu a\u00f1illi ditu soni, duchiiu, c\u00e2 s\u00e2 spusir\u00e2 nisc\u00e2nti zboar\u00e2 al\u00e2tusiti, multi di eali \u015f-di fur\u00f1iia a ixichillei di c\u00e2nu\u015fteari.<\/u><\/em><\/p>\n<p>&#13;<br \/>\n&#13;<\/p>\n<p>Vasile, v\u00e2rn\u00e2oar\u00e2, nu s-ap\u00e2r\u00e2, nu \u015f-kiru oara cu lucri l\u00e2voasi. C\u00e2ndu n\u00e2sc\u00e2n\u0163\u00e2 s-\u2019\u2019arm\u00e2tusea cu peanili\u201d a lui, totna spunearea ,,Nu-ari \u0163iva, va s-aca\u0163\u00e2, va s\u2019aib\u00e2 h\u00e2iri, ma s-duc\u00e2 luc\u00e2rlu ninti\u201d. Vahi di aest\u00e2 fur\u00f1iie s-agiumsi s-hib\u00e2 spusu n\u00e2sc\u00e2nti ori tamamu alliumtrea di cum eara averlu, cari\u0163ido insu spusi \u0163i vru, ama nu-lli si c\u00e2ft\u00e2 giueapi.<\/p>\n<p>&#13;<br \/>\n&#13;<\/p>\n<p><em><u>Ti a\u0163ea va s-caftu mini s\u00e2 spunuu n\u00e2sc\u00e2nti lucri \u0163i suntu cadeaalithea, averuri a\u015fi cum li b\u00e2naiu ning\u00e2 elu, tu un\u00e2 nicuchirat\u00e2, kiro di 55 di a\u00f1i, di-\u00f1i c\u00e2n\u00e2scui nicukirlu p\u00e2nu tu ah\u00e2ndusimea-a suflitlui.<\/u><\/em><\/p>\n<p>&#13;<br \/>\n&#13;<\/p>\n<p>Nu voi s\u00e2 spunuu c\u00e2 va s-facu un\u00e2 p\u00e2r\u00e2stiseari p\u00e2nu di mardzin\u00e2, ma voi s-cundilledzu \u015f\u2019mi facu pi\u015fmani, c\u00e2\u0163e duchescu c\u00e2 nu s-poati, s\u00e2 spunu, a\u015fi cumu \u00f1i-aveam b\u00e2gat\u00e2 tu minti, axitili, la tu\u0163 so\u0163lli a lui, a curi agiutoru fu di mari simasie tu alumta a lui, \u015f-caftu llirtari ti ixichea c\u00e2 n\u00e2sc\u00e2nti lucri nu va s-potu s-li spunu, ghini ma, nu cu a mea vreari.<\/p>\n<p>&#13;<br \/>\n&#13;<\/p>\n<p>V\u00e2rn\u00e2oar\u00e2 nu minduiamu, c\u00e2 va s-yin\u00e2 dzuua c\u00e2ndu vrutlu a meu nicuchiru, aestu omu cu ah\u00e2nt\u00e2 puteari, nu mata va s-hib\u00e2 ning\u00e2 mini, \u015f-c\u00e2 va s\u2019amu borgea ta s-dau apandisi tu loclu a lui.<\/p>\n<p>&#13;<br \/>\n&#13;<\/p>\n<p>Ti a\u0163ea, zori \u00f1i-yini, s\u2019nyr\u00e2psescu aesti ar\u00e2d\u00e2richi di zboar\u00e2. Ama, minduescu c\u00e2 va s-potu s-li zuyr\u00e2psescu n\u00e2sc\u00e2nti lucri, nica \u015f-ditu bana a lui, di nicukhirat\u00e2, cari s\u00e2 scoat\u00e2 tu videal\u00e2, cadealithea, caractirlu alu\u015ftui omu \u015fi alumta a lui ti cauza arm\u00e2neasc\u00e2.<\/p>\n<p>&#13;<br \/>\n&#13;<\/p>\n<p><em><u>Ti spunearea-a n\u00e2sc\u00e2ntoru p\u00e2ristiseri cama minuti\u015fu, suntu cllima\u0163 so\u0163lli a lui arm\u00e2\u00f1i ma tiniri.<\/u><\/em><\/p>\n<p>&#13;<br \/>\n&#13;<\/p>\n<p>&#13;<br \/>\n&#13;<\/p>\n<p>          A\u00f1i arada, Barba \u015f-frimta mintea, a curi s\u2019llialas\u00e2 Biblioteca Arm\u00e2neasc\u00e2, timilliusit\u00e2 di elu sum vigllearea a Universitatillei di Freiburg, di agiumsi tu catandisea dramatic\u00e2 a leghendarlui afendico cu trei ficiori, isa-isa axizi\u0163 \u015f-vru\u0163, cari avea ma\u015f unu nelu \u0163i adra ni\u015fe\u00f1i.<\/p>\n<p>&#13;<br \/>\n&#13;<\/p>\n<p>Afendicolu, cu deaspirlu tu inim\u00e2, afl\u00e2 calea, ta s-fac\u00e2 cumandu ti dau\u00e2 imita\u0163ii, ta s-nu-lli-nvirin\u00e2 ni\u0163i nu di fcirolli a lui vru\u0163.<\/p>\n<p>&#13;<br \/>\n&#13;<\/p>\n<p>&#8211; Cu aest\u00e2 minti nkisi \u015fi Barba ta s-u-adar\u00e2 dipli-dipli biblioteca. Ghini ma, nu-avu c\u00e2bili, nu-lli deadi di m\u00e2n\u00e2 s\u00e2 scoat\u00e2 ncapu aest\u00e2 mirachi. (Ama, nica nu easti am\u00e2natu, aht\u00e3ri lucri va s-ndreag\u00e2 \u015f-tu yinitu.)<\/p>\n<p>&#13;<br \/>\n&#13;<\/p>\n<p>P\u00e2nu tu soni, Vasili Barba apufusi, c\u00e2 tut\u00e2 activitatea a ,,Uniunillei tr\u00e2 Limba \u015f Cultura Arm\u00e2n\u00e2\u201d, a ,,\u0162entrului Evropeanu di Studii Arm\u00e2ne\u015f\u0163\u00e2\u201d di Freiburg, cu revista cultural\u00e2 ,,Zborlu a Nostru\u201d nica \u015f\u2019tut\u00e2 ,,Biblioteca Arm\u00e2neasc\u00e2\u201d, (deadun cu ti\u00f1iia a manuscrisilor, \u0163i vru s-li tipuseasc\u00e2, ta s-poat\u00e2 s-li ghiv\u00e2seasc\u00e2 c\u00e2t cama mul\u0163\u00e2, ama ma\u015f elu golu, cu luc\u00e3rlu, nu putu s-apr\u00e2ft\u00e2seasc\u00e2), s-hib\u00e2 mutati Bucure\u015fti tu m\u00e2na a vrut\u00e2llei a lui sor\u00e2, Chira\u0163a, cari a\u00f1illi tu\u0163, lo parti la ac\u0163iu\u00f1ili a lui. Chira\u0163a, sora Margareta, fra\u0163llii Mihai, Nicu \u015fi Valentin nica \u015f\u2019nipo\u0163lli di fra\u0163 \u015fi sur\u00e2ri \u015f-nu dip tu soni hillea Cristina \u015fi Gabriela, dzinirlli Mihai \u015fi\u2026.., lu-andrup\u00e2r\u00e2 di tuti p\u00e2r\u0163\u00e2li \u015fi-lli deadir\u00e2 curayiu, \u015f-fur\u00e2 ning\u00e2 elu cu vrearea a lor la tuti ac\u0163iu\u00f1iili a lui.<\/p>\n<p>&#13;<br \/>\n&#13;<\/p>\n<p>\u015e\u2019c\u00e2\u0163e \u015fteam c\u00e2 \u015fi doamna avocatu Chira\u0163a Meghea poart\u00e2 tu suflitu idyiul idealu, idyea vreari \u015fi ti\u00f1ii ti limba \u015fi cultura matern\u00e2, idyealui cumu llirtatlu a meu nicukiru, escu c\u00e2nd\u00e2sit\u00e2, c\u00e2-\u00f1i feciu borgea, pi ilikia \u0163i escu, di u dedu tut\u00e2 activitatea, simfun cu vrearea a nicukirlui a meu, a sor\u00e2llei a lui, \u015f-escu c\u00e2nd\u00e2sit\u00e2 c\u00e2 va-lu duc\u00e2 ma largu aestu lucru tu spiritlu al Vasili Barba.<\/p>\n<p>&#13;<br \/>\n&#13;<\/p>\n<p>Ea lu-andrup\u00e2, fratili a llei, naima multu, ea apr\u00e2ft\u00e2si cu l\u00e2c\u00e2r\u00f1i ntroclli \u015f-cu c\u00e2ft\u00e3rli niacumtinati, s-mi c\u00e2nd\u00e2seasc\u00e2, a\u0163ea turlie c\u00e2 aprucheai cu mari ponu tu suflitu, s\u00e2-lu dau vrutlu a meu nicuchir ta \u015f-afl\u00e2 arihatea tu Mirmin\u0163\u00e2lli di Bucure\u015fti, largu di mini \u015f-di taif\u00e2.<\/p>\n<p>&#13;<br \/>\n&#13;<\/p>\n<p>Ti fur\u00f1iia c\u00e2 lu-agiutai pi hiotea a kirolui, tu-ae\u015f\u0163\u00e2 mul\u0163\u00e2 dz\u00e2\u0163 di a\u00f1i la tuti min\u00e2rli a lui, ti fara a lui, feciu aest\u00e2 curbani, ta s-l\u00e2 da di m\u00e2n\u00e2 la tu\u0163 arm\u00e2\u00f1illi, s\u00e2-lu pitreac\u00e2 calea ditu soni \u015fi s-nu ncheadicu mini a\u0163ea ditu soni fur\u00f1ii a nicukirlui a meu, ta s-lli-aib\u00e2 nica n\u00e2 oar\u00e2 anv\u00e2rliga di elu c\u00e2tu ma mul\u0163\u00e2 di vru\u0163lli a lui so\u0163, ti cari elu cil\u00e2st\u00e2si, n\u00e2poi s-u-aprind\u00e2, pira, a-limb\u00e2llei \u015f\u2019cultur\u00e2llei a str\u00e2p\u00e2p\u00e2\u00f1ilor, cari s-l\u00e2 ng\u00e2ldzasc\u00e2 suflitli \u015fi s-l\u00e2 lu\u00f1ineadz\u00e2 calea.<\/p>\n<p>&#13;<br \/>\n&#13;<\/p>\n<p>&#13;<br \/>\n&#13;<\/p>\n<p>******************<br \/>&#13;\n <\/p>\n<p>&#13;<br \/>\n&#13;<\/p>\n<p align=left>\u0162i adr\u00e3 Barba? \u0162i h\u00e2irl\u00e2ticu adusi Barba?<br \/>&#13;<br \/>\n\u0162i ari la thimelliu spunearea, c\u00e2 easti ini\u0163iatorlu, motorlu, mintea, inima \u015fi suflitlu ali Recomandari &#8212; Dim\u0103ndarea 1333 ?<br \/>&#13;\n <\/p>\n<p>&#13;<br \/>\n&#13;<\/p>\n<p>Ah\u00e2ndosu ciudusitu ti a\u0163eali \u0163i li vidzu \u015f-li tricu cu fur\u00f1iia c\u00e2 dusi s-vead\u00e2 loc\u00e3rli iu s-amint\u00e2, c\u00e2t\u00e2 tu anlu 1965 hala greau\u00e2 a far\u00e2llei a lui, nu-ari spuneari c\u00e2tu lu-frimta. Elu duki, c\u00e2 voru loari apofasi, alt\u00e2 turlie n\u00e2ulu b\u00e2rnu nu-ari ta \u015f\u2019azburasc\u00e2 limba di dad\u00e2. Di atum\u0163ea, tut\u00e2 putearea-a lui, tut\u00e2 axia a lui, ti c\u00e2nd\u00e2seari, u-aspusi ti aest\u00e2 cauz\u00e2. Fea\u0163i cercet\u00e3ri tu documenti di istorie, s-urdin\u00e2 cu oami\u00f1i cu anami arm\u00e2\u00f1i, cu cari s-and\u00e2musi \u015fi zbur\u00e2ndalui cu foc, cu c\u00e2t ma mul\u0163\u00e2 arm\u00e2\u00f1i ditu v\u00e2silie \u015f-ditu xeani cu fur\u00f1iia a voltiloru, a excursiilor, \u0163i li fea\u0163i cu fumeallia tu xin\u00e2tati, elu ahurhi s-lu-scoat\u00e2 tu videal\u00e2 luc\u00e2rlu arm\u00e2nescu, s\u00e2-lu fac\u00e2 c\u00e2n\u00e2scutu, ufilisindalui tuti c\u00e2lliurli \u015fi h\u00e2l\u00e3\u0163li \u0163i li avu, s-hib\u00e2 dukim\u00e2sit\u00e2 tu mintea \u015f-tu inima-a arm\u00e2\u00f1ilor ama \u015f-tu tut\u00e2 lumea. Adrian P\u00e2unescu lu-aspusi aestu lucru tu articolu a lui: ,,Alumta ti Arm\u00e2\u00f1i\u201d: ,,\u2026Apelu ama fu faptu, aoa \u015f-v\u00e2r\u00e2 20 a\u00f1i. Zborlu, ARM\u00c2NU s-a\u015ftirnu, preayalea-ayalea tu sinidisea na\u0163ional\u00e2.\u201d<\/p>\n<p>&#13;<br \/>\n&#13;<\/p>\n<p>          Barba s-c\u00e2n\u00e2scu cu personalit\u00e2\u0163 politi\u0163i, su\u0163ati, ministeri, di adu\u0163ea dinintea a tut\u00e2loru c\u00e2ft\u00e2rli a lui ti andrepturli a arm\u00e2\u00f1iloru, memorii la forurli superioari axiziti.<\/p>\n<p>&#13;<br \/>\n&#13;<\/p>\n<p>Protili c\u00e2ft\u00e2ri li tipusi tu 1976 tu revista-a profesorlui Dr\u00e3gan ,,Noi Tracii\u201d, Milano, deapoa tu tuti documentili pitricuti la CSCE: Madrid tu 1980, (c\u00e2ndu eara nica tu Rom\u00e2nia \u015f-nu putu s-duc\u00e2 personalu Madridu, pitricu memoriulu a lui pritu AFA), Viena, Paris, ONU tu 1981, Kopenhaga 1990, Geneva 1991, Moscova 1991.<\/p>\n<p>&#13;<br \/>\n&#13;<\/p>\n<p>Limbidzamea, i\u0163r\u00e2llia sc\u00e2ntilloas\u00e2 ama \u015fi apufusearea-a lui, luc\u00e2rlu tutu \u0163i lu-fea\u0163i, ta s\u00e2 scoat\u00e2 ncap un\u00e2 prublem\u00e2, ta s-nu trag\u00e2 m\u00e2n\u00e2 di la calea ndreapt\u00e2, u-aspuni \u015f-a\u0163ea, c\u00e2 apr\u00e2ft\u00e2si ditu ahurhit\u00e2 s-li nyr\u00e2pseasc\u00e2 c\u00e2ft\u00e2rli ti ndrepturli arm\u00e2\u00f1iloru, \u0163i li andrup\u00e2 deapoa nial\u00e2xiti tu tuti memoriili yinitoari, di agiumsir\u00e3 dinintea a Consiliului ali Evrop\u00e2 \u015f-\u0163i fur\u00e2 \u015fi votati p\u00e2n tru soni, p\u00e2n di mardzin\u00e2, ,,cu tuti votuurli a parlamentarlor, p\u00e2n di unu\u201d tu Dim\u00e2ndarea\/ Recomandarea 1333\/1997.<\/p>\n<p>&#13;<br \/>\n&#13;<\/p>\n<p>          Andreapsi volti tu xeani cu familia tu kirolu di vacan\u0163\u0103 a taif\u00e2llei a\u0163ea turlie, c\u00e2 a lui cali s-treac\u00e2 totna \u015f-pi la arm\u00e2\u00f1illi ditu lugoslavia, G\u00e2r\u0163ia \u015fi V\u00e2rg\u00e2ria.<\/p>\n<p>&#13;<br \/>\n&#13;<\/p>\n<p>&#8212; Ia-lea \u015fi un \u00f1icu articulu di jurnalu, t\u00e2lliatu (nu escu siyura, ama minduescu c\u00e2 fu <em><u>nyr\u00e2psitu di Dina Cuvata, \u0163i eara aclo vinitu, \u00f1i-aduc aminti ghini, c\u00e2 amp\u00e2r\u0163\u00e2mu tu sal\u00e2 fr\u00e2ndz\u00e2li cu apridu\u0163earea ali conferin\u0163\u00e2, \u0163\u00e2nut\u00e2 pi arm\u00e2nea\u015fti):<\/u><\/em><\/p>\n<p>&#13;<br \/>\n&#13;<\/p>\n<p>,,Meslu alunar 1983 s-\u0163\u00e2nu un\u00e2 conferin\u0163\u00e2 Oh\u00e2rda \u2014 Macedonia. Loar\u00e2 parti suti di oami\u00f1i di \u015ftiin\u0163\u00e2 ditu Evropa, conferin\u0163a av\u00e2ndalui subiectulu Balada Balcanic\u0103\u2019. Eara c\u00e2lisitu \u015fi profesorlu Vasile Barba cu nicuchira \u2014 eara \u015fi n\u00e2s\u00e2 profesoar\u00e2. Profesorlu Barba, arm\u00e2n di la Liv\u00e2dz, \u0163\u00e2nu zborlu pi arm\u00e2nea\u015fti. Zbur\u00e2 ti balada arm\u00e2neasc\u00e2 ditu Balcani ditu Kirolu al Ali P\u00e2\u015felu. Zbur\u00e2 ti Caciandoni, ti Giuvara, Jaca etc. ama \u015f-ti tu\u0163 a\u0163ellli arm\u00e2\u00f1i, cari s-alumtar\u00e2 ti asc\u00e2parea a Balcanlui di sum tur\u0163\u00e2. Mul\u0163\u00e2 oami\u00f1i di \u015ftiin\u0163\u00e2 (tiniri) <em>avdza ti prota oar\u00e2 ti arm\u00e2\u00f1i <\/em>\u015f-ti limba arm\u00e2neasc\u00e2. Elu zbur\u00e2 niheam\u00e2 \u015f-ti ISTURIA-a ARMA\u00d1ILOR, iu s-apreasir\u00e2 elli, \u015f cari suntu.<\/p>\n<p>&#13;<br \/>\n&#13;<\/p>\n<p>&#8211; Dup\u00e2 conferin\u0163\u00e2, mul\u0163\u00e2 oami\u00f1i di \u015ftiin\u0163\u00e2 vinir\u00e2 la elu, s\u2019nvea\u0163\u00e2 ma multi ti arm\u00e2\u00f1i. &#8211; Profesorlu Barba cu nicukira tricur\u00e2 cu aest\u00e2 fur\u00f1ii pi la arm\u00e2\u00f1illi di Bituli. Tricur\u00e2 \u015f-la arm\u00e2\u00f1illi di Muluvi\u015fti, Magaruva, Nijopul. Tricur\u00e2 \u015f-la arm\u00e2\u00f1illi di Scupiia. Aclo \u00e2lli c\u00e2ft\u00e3 arm\u00e2\u00f1illi di la Su\u0163ata \u00ab Pitu Guli \u00bb.<\/p>\n<p>&#13;<br \/>\n&#13;<\/p>\n<p>&#8211; Arm\u00e2\u00f1ili lu-a\u015ftiptar\u00e2 cu mari harau\u00e2 \u015f-ti\u00f1ii.<\/p>\n<p>&#13;<br \/>\n&#13;<\/p>\n<p>Tu aestu kiro b\u00e2neadz\u00e2 Ghirm\u00e2nii, iu easti profesoru-c\u00e2lisitu.\u201d<\/p>\n<p>&#13;<br \/>\n&#13;<\/p>\n<p>&#13;<br \/>\n&#13;<\/p>\n<p>Un\u00e2oar\u00e2, c\u00e2ndu nu-lli si deadi viza di intrari ti G\u00e2r\u0163ii, cari v\u00e2r\u00e2 altu di Barba, vrea s\u2019avea idheea \u015fi giunea\u0163a, s-lu-alas\u00e2 niac\u00e2\u0163atu tu isapi ambasadorlu grecu di Bucure\u015fti, ta s-aca\u0163\u00e2 calea pritu Turkie, iu deapoa cu un so\u0163u s-duc\u00e2 la ambasada ali G\u00e2r\u0163ii, ta s-llia aest\u00e2 turlie viza ti cari avea ananghi?<\/p>\n<p>&#13;<br \/>\n&#13;<\/p>\n<p>&#8211; Calea strimt\u00e2, cu a\u015fu\u0163\u00e2turi \u015f di piriclliu, tu G\u00e2r\u0163ii, dup\u00e2 \u0163i ntunic\u00e3, un\u00e2 aftuchin\u00e2 nic\u00e2n\u00e2scut\u00e2, \u0163i eara din\u00e2poia noast\u00e3, \u0163i canda n\u00e2 vigllia noi &#8211; un\u00e2 cadealihea aventur\u00e2, eara scutearea mbuveti ali\u015ftei dzuu\u00e2 ti niag\u00e2r\u015feari, \u0163i Vasili u-apr\u00e2ft\u00e2si, cum daima u fea\u0163i, cu sc\u00e2polu b\u00e2gatu tu minti, ti videarea-a arm\u00e2\u00f1iloru ditu G\u00e2r\u0163ii \u015fi s\u2019naduc\u00e3 tu\u0163 paturlli s\u00e2n\u00e2to\u015fi dupu \u00f1iadz\u00e2naoapti tu un loc mplin di mu\u015futea\u0163\u00e2, Caliroi, iu vimtul eara kischinu \u015f-proaspitu, mplinu di \u00f1iurizm\u00e2, cum nu lu-aveam adilliat\u00e2 v\u00e2rn\u00e2oar\u00e2 p\u00e2n\u00e2 tu a\u0163ea noapti,  a deapoa \u0163erlu eara lu\u00f1inat di n\u00e2sc\u00e2nti steali m\u00e2ri c\u00e2tu pumnul, a curi anyiliceari u-ntri\u0163ea ma\u015fi ocllilli a taif\u00e2llei a noast\u00e2, c\u00e2\u0163e tu elli s-yilipsea harauua \u0163i u spunea prosuplu a p\u00e2rintilui a lor dup\u00e2 un\u00e2 ahtari giunea\u0163\u00e2.<\/p>\n<p>&#13;<br \/>\n&#13;<\/p>\n<p>Aest\u00e2 isturiseari easti unu mari semnu, \u015fi di arada ti nkisitili huzme\u0163 al Barba: \u015f-b\u00e2g\u00e3 tu practiko sc\u00e2polu \u0163i \u015f-lu b\u00e2g\u00e3 tu minti, pritu c\u00e2lliuri anv\u00e2rligati, greali, nica \u015f-cu piriclliu, \u0163i li videa ma\u015f mintea a lui nturyisit\u00e2 di diplomatu, ma, ni\u0163i nu adr\u00e3 v\u00e2r\u00e2 lucru niundzitu, paranom, di u discurma tru idyiul chiro fumeallia, cari nu-lli si-aur\u00e2 cu elu v\u00e2r\u00e2n\u00e2oar\u00e2, \u015f-ti cari aest\u00e2 dzuu\u00e2 armasi un\u00e2 di a\u0163eali nai ma m\u015feati \u015fi ah\u00e2ndoasi adu\u0163eri aminti.<\/p>\n<p>&#13;<br \/>\n&#13;<\/p>\n<p>          <em><u>Edit\u00e3 ,,Latina Suddun\u00e3rean\u00e2\u201d,<\/u><\/em> un\u00e2 fur\u00f1ii ta s\u2019tri\u0163emu alti nitricuti noaptea tu izbili a tipografiillei di Bac\u00e3u, iu textili tu limba ghirman\u00e2 eara cheadi\u0163i ti nitri\u0163eari ti tipograflli rom\u00e2\u00f1i. Di scutea un\u00e2 alathusi, s-adra alti dauu\u00e2, unu luru di sisifu.<\/p>\n<p>&#13;<br \/>\n&#13;<\/p>\n<p>Aprukearea ta s\u2019hib\u00e2 tipusit\u00e2 u-avu di la rectorlu a Universitatillei di Bra\u015fovu, domnulu <em><u>profesoru Florea Dudi\u0163\u00e3<\/u><\/em>, cari ti\u00f1isea luc\u00e3rlu al Barba, di b\u00e2g\u00e2 semnul ti tipuseari a n\u00e2sc\u00e2ntoru ,,Texti latini\u2019\u2019, c\u00e2\u0163e a\u0163eali \u0163i avea nyr\u00e2psit\u00e2 nuntru nu vrea s\u2019hib\u00e2 di tamamu tu vrearea-a Partidlui.<\/p>\n<p>&#13;<br \/>\n&#13;<\/p>\n<p>C\u00e2rtica ama \u015f-agiumsi sc\u00e2polu, hiindalui em un\u00e2 carti di ghiv\u00e2seari \u0163i nu avea s\u00e2tulea\u0163\u00e2, macsus ti arm\u00e2\u00f1i, va s-dz\u00e2c\u00e2 un n\u00e2u izvuru di largu-nvi\u0163ari\/ cultivari a limb\u00e2llei di dad\u00e2, di spuneari a cultur\u00e2llei arm\u00e2neasc\u00e2, ama \u015f un\u00e2 scump\u00e2 carti di vizit\u0103, \u0163i Vasili u-avea ndreapt\u00e2 cu m\u00e2sturl\u00e2ki \u015f-cu sc\u00e2polu ta s-hib\u00e2 spus\u00e2 ti videari \u015f-la universit\u00e2\u0163li ghirmani.<\/p>\n<p>&#13;<br \/>\n&#13;<\/p>\n<p>          <em><u>C\u00e2t\u00e2 diploma\u0163ii, c\u00e2ti c\u00e2lliuri fapti Bucure\u015fti \u015fi c\u00e2t\u00e2 gaereti fea\u0163i Barba ta s\u00e2 scoat\u00e2 la Electrecord Bucure\u015fti a\u0163eali dau\u00e2 ploaci tu limba arm\u00e2neasc\u00e2 tu 1976, 1977<\/u><\/em> ta s-aib\u00e2 aprukearea \u0163i eara ananghi di partea-a autorit\u00e2\u0163loru tu <em>a\u0163elu kiro<\/em><em>, <\/em>s-adun\u00e2 n\u00e2sc\u00e2n\u0163\u00e2 oami\u00f1i cu anami, s-ghiv\u00e2seasc\u00e2 poeziili, s-ghiv\u00e2seasc\u00e2 pirmithili <em>\u015fi alti aht\u00e3ri<\/em>!<\/p>\n<p>&#13;<br \/>\n&#13;<\/p>\n<p>Ama \u015f-cu c\u00e2t\u00e2 harauu\u00e2 fur\u00e2 pitricuti aesti nyr\u00e2pseri tu dul\u0163ea limb\u00e2 di dad\u00e2, arm\u00e2neasc\u00e2, tr\u00e2\u00f1ipsit\u00e2 tu ah\u00e2ti loc\u00e2ri, c\u00e2ndu agiumsir\u00e2 ta s-avd\u00e2 iholu a loru, urdinati pi trei continenti, di u fea\u0163ir\u00e2 c\u00e2n\u00e2scut\u00e2 limba arm\u00e2neasc\u00e2 \u015fi scular\u00e2 dukim\u00e2seri di pirifa\u00f1i \u015f harauu\u00e2!<\/p>\n<p>&#13;<br \/>\n&#13;<\/p>\n<p>          <em><u>Ambudyiuserli \u0163i li-avu cu fur\u00f1iia ti nvi\u0163ari nis\u00e2nti c\u00e2nti\u0163i arm\u00e2ne\u015f\u0163\u00e2 cu corlu studen\u0163escu a Universitatillei di Bra\u015fovu, a\u015fi spuslu ,,Episodu P\u00e3unescu-Colev\u201d<\/u><\/em>, <em><u>lu-anvirinar\u00e2 ah\u00e2t multu c\u00e2 vidzu zorea ta s-yitripseasc\u00e2 tu spitalu, di iu fudzi ama, ac\u00e2 eara l\u00e2ndzidu cu heavr\u00e2, ta s\u00e3-\u015f si-adun\u00e2 cu Adrianu P\u00e2unescu.<\/u><\/em><\/p>\n<p>&#13;<br \/>\n&#13;<\/p>\n<p>\u015e-aest\u00e2 arad\u00e2, Barba u spusi i\u0163r\u00e2llia, di nu li deadi di m\u00e2naru minduerli al\u00e2ntoru, maca vidzu tu poetlu P\u00e2unescu omlu nvi\u0163atu, cu hari \u015f giunea\u0163\u00e2, ama \u015fi patriotu cu tut\u00e2 inima, cari lu-mutrea luc\u00e2rlu pi alithea-lli ti\u00f1ii ama \u015f curayilu \u0163i eara ananghi ta s-lli-ndrupasc\u00e2 cauza, lo izinea nu ma\u015f ta s\u2019hib\u00e2 c\u00e2ntati a\u0163eali c\u00e2nti\u0163i, Bra\u015fovu, ma nica \u015fi s-li nreghistreadz\u00e2 pi ploaci \u015fhi s\u2019hib\u00e2 p\u00e2r\u00e2stisiti la Televiziunea Rom\u00e2n\u00e2 &#8212; ti a\u0163elu kiro unu cadealithea iventu.<\/p>\n<p>&#13;<br \/>\n&#13;<\/p>\n<p><em><u>P\u00e2unescu, ma multi ori arada s\u00e2 spusi un cadealithea so\u0163u \u015fi v\u00e2rtosu avigllitoru ti arm\u00e2\u00f1i. Tu articolu a lui ,,Alumta ti arm\u00e2\u00f1i\u201d nyr\u00e2psea\u015fti, pi nig\u00e2 alti: <\/u><\/em><\/p>\n<p>&#13;<br \/>\n&#13;<\/p>\n<p><em><u>,,Omlu tu v\u00e2c\u00e2ti \u015fi livendul arm\u00e2nu, alumt\u00e2toru di c\u00e2ndu-lu c\u00e2noscu ti xanaamintarea, ridi\u015ftiptarea arm\u00e2\u00f1iloru, profesorlu Vasili Barba &#8230;\u00f1i-adusi aminti, ninti di minutili ta s-ahurheasc\u00e2 a\u0163eali ditu soni moeabe\u0163 ditu Consiliul ali Evrop\u00e2, luc\u00e2rli di thimelliu a problem\u00e2llei arm\u00e2neasc\u00e2.<\/u><\/em><\/p>\n<p>&#13;<br \/>\n&#13;<\/p>\n<p>Intraiu tu moeabe\u0163 cu h\u00e2\u015fti \u015fi argumenti.<\/p>\n<p>&#13;<br \/>\n&#13;<\/p>\n<p><em><u>\u2026Ambasadorlu ali G\u00e2r\u0163ie spusi f\u00e2r\u00e2 s\u2019fac\u00e2 pi\u015fmani, c\u00e2 tu G\u00e2r\u0163ie nu ari arm\u00e2\u00f1i, c\u00e2 ma\u015f gre\u0163 ari.<\/u><\/em><\/p>\n<p>&#13;<br \/>\n&#13;<\/p>\n<p>Arm\u00e2\u00f1illi? Domnul ambasador spusi limbidu c\u00e2 ari n\u00e2sc\u00e2n\u0163\u00e2 gre\u0163 \u0163i zbur\u00e2scu un\u00e2 turlie di dialectu vlahu. Ta s\u2019vedz \u0163i adar\u00e2 nisc\u00e2n\u0163\u00e2 gre\u0163, p\u00e2rinti p\u00e2n di hilliu, \u015fi man\u00e2 p\u00e2n di hillie? Zbur\u00e2scu un dialectu latin altuitu pi un cupaciu tracicu. Nu aca\u0163\u00e2\/nu angreac\u00e2 ici \u0163iva, ti domnul ambasadoru grecu di Strasbourgu, c\u00e2 adu\u015flli aminti adar\u00e2 aestu lucru di 2000 di a\u00f1i. \u0162i s-aca\u0163\u00e2\/cum s-ngreac\u00e2, 2000 di a\u00f1i, c\u00e2ndu tu G\u00e2r\u0163ie b\u00e2neadz\u00e2 ma\u015f gre\u0163?<\/p>\n<p>&#13;<br \/>\n&#13;<\/p>\n<p><em><u>Am \u0163i fu la gura-a parlamentarloru v\u00e2gari u-antrea\u0163i nica \u015fi sigurl\u00e2kea i\u015fi\u015f a ambasadorlui cari nu pricunoa\u015fti c\u00e2 b\u00e2neadz\u00e2 v\u00e2rn\u00e2 minoritati tu v\u00e2silia a lui.<\/u><\/em><\/p>\n<p>&#13;<br \/>\n&#13;<\/p>\n<p>Un\u00e2 deputat\u00e2 v\u00e2ryar\u00e2, alt\u00e2 turlie cu matuyeali di mod\u00e2, silighi ca un moscu di importu, teza cu nai marli piriclliu a a\u0163illei minut\u00e2 \u015f-ti cari, c\u00e2tu zbur\u00e2iu, ndaua ar\u00e2d\u00e2richi mansus: s-nu scutem prublemi aclo iu nu-ari. &#8230; Mihailova ic\u00e2 Naumova, c\u00e2 nu u \u015ftiu dip ghini numa, apufusi n\u00e2s\u00e2 c\u00e2 nu lipsea\u015fti s-c\u00e2rtimu pruvlema-a arm\u00e2\u00f1ilor, c\u00e2\u0163e ea ni\u0163i nu b\u00e2neadz\u00e2. \u0162i nu anvi\u0163\u00e2 deputata v\u00e2ryar\u00e2, ni\u0163i nu s\u0103 spuni, nu exist\u0103. Avea ndriptati a\u0163elu \u0163i spunuea c\u00e2 orghilli di anda s-amint\u00e2 nu pric\u00e2noscu c\u00e2 ari hromi&#8230;.<\/p>\n<p>&#13;<br \/>\n&#13;<\/p>\n<p><em><u>Ap\u00e2nd\u00e2si domnul de Puig, ti-anami. Omlu aestu-\u00f1i lu-am tu vreari tut ma multu. Cum u-aveam spus\u00e2 tu zborlu a meu, lucrarea-a lui ti Comisia di Cultur\u00e2 easti capodoper\u00e2.<\/u><\/em><\/p>\n<p>&#13;<br \/>\n&#13;<\/p>\n<p> Easti ti\u00f1isit\u00e2 \u015fi c\u00e2nd\u00e2sea\u015fti, nu-ari prigidiuc\u00e2\u0163, ama i-mplin\u00e2 di argumenti&#8230;. Cum s-aproachi ae\u015f\u0163\u00e2 oami\u00f1i livendz\u00e2 \u015fi creativi c\u00e2 suntu b\u00e2ga\u0163 tu un\u00e2 arad\u00e2 di parei folcloric\u00e2, di ciudie folcloric\u00e2, di zuyr\u00e2pseari decorativ\u00e2, exoticlu a majoritatillei? Ca \u0163i turlie \u00e2lli luyursim, elli, aestu populu ?<\/p>\n<p>&#13;<br \/>\n&#13;<\/p>\n<p>Dom\u00f1iilor, catandisea nu spuni ni\u0163i un\u00e2 simasie, ma s-nu pric\u00e2nu\u015ftem c\u00e2 arm\u00e2\u00f1illi b\u00e2neadz\u00e2.<\/p>\n<p>&#13;<br \/>\n&#13;<\/p>\n<p>Fra\u0163, cusuri\u00f1i, ta\u0163, socri, p\u00e2p\u00e2\u00f1i, cum s-n\u00e2 cad\u00e2 a nau\u00e2 \u015fi a italiea\u00f1ilor, spaniollilor, francezloru, portughezloru, arm\u00e2\u00f1iilli b\u00e2neadz\u00e2. Elli suntu un\u00e2 problem\u0103.<\/p>\n<p>&#13;<br \/>\n&#13;<\/p>\n<p>\u015ei nu va s-tr\u00e2dzem m\u00e2na, va s-alumt\u00e2m ti cauza a loru, p\u00e2n\u00e2 c\u00e2ndu va s-hib\u00e2 pric\u00e2n\u00e2scu\u0163, c\u00e2\u0163e l\u00e2 si cadi.<\/p>\n<p>&#13;<br \/>\n&#13;<\/p>\n<p>Nu avem andreptul s\u00e2-ncllidemu ocllii dinintea-a arm\u00e2\u00f1iloru.<\/p>\n<p>&#13;<br \/>\n&#13;<\/p>\n<p>&#8230; Arm\u00e2\u00f1illi va s-hib\u00e2 totna idyiul stur di isihii \u015fi aveari spiritual\u00e2, tu statili iu b\u00e2neadz\u00e2. Escu pirifanu cu arm\u00e2\u00f1illi. Elli au hari \u015fi ti\u00f1ii, nu tragu m\u00e2n\u00e2 v\u00e2rn\u00e2oar\u00e2.<\/p>\n<p>&#13;<br \/>\n&#13;<\/p>\n<p>Profesorul Barba, cu a lui ahoryea kipit\u00e2 di s\u00e2yit\u00e2 ti cauza-a arm\u00e2\u00f1ilor, ac\u00e2\u0163\u00e3 calea Freiburg ma nvirinatu, ca tru veclliul kiro&#8230;. Apelu ama fu faptu, aoa \u015fi 20 a\u00f1i. Sintagma di arm\u00e2\u00f1i s-a\u015ftirnu anarya-anarya tu sinidisea\/ con\u015ftiin\u0163a na\u0163ional\u00e2. Fu zori. Nica easti zori. Ghini ma, tutu ndreapsimu \u0163iva, domnule profesor!<\/p>\n<p>&#13;<br \/>\n&#13;<\/p>\n<p>Tora lipsea\u015fti s\u2019du\u0163emu frontul ma largu: c\u00e2t\u00e3 tu averu. S-nu v\u00e2 l\u00e2ht\u00e2rsi\u0163 domnule profesor! Arm\u00e2\u00f1illi suntu tu ban\u00e2. <em>Adrian P\u0103unescu\u201d.<\/em><\/p>\n<p>&#13;<br \/>\n&#13;<\/p>\n<p>Cum lipsea\u015fti, s\u00e2-lu-giudic\u00e2mu adz\u00e2, Barba, maca tu alumta-a lui ah\u00e2tu greau\u00e2, nu vrea lu\u2019ac\u00e2\u0163a tu isapi, aestu vigllitor a cauz\u00e2llei, \u015fi vrea s-tr\u00e2dzea m\u00e2n\u00e2 di la nisc\u00e2nti cutuyurseri?<\/p>\n<p>&#13;<br \/>\n&#13;<\/p>\n<p>          <em><u>Barba, pali nu traspsi m\u00e2n\u00e2, nu s\u2019asp\u00e2re di v\u00e2rnu: elu apufusi tu dz\u00e2lili ditu soni a ban\u00e2llei a lui, s\u00e2-lli si pitreac\u00e2 a<\/u><\/em> <em><u>senatorlui Adrian P\u00e2unescu deadun cu diploma di ti\u00f1iie \u015f-un exemplar ali ,,Ricomandari 1333\u201d a Consiliului ali Evrop\u00e2, haristuserli a lui cordiali, cu mult\u00e2 ti\u00f1ii \u015f vreari, tu numa a unlui lucru deadun ti\u00f1isitu-kiro di 30 di a\u00f1i \u015f-cama, ti \u0163\u00e2nearea tu ban\u00e2, iu\u0163ido, tu Hamunisia Balcanic\u00e2, romanitatea tut\u00e2, ti tut agiutorlu fr\u00e2\u0163escu \u0163i-lli lu-deadi p\u00e2n\u00e2 tora, \u015fi lu-c\u00e2lisea\u015fti, ma largu ,,s-duc\u00e2 frontul tr\u00e2 n\u00e2inti\u201d, c\u00e2\u0163e easti c\u00e2nd\u00e2situ, c\u00e2 un om livendu, mintimenu, cari dukea\u015fti ayo\u00f1ia n\u00e3ulu, un mari patriotu rom\u00e2nu, cari llia meatri un\u00e2-\u015f-un\u00e2 \u015fi macsus h\u00e2irl\u00e2ticu, c\u00e2\u0163e zborlu a lui di c\u00e2nd\u00e2seari, va s-poat\u00e2 s\u00e2-lli-agiut\u00e2 arm\u00e2\u00f1illi, ta \u015f-cruiasc\u00e2 tu isturie calea \u0163i l\u00e2 si cadi.<\/u><\/em><\/p>\n<p>&#13;<br \/>\n&#13;<\/p>\n<p>&#13;<br \/>\n&#13;<\/p>\n<p>          Barba intr\u00e2 tu lig\u00e2tur\u00e2 cu tu\u0163 oami\u00f1illi \u0163i putea s-lu-agiut\u00e2, ac\u00e2 nu lli-ntriba ti apartenen\u0163a-a lor politic\u00e2, tu \u0163i thesi suntu, ti ipotisea su\u0163ial\u00e2, ti emburl\u00e2chea a loru, putea s-hib\u00e2 secretari di partidu, scriitori, poe\u0163, mini\u015ftri, emburi ic\u00e2 luc\u00e2rtori, c\u00e2\u0163e nu eara zborlu ti un\u00e2 pruvlem\u00e2 politic\u00e2, c\u00e2\u0163e eara ma\u015f un\u00e2 cultural\u00e2, ti asc\u00e2parea limb\u00e2llei di dad\u00e2.<\/p>\n<p>&#13;<br \/>\n&#13;<\/p>\n<p>Nu ac\u00e2\u0163a c\u00e2suri cum \u00e2lli grea colaboratorlli, avea harea, sensibilitatea, diploma\u0163ia an\u00e2nghisit\u00e2, s\u00e2 zburasc\u00e2 cu cafi un tru ,,limba\u201d a lui, simn\u00e2 &#8220;pap\u201d tu ,,Cartea c\u00e2t\u00e2 nipo\u0163\u201d, ti cari elu eara \u015fi ,,lali\u201d, ,,frati\u201d, ,,so\u0163\u201d ic\u00e2 ,,profesoru\u201d. \u015e-c\u00e2\u0163e n\u00e2sc\u00e2n\u0163\u00e2 colaboratori \u00e2lli grea ,,lali\u201d, nu \u00e2lli sc\u00e2dzu ti\u00f1iia, h\u00e2rli, c\u00e2\u0163e \u015f-ma multu, aestu lucru spuni nica n\u00e2 oar\u00e2 nicurmatili a lui izvuri spirituali.<\/p>\n<p>&#13;<br \/>\n&#13;<\/p>\n<p>Elu s-duchea cu tut\u00e2 inima aprucheat di cafi unu so\u0163u di alumt\u00e2, c\u00e2tu tapinu s\u2019eara aestu, nu li-ac\u00e2\u0163a tu isapi \u00f1i\u0163li lucri, c\u00e2\u0163e dininti \u015f-avea protlu scupo: asc\u00e2parea a far\u00e2llei a lui di la chireari.<\/p>\n<p>&#13;<br \/>\n&#13;<\/p>\n<p><em><u>Domnul Nicolas Trifon di Paris duchea\u015fti multu ghini:<\/u><\/em><\/p>\n<p>&#13;<br \/>\n&#13;<\/p>\n<p>&#8230;,,Tru absolutu elu eara un mudernu, cu noima naima avut\u00e2 a zborlui, totna fui c\u00e2nd\u00e2situ, ama c\u00e2 stilu al\u00e2vd\u00e2rosu, pre\u015fcavu, al\u00e2xitoru la mul\u0163\u00e2 di arm\u00e2\u00f1illi cu cari zbura cum \u015f un\u00e2 hari a lui i\u015fi\u015f di pruvideari, ta s-aib\u00e2 ng\u00e2tan, ti apridunari, temporizari, lu-fea\u0163i ta s-hib\u00e2 simfunu nica \u015fi s-bag\u00e2 dininti arada str\u00e2-au\u015feasc\u00e2 di zburari cu interlocutorlli a lui macsus tu sinlu a comunitatillei.<\/p>\n<p>&#13;<br \/>\n&#13;<\/p>\n<p>Multu kiro avui  ananghi tra s\u2019akic\u00e2sescu c\u00e2 p\u00e2n tru soni, m\u00e2sturl\u00e2chea cu cari domnul Barba ampilti aesti dau\u00e2 turlii ta s-vead\u00e2 luc\u00e2rli \u015f-cum s-aib\u00e2 purtaticlu tu lumi, \u00e2lli deadi izinea s\u2019agiung\u00e2 la un\u00e2 cadealihea amintari: s-adun\u00e2 anv\u00e2rliga di unu proiectu identitaru, culturalu \u015fi politicu p\u00e2n di mardzin\u00e2 ligatu di modernitati un numiru cabaia mari di elementi ar\u00e2sp\u00e2nditi a un\u00e2llei comunitati, a curi mindueri ti fudzearea largu di pruvlem\u00e2 numata lipsea\u015fti s\u2019hib\u00e2 adusi aminti.<\/p>\n<p>&#13;<br \/>\n&#13;<\/p>\n<p>&#8230;Multi ori s\u00e2 zbur\u00e2 ti h\u00e2rli diplomati\u0163i a domnului Barba: eali i\u015fir\u00e2 tu videal\u00e2 nu ma\u015f tru scar\u00e2 european\u00e2, ama \u015f-tru a\u0163ea a far\u00e2llei a lui \u201d.<\/p>\n<p>&#13;<br \/>\n&#13;<\/p>\n<p>Tra s\u2019nu minteasc\u00e2 Rom\u00e2nia tu alumta a lui, noi dolli i\u015fimu di pi lucru ninti di chiro.<\/p>\n<p>&#13;<br \/>\n&#13;<\/p>\n<p>A\u015fi putumu ta s\u2019yinimu tu <em><u>Ghirm\u00e2nie, veara-anlui 1983<\/u><\/em>, iu Vasili avea tut\u00e2 eleftirisirea ti cum \u015f vrea, \u015f minduia, s-lucreadz\u00e2.<\/p>\n<p>&#13;<br \/>\n&#13;<\/p>\n<p>Aoa afl\u00e3 nica \u015f agiutorlu ti cari avea ananghi tu luc\u00e2rlu a lui, easti c\u00e2n\u00e2scut\u00e2 adetea di eti a <em><u>oami\u00f1ilor di \u015ftiin\u0163\u00e2 di limb\u00e2 ghirman\u00e2: Thunmann, Weigand, Peyfuss, Rohr, Gauss, Gauger, Kramer, Dahmen, Windisch, Kahl etc. ti cercetarea, zuyr\u00e2psearea \u015fi cri\u015ftearea-a limb\u00e2llei ama \u015f-ti ade\u0163li a arm\u00e2\u00f1ilor.<\/u><\/em><\/p>\n<p>&#13;<br \/>\n&#13;<\/p>\n<p>          Nu avea tricut\u00e2 ni\u0163i un an di dz\u00e2li di anda avea agiumt\u00e2 Freiburg, c\u00e2ndu apr\u00e2ft\u00e2si tra s-di\u015fcllid\u00e2 <em><u>editura \u015fi Rivista ,,Zborlu a Nostru\u201d, di lu-scoasi \u015f protlu numiru a rivist\u00e2llei tru yinaru 1984, pitricut\u00e2 tu 24 di stati ditu 3 continenti, cu sc\u00e2polu ta s\u2019b\u00e2g\u00e2 tu lucru <\/u><\/em><em><u>cri\u015ftearea<\/u><\/em> <em><u>a limb\u00e2llei pritu materialu di lectur\u00e2 tu arm\u00e2n\u00e2 \u015fi dizlig\u00e2ndalui limbili a tut\u00e2lor scriitorloru \u015fi a poe\u0163lor arm\u00e2\u00f1i, ah\u00e2rdzindalui ti aestu sc\u00e2po tribuna \u0163i eara ananghi.<\/u><\/em><\/p>\n<p>&#13;<br \/>\n&#13;<\/p>\n<p>         <em><u>Dr. Ionel Zeana anyr\u00e2psea\u015fti di Bucuressti, tu 29.05.1986:<\/u><\/em><\/p>\n<p>&#13;<br \/>\n&#13;<\/p>\n<p> ,,Vrute Barba \u0163\u00e2 or tuti bunili ti luc\u00e2rlu pisti puteari \u0163i lu-nchisi\u015fi di ridi\u015ftiptari a sinidisillei na\u0163ional\u00e2 a lumakillei a noastr\u00e2 tr\u00e2\u00f1ipsit\u00e2 \u015fi ti m\u015feata Rivist\u00e2 \u201cZborlu a nostru\u201d, \u0163i u sco\u0163 cu ah\u00e2nt\u00e2 curbani \u015f ah\u00e2ntu pidimo, ti cari Arm\u00e2namea, v\u00e2r\u00e2oar\u00e2, va \u0163\u00e2 pric\u00e3noasc\u00e2, c\u00e2\u0163e apostolatlu a t\u00e2u nu s-poati s-nu da arodu ma ayo\u00f1ea ic\u00e2 ma am\u00e2natu.\u201d<\/p>\n<p>&#13;<br \/>\n&#13;<\/p>\n<p>          <em><u>Academicianlu profesoru Ion Coteanu<\/u><\/em> di la Universitatea di Bucure\u015fti, nyr\u00e2psea\u015fti tu 12 di \u015fcurtu 1985 :<\/p>\n<p>&#13;<br \/>\n&#13;<\/p>\n<p>,,Am marea harauu\u00e2 s-v\u00e2 haristusescu c\u00e2\u0163e-\u00f1i pitri\u0163e\u0163 revista ,,Zborlu a nostru\u201d &#8230; escu c\u00e2nd\u00e2situ c\u00e2 revista a Dumniillei a voastr\u00e2 da apandisi cadealihea la vrerli a arm\u00e2\u00f1ilor ta \u015f-\u0163\u00e2n\u00e2 ah\u00e2ndoasili lig\u00e2turi istori\u0163i cu ade\u0163li a lor culturali nai ma mu\u015feati. &#8230; Tutun\u00e2oar\u00e2 v\u00e2 caftu izini ta s-bag n\u00e2sc\u00e2nti fragmenti ditu ,,Zborlu a nostru\u201d tu <u>\u015ecurta gramatic\u00e2 arom\u00e2neasc\u00e2, un\u00e2<\/u> carti \u0163i u bitisiiu tora ayo\u00f1ia \u015f-tu cari dau, tu daua parti, v\u00e2r\u00e2 100 di fr\u00e2ndz\u00e2 dactilografiati ditu literatura popular\u00e2 \u015fi ditu a\u0163ea cult\u00e2 arm\u00e2neasc\u00e2, c\u00e2\u0163e tamam aest\u00e2 eara, nu aveam paradigmi yilipsitoari ditu stilu publi\u0163istic di az\u00e2.<\/p>\n<p>&#13;<br \/>\n&#13;<\/p>\n<p>\u2026Ortografia \u0163i u pripun tu carti ti arm\u00e2na nyr\u00e2psit\u00e2 s-aproachi multu di multu di a\u0163ea ufilisit\u00e2 di revista ,,Zborlu a nostru\u201d.<\/p>\n<p>&#13;<br \/>\n&#13;<\/p>\n<p>          ,,Lipsea\u015fti s-pric\u00e3noscu c\u00e2 tamam tora agium\u015fu s-cunoscu alithea a ta imaghini di nicurmatu organizatoru \u015f-cu tut suflitlu.<\/p>\n<p>&#13;<br \/>\n&#13;<\/p>\n<p>&#8230; Axia u spuse\u015fi macsus cu ,,Zborlu a nostru\u201d, ditu cari adra\u015fi un lucru di nclligari a arm\u00e2\u00f1iloru\u201d <em><u>nyr\u00e2psea\u015fti Hristu C\u00e2ndroveanu<\/u><\/em> tu agustu 1985.<\/p>\n<p>&#13;<br \/>\n&#13;<\/p>\n<p>          <em><u>Tu 23 di mai 1987, Paul Anghel nyr\u00e2psea\u015fti a profesorlui Barba<\/u><\/em>:<\/p>\n<p>&#13;<br \/>\n&#13;<\/p>\n<p>,,Aprochiu di arada \u201c<u>Zborlu a nostrum\u201d \u015f-v\u00e2 pitrec hiratimatli ti aest\u00e2 <\/u>publica\u0163ie \u0163i easti em interesant\u0103, ditu videala \u015ftiin\u0163ific\u00e3, em an\u00e2nghisit\u00e2 &#8211; salutar\u00e2! &#8211; tu pro\u0163eslu di xanadi\u015ftiptari a un\u00e2llei con\u015ftiin\u0163\u00e2 i\u015fi\u015f a fra\u0163lor a no\u015f\u0163\u00e2 arm\u00e2\u00f1i.\u201d<\/p>\n<p>&#13;<br \/>\n&#13;<\/p>\n<p><em><u>Profesorlu universitar Ioan Simiti di la Universitatea di Cluj<\/u><\/em> nyr\u00e2psea\u015fti tu revista ,,De\u015fteptarea\u201d di Bucure\u015fti, editat\u00e2 di Ministerlu ali Cultur\u00e2 (anlu I, Nr. 1, 1990):<\/p>\n<p>&#13;<br \/>\n&#13;<\/p>\n<p>\u201cZborlu a nostrum\u201d, ti fur\u00f1iia c\u00e2 s-h\u00e2rsea\u015fti di  axia organizatoric\u00e2, \u0163i nu \u015f-ari preaclli a redactorlui a llei, \u0163i avu tu scupo dau\u00e2 lucri di idyea simasie: andridzearea a unlui cadru institu\u0163ionalizat, di ap\u00e2rari \u015f\u2019cri\u015fteari a grailui arm\u00e2nescu (congresi di limb\u00e2 \u015f\u2019literatur\u00e2, cu marli agiutor a n\u00e2sc\u00e2ntor c\u00e3rturari germa\u00f1i, deapoa cursuri di limb\u00e2, etc.) \u015fi s-da curayiu, tru fr\u00e2ndz\u00e2li a revist\u00e2llei, ti un\u00e2 literatur\u00e2 arm\u00e2neasc\u00e2 orighinal\u00e2, ama \u015f-ti apridu\u0163erli tu limba arm\u00e2neasc\u00e2.<\/p>\n<p>&#13;<br \/>\n&#13;<\/p>\n<p>Pritu aesti planuri ghini minduiti, publica\u0163ia putu di adusi tu menga ali opinie public\u00e2 ditu Ghirmania Federal\u00e2 cum \u015fi a Comunitatillei Europen\u00e2, simpatia \u015fi achic\u00e2searea a ai\u015ftor ti un\u00e2 etnie \u0163i caft\u00e2 ma\u015f tra s-hib\u00e2 agiutat\u00e2 ic\u00e2 barim s-hib\u00e2 al\u00e2sat\u00e2 s-arm\u00e2n\u00e2 tu ban\u00e2, un ndreptu \u0163i easti tu arad\u00e2, tu lumea contemporan\u0103.<\/p>\n<p>&#13;<br \/>\n&#13;<\/p>\n<p>&#8230; Revista a profesorlui Vasile Barba agiumsi di multu chiro un dealihea loc di andamusi a scriitorlor arm\u00e2\u00f1i ditu tuti b\u00e2rnurli \u015fi ar\u00e2sp\u00e2nditus tu lumea tut\u00e2, un\u00e2 dealihea lig\u00e2tur\u00e2 sufliteasc\u00e2, \u0163i ascumbusea\u015fti, a ntreag\u00e2llei etnie\u201d&#8230;<\/p>\n<p>&#13;<br \/>\n&#13;<\/p>\n<p>           \u201dTu Balcani, aest\u00e2 revist\u00e2 avu sc\u00e2polu s-l\u00e2 ng\u00e2ldzasc\u00e2 inima a a\u0163ilor \u0163i \u015f-avea chirut\u00e2 i\u0163i n\u00e2die, a deapoa, pi oami\u00f1iilli nvi\u0163a\u0163 ditu Evropa s\u00e2-lli fac\u00e2 s-achic\u00e2seasc\u00e2, c\u00e2 ti arm\u00e2\u00f1i nu lipsea\u015fti s\u00e2 zburasc\u00e2 c\u00e2 suntu ca \u0163iva ditu veclliulu chiro, c\u00e2\u0163e elli suntu un\u00e2 realitati \u015fi un\u00e2 prezen\u0163\u00e2 yie, va s-dz\u00e2c\u00e2 lipsea\u015fti s-hib\u00e2 ac\u00e2\u0163a\u0163 tu isapi.<\/p>\n<p>&#13;<br \/>\n&#13;<\/p>\n<p>Neisi, dup\u00e2 protlu congres di Mannheim, faptu timbihi di \u2018Uniunea\u2019 \u015f\u2019di revista a noastr\u00e2, <em><u>jurnalu iugoslav \u2018Borba\u2019 tipusea\u015fti 10 foiletoani cu tema \u2018Un populu, a curi patrid\u00e2 easti tut\u00e2 Peninsul\u0103 Balcanic\u0103\u2019 cu sumtitlulu: \u2018Un\u00e2 mari nidriptati istoric\u00e2.<\/u><\/em> Tu arada a lor, arm\u00e2\u00f1iilli ditu Iugoslavia ac\u00e2\u0163ar\u00e2 curayiu, \u015fi a\u015fi s-fa\u0163i, c\u00e2 adz\u00e2 tu aest\u00e2 v\u00e2silie avem ma multi su\u0163ati culturali arm\u00e2ne\u015f\u0163\u00e2.\u201d (dit un interviu loat di L. Cernat).<\/p>\n<p>&#13;<br \/>\n&#13;<\/p>\n<p>          <em><u>Tacu Piceava<\/u><\/em> <em><u>nyr\u00e2psea\u015fti tu 14.VII.1992<\/u><\/em>:<\/p>\n<p>&#13;<br \/>\n&#13;<\/p>\n<p>,,&#8230;nu cu multi dz\u00e2li ninti (tru 05.06.92) ghiv\u00e2siiu tu jurnalu ,,Rom\u00e2nul\u201d, ,,Arom\u00e2nii \u015fi problema macedonean\u00e2\u201d, un articol di Vasile Barba, cari-\u00f1i umplu suflitlu di harauu\u00e2 \u015fi-\u00f1i deadi multu curayiu\u201d.<\/p>\n<p>&#13;<br \/>\n&#13;<\/p>\n<p>          <em><u>Gheorghe Sideri nyr\u00e2psea\u015fti di Bucure\u015fti tu 11 .XII.2006:<\/u><\/em><\/p>\n<p>&#13;<br \/>\n&#13;<\/p>\n<p> ,,aprucheai cu mari harauu\u00e2 revista a noastr\u00e2 di suflit ,,ZBORLU A NOSTRU\u201d nr. 1\/2006 cum \u015fi numirli 3-4 \/2002 \u015fi nr. 2\/2004, ti cari v\u00e2 haristusescu ditu suflit. Am\u00e2rtie c\u00e2 nu am tuti numirli a ali\u015ftei revist\u00e2, cari n\u00e2 h\u00e2rsescu suflitli.\u201d<\/p>\n<p>&#13;<br \/>\n&#13;<\/p>\n<p>   ,,Votarea ali Recomandari\/ Dim\u00e3ndari 1333 s-fea\u0163i dup\u00e2 a\u00f1i \u015f\u2019a\u00f1i di activit\u00e2\u0163 culturali, diplomati\u0163i, coordonati di Uniunea tr\u00e2 Limba \u015f\u2019Cultura Arm\u00e2n\u00e2 di Freiburg, agiutat\u00e2 di tuti su\u0163atili arm\u00e2ne\u015fs\u0163\u00e2 cari suntu intrati tu aest\u00e2.<\/p>\n<p>&#13;<br \/>\n&#13;<\/p>\n<p>Incontestabilu, prof. Vasile Barba easti a\u0163elu \u0163i u-ahurhi minarea modern\u00e2 di ridi\u015ftiptari na\u0163ional\u00e2 a arm\u00e2\u00f1iloru. Un\u00e2oar\u00e2 cu timillusearea tu 1984 a revist\u00e2llei ,,Zborlu a nostru\u201d \u015fi ,,Uniunea tr\u00e2 Limba \u015fi Cultura Arom\u00e2n\u0103\u201d, Freiburg, organiz\u00e2ndalui deadun cu universit\u00e2\u0163li germane 4 congresi interna\u0163ionali di limb\u00e2 \u015f\u2019cultur\u00e2 arm\u00e2neasc\u00e2, adusi tu menga a lumillei europen\u00e2 un\u00e2 problem\u00e2 \u0163i s-p\u00e2rea c\u00e2 easti di multu ncllis\u00e2: problema arm\u00e2neasc\u00e2.<\/p>\n<p>&#13;<br \/>\n&#13;<\/p>\n<p>&#8230; Realizarea a prof. Barba easti incontestabilu un\u00e2 istoric\u00e2 ti fara a noastr\u00e2\u201d (interviu \u0163i-lu-deadi poeta <em><u>Kira Man\u0163u tu ,,Tribuna\u201d nr. 35 &#8211; 28 avg. &#8211; 3 yism. 1997).<\/u><\/em><\/p>\n<p>&#13;<br \/>\n&#13;<\/p>\n<p>          Barba lo parti prit ,,Uniunea\u201d di Freiburg, ca membru, la 8 congresi interna\u0163ionali ali organiza\u0163ie FUEN (Federa\u0163ia a Grupurlor Etni\u0163i Europeani, cari andrupa\u015fti \u00f1i\u0163li populi \u015f\u2019tr\u00e2\u00f1ipsiti): Munchen\/Ghirmania, Budapesta\/Ungaria, Flensburg\/Ghirmania, Cotbus\/Ghirmania, Sankt Moritz\/Elve\u0163ia, Gdansk\/Polonia, Timi\u015foara\/Rom\u00e2nia, Praga\/Cehia.<\/p>\n<p>&#13;<br \/>\n&#13;<\/p>\n<p>Elu apr\u00e2ft\u00e2si ta s-c\u00e2nd\u00e2seasc\u00e2 organiza\u0163ia FUEN s-bag\u00e2 semnul tu dau\u00e2 rezolu\u0163ii spe\u0163iali, pritu cari aest\u00e2 fa\u0163i acllimari a statilor ditu Balcani, s-bag\u00e2 tu arad\u00e2 tuti luc\u00e2rli \u0163i suntu ananghi, a\u0163ea turlie c\u00e2 arm\u00e2\u00f1iilli, aestu popul \u0163i fu-amp\u00e2r\u0163\u00e2tu anamia di a\u0163eali patru Stati ditu Balcani, tuti apufusiti s\u00e2-lli tucheasc\u00e2 p\u00e2n di mardzina, &#8211; s-l\u00e2 si da ndreptul la nve\u0163 tu sculie, b\u00e2seric\u00e2, mass-media etc. tu limba a lor di dad\u00e2, iara FUEN s-hib\u00e2 h\u00e2b\u00e2risitu tu lig\u00e2tur\u00e2 cu meatrili \u0163i s-llia tu aestu plan.<\/p>\n<p>&#13;<br \/>\n&#13;<\/p>\n<p>Barba apr\u00e2ft\u00e2si tutun\u00e2oar\u00e2, s-hib\u00e2 p\u00e2z\u00e2ripsitor ti apruchearea a nisc\u00e2ntor su\u0163ati arm\u00e2nea\u015fti tu FUEN, iu putea ta \u015f\u2019aspunuu\u00e2 hala greau\u00e2, s-caft\u00e2 agiutor interna\u0163ional, c\u00e2ndu tu v\u00e2silia a lor nu eara tu arad\u00e2.<\/p>\n<p>&#13;<br \/>\n&#13;<\/p>\n<p>          Barba, cari tu 1990 b\u00e2g\u00e2 thimeallili ti luc\u00e2rlu deadun anamisa di su\u0163atili culturali dacorom\u00e2ni \u015fi macedo-romani, \u0163i eara nafoar\u00e2 di sinurli ali Rom\u00e2nie, andrup\u00e2 apruchearea ca membri ali organiza\u0163ie FUEV nu ma\u015f a arm\u00e2\u00f1iloru, c\u00e2 \u015fi a su\u0163atilor daco-rom\u00e2ni, cari, tamam ca a\u0163eali arm\u00e2ne\u015f\u0163\u00e2, nu avea nai ma \u00f1ii\u0163li ndrepturi culturali. Easti zborlu ti ,,vlahilli\u201d di Timoc, cunuscu\u0163 cu numa rom\u00e2\u00f1i timoce\u00f1i (Tu S\u00e2rbia di tu Dat\u00e2) \u015f-di rom\u00e2\u00f1illi ditu V\u00e2rg\u00e2rie.<\/p>\n<p>&#13;<br \/>\n&#13;<\/p>\n<p>          Barba fu prezentu pritu ,,Uniune\u201d \u015f\u2019la tuti organismili a Consiliului ali Evrop\u00e2 pi aest\u00e2 tem\u00e2, la Strasburg, Viena, Paris, Copenhaga, apr\u00e2ft\u00e2sindalui s-bag\u00e2 arm\u00e2na pi harta-a limbilor, \u0163i lipsescu vigllati, la pozi\u0163ia 23, tu arada a ,,Statutlui mutrindalui vigllarea a minorit\u00e2\u0163lor\u201d (ditu interviulu loat di L. Cernat tu arada a Convorbirilor ,,La Rom\u00e2nul\u201d tu alunar 1991).<\/p>\n<p>&#13;<br \/>\n&#13;<\/p>\n<p>          Pritu aesti lig\u00e2turi niacumtinati cu Adunarea Parlamentar\u00e2 \u015f\u2019cu Consliul ali Evrop\u00e2 di Strasburg, Barba f\u00e2\u0163ea c\u00e2ft\u00e2ri niacumtinat ti catandisea l\u00e2ht\u00e2roas\u00e2 a arm\u00e2\u00f1iloru, a curi limb\u00e2 easti tu piriclliulu ta s-chear\u00e2, c\u00e2\u0163e nu au sculii, b\u00e2seri\u0163, mass-media etc.<\/p>\n<p>&#13;<br \/>\n&#13;<\/p>\n<p>          C\u00e2ndu Parlamentul ali Evrop\u00e2 li mutri c\u00e2ft\u00e2rli di aprucheari tu Uniunea European\u00e2 ali Albanie \u015f\u2019ali Ripublic\u00e2 Macedonia, Barba andrup\u00e2 (pritu ,,Uniunea\u201d) c\u00e2 aesti s-hib\u00e2 aprucheati c\u00e2t cama ayo\u00f1ia, a\u0163ea turlie c\u00e2 arm\u00e2\u00f1illi, cari b\u00e2na tu aesti dau\u00e2 stati, s\u2019poat\u00e2 s-hib\u00e2 agiuta\u0163 economic, politic \u015f\u2019cultural, ama s-l\u00e2 hib\u00e2 asiguripsiti di partea a statilor a lor, idyili ndrepturi di cari s-h\u00e2rsea \u015fi alanti populi cari avea agiumt\u00e2 majoritari.<\/p>\n<p>&#13;<br \/>\n&#13;<\/p>\n<p>          Tu 1994, apr\u00e2ft\u00e2si s-c\u00e2nd\u00e2seasc\u00e2 delega\u0163ia parlamentar\u00e2 di Strasburg, cari s-du\u0163ea tu meslu apriiur Ohrida, s-llia lig\u00e2tur\u00e2 cu su\u0163atili a Arm\u00e2\u00f1iloru ditu Ripublica Macedonia, iu deapoa 10 delega\u0163 arm\u00e2\u00f1i \u015fi spusir\u00e2 catandisea multu greau\u00e2.<\/p>\n<p>&#13;<br \/>\n&#13;<\/p>\n<p>          Meslu mai a idyiului an, Barba pitricu pritu ,,Uniuni\u201d un\u00e2 delega\u0163ie di 10 in\u015fi Strasburg cu un memoriu, pritu cari c\u00e2ft\u00e3, s-hib\u00e2 mutrit\u00e2 problema-a arm\u00e2\u00f1iloru tu un\u00e2 adunari plenar\u00e2 a Parlamentului ali Evrop\u00e2, \u0163i meatri lipsea\u015fti s-hib\u00e2 loati ti limba \u015f\u2019cultura arm\u00e2neasc\u00e2.<\/p>\n<p>&#13;<br \/>\n&#13;<\/p>\n<p>B\u00e2g\u00e3 zori \u015fi apr\u00e2ft\u00e2si s-l\u00e2 da h\u00e2b\u00e3ri \u015fi s-c\u00e2nd\u00e2seasc\u00e2 delega\u0163iili parlamentari la Strasburg a a\u0163ilor \u015fasi stati europeani cu limbi neolatini (Fran\u0163a, Italia, Portugalia, San Marino, Spania, Rom\u00e2nia) s\u2019ndreag\u00e2 deadun pripunirea di rezolu\u0163ie cari poart\u00e2 numa a protlui \u0163i b\u00e2g\u00e2 semnul.<\/p>\n<p>&#13;<br \/>\n&#13;<\/p>\n<p><em><u>A\u015fi s-amint\u00e2 ,,Rezolu\u0163ia Ferrarini\u201d.<\/u><\/em><\/p>\n<p>&#13;<br \/>\n&#13;<\/p>\n<p>&#13;<br \/>\n&#13;<\/p>\n<p>          <em><u>Ion Cristofor, tu un articol ditu ,,Tribuna\u201d di Cluj-Napoca nr. 39 ditu 23.09.1996, nyr\u00e2psea\u015fti:<\/u><\/em><\/p>\n<p>&#13;<br \/>\n&#13;<\/p>\n<p> ,,Nipric\u00e2n\u00e2scu\u0163 ca minoritati lingvistic\u00e2, nu au \u015fcolliuri, b\u00e2seri\u0163, revisti \u015fi jurnali tu limba matern\u00e2, f\u00e2r\u00e2 posibilitatea ta \u015f\u2019ufiliseasc\u00e2 tu du\u00f1ieau\u00e2 limba, arm\u00e2\u00f1illi suntu minoritatea naima tr\u00e2\u00f1ipsit\u00e2 ditu un\u00e2 Evrop\u00e2 multicultural\u00e2 \u0163i easti pi cali ta s-fac\u00e2 un\u00e2.<\/p>\n<p>&#13;<br \/>\n&#13;<\/p>\n<p>Ciudia fea\u0163i c\u00e2 tu Parlamentul European di Strasburg, a\u0163elu \u0163i u-spusi catandisea greau\u00e2 a ntreag\u00e2llei romanitati suddun\u00e2ren\u00e2 s-hib\u00e2 un italian, Giulio Ferrarini, ni c\u00e2 s-hib\u00e2 un rom\u00e2n.<\/p>\n<p>&#13;<br \/>\n&#13;<\/p>\n<p>Dealihea easti \u015f\u2019c\u00e2 rezolu\u0163ia Frerrarini, simnat\u00e2 di a\u0163eali \u015fasi stati europeani cu limbi neolatini (Fran\u0163a, Italia, San-Manino, Spania, Portugalia, Rom\u00e2nia) fu adrat\u00e2 cu fur\u00f1iia a cilst\u00e2serlor \u0163i li fea\u0163i Uniunea tr\u00e2 Limb\u0103 \u015fi Cultur\u00e2 Arom\u00e2n\u00e2 di Freiburg (Ghirmania), biricheavis a gaere\u0163lor \u0163i prezidentulu a ali\u015ftei, axizitlu profesor dr. Vasile G. Barba, li adar\u00e2 cu un\u00e2 ti-anami energhie \u015f\u2019cu mari pidimo.<\/p>\n<p>&#13;<br \/>\n&#13;<\/p>\n<p>Orighinaru ditu Pindu, hillilu a unlui dascalu vinitu ta s-b\u00e2neadz\u00e2 dupu protlu polim mondial tu Cadrilater, profesorlu Barba ari tuti h\u00e2rli \u015fi t\u00e2p\u00e2rli morali a str\u00e2au\u015flor a lui, a a\u0163ilor, pi cari un c\u00e2l\u00e2tor occidental, L. Heuzey, \u00e2lli luyursea ,,un\u00e2 far\u00e2 di heru\u201c.<\/p>\n<p>&#13;<br \/>\n&#13;<\/p>\n<p>&#13;<br \/>\n&#13;<\/p>\n<p>          <em><u>Dup\u00e2 trei a\u00f1i di colaborari a ,,Uniunillei\u201d (dimi a profesorlui Barba personal) cu parlamentarlu Lluis Maria de Puig \u015fi cu Comisia Cultural\u00e2 a Consiliului ali Evrop\u00e2, cum\u00e2ndusit\u00e2 di lordul bnitanic Russelu Johnston \u015fi cu secretarlu a ali\u015ftei comisie, portughezlu Joao Ary, ,,Recomandarea 1333\/97\u201d in\u015fi tu videal\u00e2 tu 24 di ciri\u015far 1997.<\/u><\/em><\/p>\n<p>&#13;<br \/>\n&#13;<\/p>\n<p>&#13;<br \/>\n&#13;<\/p>\n<p>          Prezidentul di adz\u00e2 ali Adunari Parlamentar\u00e2 a Consiliului ali Evrop\u00e2, Lluis Maria de Puig, tu Contribu\u0163ii la omagiul a domnului Vasile Barba\u201d ditu 12.02.2008, nyr\u00e2psea\u015fti ntr\u00e2 altili:<\/p>\n<p>&#13;<br \/>\n&#13;<\/p>\n<p>           ,,Biricheavis maxus a domnului Barba, di agium\u015fu s-mi mintescu tu isturia \u015fi prezentul a Arm\u00e2\u00f1iloru, \u015fi-lli si pricadi a lui, c\u00e2 apr\u00e2ft\u00e2sim, tu\u0163 deadun, s-adr\u00e2m \u0163iva ti asiguripsearea a yinitorlui a lor.<\/p>\n<p>&#13;<br \/>\n&#13;<\/p>\n<p>Noi lom parti la un\u00e2 trea\u0163iri tu videal\u00e2 &#8211; pi hiotea a Kirolui, pritu ade\u0163li, cultura \u015f\u2019bana a ai\u015ftor oami\u00f1i &#8211; cari suntu tu idyiul chiro, idyea cu alan\u0163\u00e2 ama \u015fi extraordinari, cari azvimsir\u00e2 tuti griut\u00e2\u0163li ali istorie, di s-integrar\u00e2 acutotalui tu su\u0163iit\u00e2\u0163 \u015f-culturi, \u0163i prota l\u00e2 eara xeani, ma cil\u00e2st\u00e2sir\u00e2 s-alas\u00e2 \u015fi ditu torlu a lor.<\/p>\n<p>&#13;<br \/>\n&#13;<\/p>\n<p>Noi lom parti la un\u00e2 alumt\u00e2 &#8212; nai ma mu\u015feat\u00e2 alumt\u00e2 &#8211; cari easti iri\u00f1iatic\u00e2, \u015f\u2019cari cil\u00e2st\u00e2sea\u015fti s-\u0163\u00e2n\u00e2 tu ban\u00e2 un\u00e2 aveari pritu limb\u0103, ade\u0163, c\u00e2nti\u0163i.<\/p>\n<p>&#13;<br \/>\n&#13;<\/p>\n<p>Noi lom parti la un\u00e2 cauz\u00e2 &#8212; a\u0163ea ti \u0163\u00e2nearea tu ban\u00e2, multi culturi tu Evropa, \u0163i chirur\u00e2 ic\u00e2 suntu pi cali ta s-chear\u00e2, a\u0163ea ti du\u0163eari ma largu a unui sistem pluralistu di yi\u015fteri culturali, di cari \u0163\u00e2ni stabilitatea a continentului a nostru.<\/p>\n<p>&#13;<br \/>\n&#13;<\/p>\n<p>Tu tut Kirolu a ali\u015ftei priimnari pritu ocheanlu di informa\u0163ii \u015f-m\u00e2rtirii, \u0163i li-adunai cu sc\u00e2polu c\u00e2 raportul ti arm\u00e2\u00f1i s-aib\u00e2 ma marea aprucheari, h\u00e2irl\u00e2tic\u00e2 dinintea a institu\u0163iilor europeani, domnul Barba eara ti mini ca un capidanu.<\/p>\n<p>&#13;<br \/>\n&#13;<\/p>\n<p>Pritu experien\u0163a a lui \u015ftiin\u0163ific\u00e2 \u015f\u2019pritu mutrita a lui di istoric informat, elu \u00f1i-agiut\u00e2 s\u00e2 u duc pamporea pritu apili mintiti a Balca\u00f1ilor.<\/p>\n<p>&#13;<br \/>\n&#13;<\/p>\n<p>Pritu c\u00e2r\u0163\u00e2li a lui, lucr\u00e2rli a lui \u015f\u2019pritu tri\u0163earea tu revist\u00e2 a limb\u00e2llei \u015fi a cultur\u00e2llei a arm\u00e2\u00f1ilor, n\u00e2su-\u00f1i di\u015fcllisi n\u00e2i orizonturi.<\/p>\n<p>&#13;<br \/>\n&#13;<\/p>\n<p>Pritu minduita lui universal\u00e2, excluz\u00e2ndalui i\u0163i sectarismu nationalistu, pritu turlia di mutreari \u015f-luc\u00e2rlu h\u00e2irl\u00e2tic tru tuti studiile, \u0163i li nchisea \u015f-adra, n\u00e2su-\u00f1i di\u015fcllisi un\u00e2 lumi nau\u00e2, di mi ascumbusi tu cercetari, s-mutrescu ditu alt\u00e2 videal\u00e2 statili b\u00e2nati traditusional di arm\u00e2\u00f1i.<\/p>\n<p>&#13;<br \/>\n&#13;<\/p>\n<p>\u015ei pritu uminillia lui, pritu vrearea \u015fi filotimia a spiritlui a lui, mi fea\u0163i s-mi adun cu oami\u00f1i ti-anami, cari \u00f1i-armasir\u00e2 so\u0163 ti tut\u00e2 bana.<\/p>\n<p>&#13;<br \/>\n&#13;<\/p>\n<p>Mini-lli pricadu, multu di multu, \u015fi ampartu tut\u00e2 pricunu\u015ftearea, \u0163i u-amintai ti \u00f1ica mea contribu\u0163ie tr\u00e2 ap\u00e2rarea a cauz\u00e2lliei a arm\u00e2\u00f1ilor \u015fi a al\u00e2ntor minorit\u00e2\u0163 ditu Evropa.<\/p>\n<p>&#13;<br \/>\n&#13;<\/p>\n<p style=margin-left:35.4pt;>Ti a\u0163ea, domnule Barba, v\u00e2rn\u00e2oar\u00e2, nu-ari s-v\u00e2 ag\u00e2r\u015fescu\u201d.<\/p>\n<p>&#13;<br \/>\n&#13;<\/p>\n<p>           Iara secretarlu ali Comisie di Cultur\u00e2 a Consiliului ali Evrop\u00e2, Joao Ary, tu cartea a lui di p\u00e2ryurii ditu 28 di brumar 2007, nyr\u00e2psea\u015fti ntr\u00e2 altili: \u201ctu Kirolu di ndridzeari a raportului prezentat di Domnul de Puig, tu lig\u00e2tur\u00e2 cu limba \u015f\u2019cultura arm\u00e2neasc\u00e2, \u0163i n\u00e2-agiut\u00e2 multu pritu colaborarea a profesorului Barba, fui martorlu a vrearillei a lui ti ap\u00e2rarea a limb\u00e2llei \u015fi a cultur\u00e2llei a lui, un\u00e2 vreari \u0163i nu sl\u00e2ghi ici. Ti fur\u00f1iia a vrearillei a lui, apr\u00e2ft\u00e2sim s-p\u00e2r\u00e2stisimu un raportu, cari adz\u00e2 fa\u0163i parti ditu istorie\u201d.<\/p>\n<p>&#13;<br \/>\n&#13;<\/p>\n<p>          <em><u>Profesorlu dr. J. Constantin Dr\u00e2gan<\/u><\/em> lli-anyr\u00e2psea\u015fti di Milano tu 11.07.1997:<\/p>\n<p>&#13;<br \/>\n&#13;<\/p>\n<p>\u201cNve\u0163u cu harau\u00e2, c\u00e2 ahurhita a mea ditu a\u00f1iilli \u201850 mutrindalui apruchearea-a arm\u00e2\u00f1iloru \u015fi asocierea-a lor tu alumta ti scutearea tu videal\u00e2 a ndrepturlor culturali \u015f\u2019lingvisti\u0163i tu multi stati, \u015f-aflar\u00e2 h\u00e2irea ti fur\u00f1iia a luc\u00e2rlui a Vostru, cari spusitu giunea\u0163\u00e2 tu aest\u00e2 alumt\u00e2.<\/p>\n<p>&#13;<br \/>\n&#13;<\/p>\n<p>&#8211; Mi h\u00e2rsescu, voi s\u00e2 spunuu, c\u00e2 pot s-v\u00e2 pitrec hiratimatli a meali ti aestu amintaticu pritu votarea\/vulusearea cu tuti voturli p\u00e2n di un a Parlamentului European, cari caft\u00e2 \u015f\u2019ali G\u00e2r\u0163ie s-ti\u00f1iiseasc\u00e2 ndrepturli a arm\u00e2\u00f1iloru.\u201d<\/p>\n<p>&#13;<br \/>\n&#13;<\/p>\n<p>&#8211; Profesorlu Dr\u00e2gan \u00e2lli deadi mari agiutor ti editarea a revist\u00e2llei ,,Zborlu a Nostru\u201d, cu tipusearea a llei \u015fi pitri\u0163earea cu po\u015fta ma mul\u0163\u00e2 a\u00f1i, ac\u00e2 nu s-minti tu a\u0163eali \u0163i li-nyr\u00e2psea tu revist\u00e2.<\/p>\n<p>&#13;<br \/>\n&#13;<\/p>\n<p>Cari lucr\u00e2 cu Barba, \u015ftie, c\u00e2 nu s-al\u00e2s\u00e2 influen\u0163at di v\u00e2rnu, revista ditu prota \u015f-p\u00e2n tu a\u0163ea ditu soni yram\u00e2 u-spunea minduita a lui.<\/p>\n<p>&#13;<br \/>\n&#13;<\/p>\n<p>Alli si c\u00e2dea al Barba s-hib\u00e2 aguditu ti colaborarea a lui cu aestu profesor, i naca a profesorlui Dr\u00e2gan \u00e2lli si cadi haristuserli a noasti a tut\u00e2lor, barim deapoa, post mortem?<\/p>\n<p>&#13;<br \/>\n&#13;<\/p>\n<p>          B\u00e2g\u00e2 thimellilu sum avigllarea a Universitatillei di Freiburg su\u0163ata cultural\u00e2 ,,Uniunea tr\u00e2 Limba \u015fi Cultura a Arm\u00e2\u00f1ilor\u201d (ULCA) tu 1985, pritu cari deadi semnu di naima marea simasie, mutrindalui idyiul scupo, ridi\u015ftiptarea \u015fi cri\u015ftearea a limb\u00e2llei \u015f-ascumbusearea a for\u0163ilor culturali arm\u00e2ne\u015fti.<\/p>\n<p>&#13;<br \/>\n&#13;<\/p>\n<p>Pritu tut luc\u00e2rlu dizv\u00e2rtitu cu ULCA, Vasile Barba, tu harea di prezidentu, s-h\u00e2rsi di luc\u00e2rlu deadunu \u015fi agiutorlu a su\u0163atilor arm\u00e2ne\u015f\u0163\u00e2 (ditu Evropa, USA \u015fi Australia), afiliati la ULCA \u015fi macsus andrup\u00e2mintul di la AFA (Su\u0163ata a Arm\u00e2\u00f1iloru ditu Fran\u0163a), cum\u00e2ndusit\u00e2 di ing. Iancu Perifan.<\/p>\n<p>&#13;<br \/>\n&#13;<\/p>\n<p>          Stiin\u0163ific \u015fi organizatoric, ULCA s-h\u00e2rsi tut kirolu di agiutorlu a romani\u015f\u0163\u00e3loru germa\u00f1i. Lu-agiut\u00e2 macsus prof. Rupprecht Rohr di la Univesitatea di Mannheim, prezidentul a protlui congres interna\u0163ional a arm\u00e2\u00f1iloru \u0163i s-\u0163\u00e2nu Mannheim.<\/p>\n<p>&#13;<br \/>\n&#13;<\/p>\n<p><em><u>Profesorlu Rohr cil\u00e2st\u00e2si elu i\u015fi\u015f ti limba \u015f\u2019cultura arm\u00e2neasc\u00e2<\/u><\/em>, scoasi un tom di ,,Studii etimologh\u0163i di zboar\u00e2 arm\u00e2ne\u015f\u0163\u00e2\u201d, un dic\u0163ionar \u015ftiin\u0163ificu di ah\u00e2ndusimi, lucratu minuti\u015f \u015f-cu axie, \u0163i lu-du\u0163i ma largu \u015f-tu aestu chiro. Altu \u0163i lu-andrup\u00e2 niacumtinat \u015f\u2019h\u00e2irl\u00e2ticu fu prof. <em><u>Hans-Martin Gauger di la Universitatea di Freiburg, prof. Rudolf Windisch tut di la Universitatea di Freiburg,<\/u><\/em> iu ULCA \u0163\u00e2nu 4 ditu a\u0163eali 5 congresi, andrup\u00e2ti macsus \u015f-di Seminariili di Romanistic\u00e2 di la Universit\u00e2\u0163li di Tubingen, Bamberg, Heideluberg, Rostock, prof. Thede Kahl di Viena cu lucr\u00e2ri avuti di cercet\u00e2ri mutrindalui limba \u015f\u2019cultura arm\u00e2neasc\u00e2, cari deadun cu prof. Maria Bara apridusir\u00e2 ,,Micul prin\u0163\u201d di Saint Exuperi, un\u00e2 c\u00e2rtic\u00e2 \u0163i easti vrut\u00e2 di \u00f1i\u0163 \u015f-ma m\u00e2ri, ti un\u00e2 ghiv\u00e2seari m\u015feat\u00e2 \u0163i va s-dz\u00e2c\u00e2 un\u00e2 dealihea carti di limba arm\u00e2neasc\u00e2, marli istoric, prof.Max-Demeter Peyfuss di la Universitatea di Viena, hiindalui specialistul di fr\u00e2mti tu problema arm\u00e2neasc\u00e2, cari andrup\u00e2 niacumtinat tuti activit\u00e2\u0163li cu caractiru \u015ftiin\u0163ific \u015fi organizatoric ale ULCA, Nacu Zdru ditu America pritu ,,Fr\u00e2ndza Vlah\u00e4\u201d fu un agiutor moral v\u00e2rtos, \u0163i s-alumt\u00e2 ti idyilli scupadz cum \u015fi Barba, etc. Aest\u00e2 ar\u00e2d\u00e2pseari spunuui ma\u015f ndau\u00e2 exempli, \u0163i li cunoscu mini, ea caft\u00e2 ma largu \u015fi ad\u00e2vdzeari.<\/p>\n<p>&#13;<br \/>\n&#13;<\/p>\n<p>          Tu 1995 \u015f-l\u00e2rdzi luc\u00e2rlu, cu timilliusearea-a ,,Centrului European di Studii Arom\u00e2ne\u201d sum vigllarea a Universitatillei di Freiburg, ti a curi Consiliu \u015etiin\u0163ific apr\u00e2f\u0163i s-amint\u00e2 tu harea di membri \u0163in\u0163i profesori universitari ghirmani, easti zborlu ti: profesorlu Rupprecht Rohr, profesorlu Rudolf Windisch, profesorlu Johannes Kramer, profesorlu Wolfgang Dahmen, ncap cu profesorlu Hans-Martin Gauger di la Universitatea di Freiburg, tu ipotisea di prezidentu a ,,Consiliului Stii\u0163ific\u201d a ,,Centrului\u201d. A\u015fi, conferin\u0163ili \u0163\u00e2nuti agiumsir\u00e2 pi naima analt\u00e2 scar\u00e2 \u015ftiin\u0163ific\u00e2, colabor\u00e2ndalui pritu prof. Kramer \u015f-cu ,,Atlaslu Lingvistic\u201d german, cari lucreadz\u00e2 di mul\u0163\u00e2 a\u00f1i cu ti\u00f1ie ti limba arm\u00e2neasc\u00e2.<\/p>\n<p>&#13;<br \/>\n&#13;<\/p>\n<p>           Tu 1995 b\u00e2g\u00e2 thimeallili ali ,,Bibliotec\u00e2 Arm\u00e2neasc\u00e2\u201d, ma\u015f ea di aest\u00e2 turlie tru tut\u00e2 Evropa, iu profesorlu Barba, cu vrearea \u015fi uspi\u0163\u00e2lla \u0163i a\u015fi cum s\u00e2 \u015ftie u spunea, apruchea cu inima di\u015fcllis\u00e2 cercet\u00e2tori ditu tuti c\u00e2mpurli, di literatur\u00e2, folclor, lingvistic\u00e2, di arti etc., studen\u0163\u00e2 ic\u00e2 profesori, oami\u00f1i di \u015ftiin\u0163\u00e2 di iu\u0163ido, ti videarea-a materialililor. A\u015fi ,,s-di\u015fcllisi un\u00e2 \u00f1iic\u00e2 bibliotec\u00e2 arm\u00e2neasc\u00e2 \u0163i criscu tu un importantu \u0163entru spritual\u201d.<\/p>\n<p>&#13;<br \/>\n&#13;<\/p>\n<p>          Ti cri\u015ftearea-a materialilor a bibliotec\u00e2llei, tra s-hib\u00e2 pitricuti la arm\u00e2\u00f1illi ditu tut\u00e2 lumea, Barba tipusi dizn\u00e2u tu edituura ,,Zborlu a nostru\u201d tu 1988 cunuscuta ,,Gramatic\u00e2 arom\u00e2n\u00e2\u201d al Mihai Boiagi, \u0163i in\u015fi Viena tu 1813, prota gramatic\u00e2 arm\u00e2neasc\u00e2, un\u00e2 carti ti\u00f1isit\u00e2 di Eminescu, tu un chiro, c\u00e2ndu tu Rom\u00e2nia nica s-nyr\u00e2psea cu alfabetlu cirilic \u015f-nica nu eara ndreapt\u00e2 un\u00e2 gramatic\u00e2.<\/p>\n<p>&#13;<br \/>\n&#13;<\/p>\n<p>Tu aest\u00e2 editur\u00e2 scoasi, ah\u00e2t c\u00e2t putu ,,Caiete literari\u201d tu limba arm\u00e2neasc\u00e2 &#8211; 6 volumi di poezie \u015f\u2019di proz\u0103, volmlu I a romanlui ,,Sirma\u201d di Sterie Guli, hiindalui protlu roman tu limba arm\u00e2neasc\u00e2 &#8211; un documentu lingvistic autentic, \u0163i spunuui tu un\u00e2 avut\u00e2 limb\u00e2 un\u00e2 zuyr\u00e2pseari a ban\u00e2llei ditu un\u00e2 hoar\u00e2 arm\u00e2neasc\u00e2 sum tehnoredactarea ali Andreea Wisoschenski.<\/p>\n<p>&#13;<br \/>\n&#13;<\/p>\n<p>Avea tu plan s\u00e2 scoat\u00e2 \u015fi volumlu II a idyiului roman, cum \u015fi multi alti manuscrisi di mari simasie, di cari lipsea\u015fti s-aib\u00e2 ng\u00e2tan ma largu \u015fi nicurma\u0163lli a lui colaboratori tiniri, Andreea Wisoschenski, Daniela Marzavan, Elena Man\u0163u, Elena Palla, etc., cari cu vrearea a lor di tiniri dizv\u00e2rtir\u00e2 un\u00e2 activitati yie la ,,ULCA\u201d, la \u201cCESA\u201d, la Biblioteca Arom\u00e2n\u00e2 cum \u015f-la revista ,,Zborlu a nostru\u201d, hiindalui di mari agiutor ti Barba.<\/p>\n<p>&#13;<br \/>\n&#13;<\/p>\n<p>          <em><u>Ditu veara-a anlui 1986 ahurhi s-ndreag\u00e2 la universit\u00e2\u0163 ghirmani ,,Cursurli di Vear\u00e2\u201d tu Kirolu di vacan\u0163\u00e2, tr\u00e2 tinirlli arm\u00e2\u00f1i ditu Balcani, <\/u><\/em>cari yinea cu harau\u00e2 s-ascult\u00e2 un ,,Cursu di Limba, Literatura \u015fi Cultur\u00e2 Arm\u00e2neasc\u00e2\u201d, a\u0163ea \u0163i tu statlu a lor nu putea s\u00e2 s-fac\u00e2. Barba avu ng\u00e2tam totna c\u00e2 presa german\u00e2 s\u00e2 spunuu\u00e2, c\u00e2 aht\u00e2ri cursuri nu s-aproachi tu statili, tu cari arm\u00e2\u00f1iilli suntu autohto\u00f1i.<\/p>\n<p>&#13;<br \/>\n&#13;<\/p>\n<p>          <em><u>Tu 1991, Barba ,,nchisi luc\u00e2rlu tr\u00e3 timilliuseari Redac\u0163ia Arm\u00e2neasc\u00e2 di la Radio Rom\u00e2nia Interna\u0163ional\u201d, nyr\u00e2psea\u015fti Ta\u015fcu Lala pi internet, cari deadun cu Aurica Piha &#8211; tiniri cu hari \u015fi mirachi, lucreadz\u00e2 cu h\u00e2iri, scu\u0163\u00e2ndalui tu videal\u00e2 ,,Boa\u0163ea-a Arm\u00e2\u00f1iloru\u201d,<\/u><\/em> f\u00e2r\u00e2 di cari bana di cafi dzuu\u00e2 a arm\u00e2\u00f1iloru nu \u015f-ari noim\u00e2.<\/p>\n<p>&#13;<br \/>\n&#13;<\/p>\n<p>          A\u0163eali 5 congresi interna\u0163ionali spunu nica n\u00e2 oar\u00e2 calit\u00e2\u0163li organizatori\u0163i extraordinari al Barba. S-\u0163\u00e2nur\u00e2 tu n\u00e2sc\u00e2nti universit\u00e2\u0163 ghirmani, Mannheim 1985, Freiburg tu 1988, 1993, 1996, 1999. Eara \u0163\u00e2nuti pi un analtu niveluuu \u015ftiin\u0163ific, di itia c\u00e2 eara vini\u0163 la congresi mul\u0163\u00e2 oami\u00f1i di \u015ftiin\u0163\u00e2, profesori universitari cu anami: profesorlu Rupprecht Rohr di la Universitatea di Mannheim &#8211; prezidentul a Protlui Congres a Arm\u00e2\u00f1iloru tu 1985, profesorlu Max Demeter Peyfuss, di la Univesitatea di Viena, a curi zbor angrica multu la congresi, hiindalui autorlu a cunuscut\u00e2llei lucrari ,,Chestiunea Arom\u00e2n\u0103\u201d, academiceana prof. Matilda Caragiu-Mario\u0163eanu, specialista di fr\u00e2mti ti problema a spunuuearillei avdzarea a limb\u00e2llei arm\u00e2neasc\u00e2, av\u00e2ndalui lucr\u00e2ri consacrati tu aest\u00e2 dumeni, a curi prezen\u0163\u00e2 \u015fi macsus colaborari hairl\u00e2tic\u00e2<a href=#_msocom_7 id=_anchor_7 name=_msoanchor_7 uage=JavaScript>[K7]<\/a>  \u015f-pi lungu chiro fu di mari importan\u0163\u00e2 ti cauza arm\u00e2neasc\u00e2, tut a\u015fi \u015fi a profesorlui Nicolae Saramandu, profesorlu Vasile Arvinte di la Universitatea di Ia\u015fi, profesorlu Hans-Martin Gauger, di la Universitatea di Freiburg, cari totna fu agiutor la tuti ac\u0163iu\u00f1ili al Barba, profesorlu Paul Miron \u015fi profesoara Elisa L\u00fcder tut di la Univesitatea di Freiburg, marli lingvistu di la Universitatea di Tubingen, profesorlu Co\u015feriu, profesorlu J. Nandris di Londra, profesorlu Ciufecu Aureliu &#8211; organizatorlu a congresilor \u015fi a minarillei arm\u00e2neasc\u00e2 ditu USA cum \u015fi profesorlu Tiberius Cunia &#8211; ,,Coresi\u201d a Arm\u00e2\u00f1iloru, cunuscutlu profesor Cicerone Poghirc di Paris, marli istoric rom\u00e2n, profesorlu Gheorghe Zbuchea di Bucure\u015fti, profesorlu Milan Vancu, profesorlu Zoran Plascovici \u015fi profesorlu Momcilo Savici di Belgrad, profesorlu J. Constantin Dr\u00e2gan di Milano, profesorlu Gheorghe Carageani di Roma, armatorlu Steryiu Samara, nicurmatlu patriot \u015fi marea n\u00e2die mutrindalui yinitorlu a cauz\u00e2llei arm\u00e2ne\u015f\u0163\u00e2. Multu livendu la aproapea tuti congresili cum \u015f\u2019la multi alti activit\u00e2\u0163 al Barba eara so\u0163lu, anduphisitorlu \u015fi n\u00e2poi so\u0163lu a lui di alumt\u00e2, chiro di dz\u00e2\u0163 di a\u00f1i, Iancu Perifan.<\/p>\n<p>&#13;<br \/>\n&#13;<\/p>\n<p>Mi fac pi\u015fmani c\u00e2 nu pot s\u00e2 u zuyr\u00e2psescu aest\u00e2 imaghini, p\u00e2n di mardzin\u00e2 tu aestu plan.<\/p>\n<p>&#13;<br \/>\n&#13;<\/p>\n<p>La recep\u0163iili \u0163i li d\u00e2dea primarlu a c\u00e2s\u00e2b\u00e2lui tu di\u015fcllideari, la congresili di Mannheim \u015fi Freiburg, daima eara c\u00e2lisit\u00e2 \u015fi presa, \u0163i f\u00e2\u0163ea cunuscut  tu lumea tut\u00e2 aestu evenimentu.<\/p>\n<p>&#13;<br \/>\n&#13;<\/p>\n<p>Dosarlu cu coresponden\u0163a al Barba cu sc\u00e2polu ti organizarea a protlui congres interna\u0163ional ti limba \u015f\u2019cultura-a arm\u00e2\u00f1ilor, cari s-\u0163\u00e2nu Mannheim, easti tu un volum cu multi fr\u00e2ndz\u00e2. Ma tricui pritu elu, \u00f1i-adu\u015f aminti di tuti frimt\u00e2rli, di cil\u00e2st\u00e2serli mplini di emo\u0163ii ti aestu evenimentu, di canda-lu ved \u015fi bunlu a lui so\u0163, profesorlu Tiberius Cunia di la Universitatea Syracusse ditu America, (di la cari nchisi ideia ti organizarea a congresilor), cari la zboar\u00e2li al Vasile c\u00e2 ari naeti s-ndreag\u00e2 un congres interna\u0163ional la Universitatea di Mannheim, ll-ap\u00e2nd\u00e2si: ,,Ama tini \u015ftii, \u0163i va s-dz\u00e2c\u00e2 organizarea a unui congres interna\u0163ional la un\u00e2 universitati?!\u201d \u2014 Rezultatlu easti cunuscut, spusi mari vazi tu tut\u00e2 lumea, di scul\u00e2 m\u00e2ri d\u00e2ldz\u00e2 \u015fi u fea\u0163i cunuscut\u00e2 mira a arm\u00e2\u00f1iloru tru tut\u00e2 scara, nu ma\u015f tu Ghirmania \u015f-tu Evropa c\u00e2 \u015f-tu lumea tut\u00e2. Yinea participan\u0163\u00e2 la congresi ditu tuti p\u00e2r\u0163\u00e2li a lumillei, tiniri \u015fi tu ilichie la aesti evenimenti culturali \u015f-na\u0163ionali, mplini di harau\u00e2 ti arm\u00e2\u00f1i. Tu presa german\u00e2 s-nyr\u00e2psea multi articoli: \u201dUn popul \u0163i v\u00e2rnu nu lu-avea cunuscut\u00e2\u201d.<\/p>\n<p>&#13;<br \/>\n&#13;<\/p>\n<p>Un zbor di pricunu\u015fteari voi s\u00e2 spunu aoa tu numa a llirtatlui nicuchir a meu la tu\u0163 \u015f\u2019mul\u0163\u00e2lli a lui colaboratori, cari lu-andrup\u00e2r\u00e2 tru tuti ac\u0163iu\u00f1iili a lui, cafi un c\u00e2tu putu, cu putearea material\u00e2 \u015fi spiritual\u00e2. <em>V\u00e2 asiguripsescu<\/em> <em>c\u00e2 spusi mari vreari ti tu\u0163 colaboratorllii, \u015f-avea mirachi tu minutili ditu soni a ban\u00e2llei a lui, nica \u015fi s-l\u00e2 nyr\u00e2pseasc\u00e2, la cafi un ahoryea, ta s-l\u00e2 haristuseasc\u00e2 ti gaeretea a lor, s-l\u00e2 da curayiu, ta s-nu d\u00e2n\u00e2seasc\u00e2 s-duc\u00e2 ma largu pira a limb\u00e2llei di dad\u00e2.<\/em><\/p>\n<p>&#13;<br \/>\n&#13;<\/p>\n<p>Lu-agiutar\u00e2 ah\u00e2n\u0163\u00e2 tiniri tu luc\u00e2rlu cu organizarea ti dur\u00f1iari \u015fi meas\u00e2 tr\u00e2 oaspi\u0163 etc. Un rol ahoryea lu-avu aoa inginerlu Yiani Man\u0163u, ndridzea luc\u00e2rli pi arad\u00e2, ti\u00f1isitu \u015fi h\u00e2irl\u00e2ticu, om di pisti tru i\u0163ido  lucru.<br \/>&#13;<br \/>\nDealihea, ca aesti congresi s-agiung\u00e2 la sc\u00e2polu b\u00e2gat tu plan, dimi s-aib\u00e2 aprucheari tu arada a oami\u00f1iilor di \u015ftiin\u0163\u00e2 di eluuuit\u00e2, agiung\u00e2ndalui aest\u00e2 turlie p\u00e2n\u00e2 la naima m\u00e2rli institu\u0163ii ali ,,Evrop\u00e2\u201d, \u015fi nu i\u0163ido di boa\u0163i vrea \u015f-afla ecoulu, c\u00e2lisearea lipsea s-hib\u00e2 fapt\u00e2 di un\u00e2 institu\u0163ie cu anami, cum fu Universitatea di Freiburg, cari lli-ah\u00e2rdzi a profesorlui-invitat, Barba, s\u00e2lijurli di cursu, laboratoarili foni\u0163i, cantina etc. Tu cartea a lui ditu 03.08.07, rectorlu lli-asiguripsea\u015fti al Barba, c\u00e2 Universitatea di Freiburg ,,va s-cil\u00e2st\u00e2seasc\u00e2 ma largu cu tut \u0163i poati ta s-aib\u00e2 ng\u00e2tan integrarea a limb\u00e2llei \u015fi a cultur\u00e2llei arm\u00e2neasc\u00e2 tu patrimoniul cultural european\u201d.<\/p>\n<p>&#13;<br \/>\n&#13;<\/p>\n<p>   Tutun\u00e2oar\u00e2 c\u00e2lisearea lipsea s-hib\u00e2 fapt\u00e2 di un om cu anami, cari s-ascumbuseasc\u00e2 tu\u0163 oam\u00f1illi di \u015ftiin\u0163\u00e2, cu asiguripseari ti luc\u00e2rlu ti\u00f1isitu \u015fi nivelu \u015ftiin\u0163ific a congreslui, a\u0163ea turlie c\u00e2 rezolu\u0163iili a congresilor \u015f-aib\u00e2 vazea pripus\u00e2.<\/p>\n<p>&#13;<br \/>\n&#13;<\/p>\n<p>   \u0162i turlie di om eara Vasile Barba? \u0162i lu-caracteriza?<\/p>\n<p>&#13;<br \/>\n&#13;<\/p>\n<p>   C\u00e2ftarea, c\u00e2 ini\u0163iatorlu \u015fi organizatorlu a congreselor s-hib\u00e2 un om cu anami, Barba u ti\u00f1iisi con brio: ,,.. .Lucr\u00e2rli tipusiti eara multu aprucheeati di speciali\u015ftilli ditu v\u00e2silie \u015f\u2019dituu xeani, hiindalui recenzati \u015fi ufilisiti ca materiali bibliografi\u0163i ti elaborarea a n\u00e2sc\u00e2ntor lucr\u00e2ri di specialitati. &#8230; Cursurli universitari \u0163\u00e2nuti di prof. V.Gh. Barba era cadealihea acti di cultur\u00e2, un izvur nisicat di \u015fteari cu caractiru economic, cu sc\u00e2polu ta s-creasc\u00e2, simfunipsitor, preg\u00e2tirea profesional\u00e2 a inginerlor ditu industria-a lemnului\u201d, nyr\u00e2psea a\u0163eluuu di ma n\u00e2inti studentu a profesorlui Barba \u015fi actualu profesor dr. Joan Curtu, \u015fef di catedr\u00e2 la Universitatea di Bra\u015fov. Ditu 1972 Barba fu membru tu Su\u0163ata a Oami\u00f1iilor di \u015etiin\u0163\u00e2 ditu Rom\u00e2nia. Tu 1974 lo ,,Diploma di ti\u00f1iie\u201d a Ministerlui ali Economie Forestier\u00e2 di Bucure\u015fti ti ,,activitati \u015ftiin\u0163ific\u00e2 h\u00e2irl\u00e2tic\u00e2\u201d, easti cet\u00e2\u0163ean di ti\u00f1iie a Municipiului Cluj-Napoca \u015fi a c\u00e2s\u00e2b\u00e2lui Bicaz, easti membru di ti\u00f1ie la ma multi su\u0163ati culturali macedo \u015fi daco-rom\u00e2ne.<\/p>\n<p>&#13;<br \/>\n&#13;<\/p>\n<p>   Barba \u015f-lo licen\u0163a la Facultatea di Dreptu a Universitatillei di Bucure\u015fti tu anlu 1940 ,,cu m\u00e2rdzeali albi \u015fi elogii\u201d, \u015f-fea\u0163i doctoratlu tut aclo tu \u015ftiin\u0163ili politico-economi\u0163i tu 1942 cu tema ,,Renta ricardian\u0103\u201d, tut cu ,,m\u00e2rdzeali albi \u015fi elogii\u2019, \u015fi, ma vidzu c\u00e2 teza-a lui nu fu aprucheat\u00e2 di regimlu comunistu, c\u00e2\u0163e nu eara uidisit\u00e2 ditu videal\u00e2 politic\u00e2, adr\u00e2 doilu doctorat, pi un\u00e2 tem\u0103 ditu <u>economia concret\u00e2: <\/u>,,Custuserli di produc\u0163ie tu combinatili di industrializarea a lemnului\u201d. &#8211; Si pisti un ahatri om s\u00e2 s-aruc\u00e2 nipistipsearea tu \u0163i mutrea\u015fti axiia tu z\u00e2natea a lu, c\u00e2 taha fu inginer forestier, c\u00e2 ari predat\u00e2 economia politic\u00e2 \u015fi marxism-leninismul, eluuu cari eara un di p\u0163\u00e2\u00f1illi profesori universitari, cari tu Kirolu di tr\u00e2\u00f1iipseari a comuni\u015ftilor nu fu membru a v\u00e2rnui partid \u015fi ni\u0163i a Partidlui Comunist. Cum s-nu dai apandisea la aht\u00e2ri aguderi ?!<\/p>\n<p>&#13;<br \/>\n&#13;<\/p>\n<p>Aest\u00e2 \u00eentribari \u00f1i-u-am b\u00e2gat\u00e2 ah\u00e2nti ori, <em><u>ama nu mi mintiiu, c\u00e2\u0163e nu vrui s\u00e2 scot moeabe\u0163, cari nu vrea lu-arisea nicuchirlu a meu<\/u><\/em><em><u>. El nu dipusi la aht\u00e2ri lucri l\u00e2voasi, tat\u00e2l a  lui \u015fi-anvi\u0163\u00e2 taifa, s-alas\u00e2 nan\u00e2parti l\u00e2schili.<\/u><\/em><\/p>\n<p>&#13;<br \/>\n&#13;<\/p>\n<p>Pl\u00e2c\u00e2rsescu ama s\u00e2 u spun nica un\u00e2 oar\u00e2 antribarea, \u0163i u b\u00e2g\u00e2 Ion Cristofor tu ..Tribuna\u201d nr. 35 (28 di agustu &#8211; 3 di yism\u00e2ciuni 1997), tu interviulu \u0163i lu-deadi a poet\u00e2llei Kira Iorgoveanu-Man\u0163u: ,,Mi minduescu cadealihea la ti\u00f1iisitlu Vasile Barba, cari Freiburg editeadz\u00e2 un\u00e2 publica\u0163ie arm\u00e2neasc\u00e2 \u015fi easti prezidentul a \u2018Uniunillei di Limba \u015fi Cultura Arom\u00e2n\u00e2\u2019. Cum luyursi\u0163 c\u00e2 tu n\u00e2sc\u00e2nti publica\u0163ii ditu v\u00e2silie lu-agudea\u015fti cu ah\u00e2nt\u00e2 pri\u015fc\u00e2ville?\u201d Apandisea a poet\u00e2llei &#8211; un\u00e2 colaboratoari niacumtinat\u00e2 a revist\u00e2llei, cari agiut\u00e2 multu ti cri\u015ftearea a limb\u00e2llei arm\u00e2neasc\u00e2 pritu poeziili (\u201dSteau\u00e2 di dor\u201d etc.) ama \u015f-pritu proza a llei (\u201dPirmithi di sum aumbra cupacilui\u201d etc). deadun cu nicuchirlu a llei, Yiani Man\u0163u, s\u00e2 spusir\u00e2 agiutoarili cu naima marea pistusini tu lucru, ti Barba, a\u00f1i arada, \u015f-\u0163i loar\u00e2 parti la congresi \u015fi alti ac\u0163iu\u00f1i, eara daima ning\u00e2 eluuuu iu nchisea \u015f-lu agiuta &#8211; eara: ,,ti am\u00e2rtie, ari mul\u0163\u00e2 aht\u00e2ri inteluuuectuall arm\u00e2\u00f1i, ti cari activitatea a profesorlui Barba easti \u201di n c o m o d \u0103\u201d\/\u201dc \u00e2 r t e a s h t i\u201d.<\/p>\n<p>&#13;<br \/>\n&#13;<\/p>\n<p>Tu articolu ,,Un popul, un\u00e2 cauz\u00e2, un om\u201d, Ion Cristofor nyr\u00e2psea\u015fti: ,,&#8230; arm\u00e2\u00f1illi aflar\u00e2 tu persoana a profesorlui Vasile G. Barba, savantul \u015fi omlu di ac\u0163iuni, pi un ditu naima livendz\u00e2lli avigllitori ti cauza a lor, ti ndreptul ta s-arm\u00e2n\u00e2 tu ban\u00e2. Ti a\u0163ea aguderli a n\u00e2sc\u00e2ntor gazetari xe\u00f1i ic\u00e2 autohto\u00f1i cari nu lu-str\u00e2xescu, nu va s-poat\u00e2 s\u00e2-lli curm\u00e2 calea \u0163i u nchisi ti planlu a lui: alumta ti arm\u00e2nearea tu ban\u00e2 a arm\u00e2\u00f1ilor \u015fi a limb\u00e2llei a lor, \u0163i suntu parti (\u201dlilici\u201d cum spunuuea llirtatlu) a yi\u015ftearillei cultural\u00e2 european\u00e2, tu \u201dTribuna &#8211; Cluj\u201d Nr. 39 ditu 23.09.1996 (28 yism. &#8211; 5 sumedru 1996).<\/p>\n<p>&#13;<br \/>\n&#13;<\/p>\n<p>   Barba totna u spunuuea c\u00e2nd\u00e2searea ditu ah\u00e2ndusimea a suflitlui a lui, eluuu totna s\u00e2 spunuuea ti\u00f1iisitu. V\u00e2rn\u00e2oar\u00e2 nu zbura ti ar\u00e2u, pi din\u00e2poi v\u00e2r\u00e2 om, \u015f-avea loat\u00e2 ca borgi \u015f-avea totna curayilu, s-l\u00e2 spunuu\u00e2 a oami\u00f1ilor dininti minduita a lui, di n\u00e2sc\u00e2nti ori eara cama sertu andicra di oami\u00f1iilli cu cari zbura, \u015f-di aest\u00e2 fur\u00f1iie \u015f-avea \u015fi mul\u0163\u00e2 du\u015fma\u00f1i. A\u015fi cum u-am spus\u00e2, nu voi s\u00e2-lu scot nicuchirlu a meu ca s\u00e2mtu, eara \u015f-eluuu om, ,,errare humanum est\u201d, al\u00e2tusea \u015fi el.<\/p>\n<p>&#13;<br \/>\n&#13;<\/p>\n<p>   Pi ning\u00e2 multi lucri \u0163i l\u00e2 li spunea-a arm\u00e2\u00f1ilor, ta \u015f-al\u00e2xeasc\u00e2 numili slavizati, f\u00e2r\u00e2 s-aib\u00e2 tu videal\u00e2 z\u00f1iili ti a\u0163elli oami\u00f1i \u015fi fumeili a lor, tu dz\u00e2lili a noasti, c\u00e2ndu stihiolu a \u015fomajlui l\u00e2ht\u00e2rsea\u015fti lumea tut\u00e2. Andicra di Dina Cuvata &#8211; cari eara un di colaboratorlli a lui cu mari pisti, c\u00e2\u0163e \u015f-avu naetea, nica \u015fi s\u00e2-lu llia Freiburg, &#8211; lucru \u0163i nu putu s\u00e2-lu fac\u00e2 di fur\u00f1iia a griut\u00e2\u0163lor materiali &#8211; nu-avu ndriptati, lu-cutuyursi sertu, c\u00e2\u0163e \u015fi-ap\u00e2r\u00e2 Macedonia etc. S-pari, c\u00e2 Vasili asc\u00e2p\u00e2 ditu videal\u00e2, c\u00e2 so\u0163lu a lui, Dina, eara \u015f-el arm\u00e2n, idyealui patriot ca el insu\u015fi, cu \u00f1iclu adgheafur, c\u00e2 patrida a lui nu eara Rom\u00e2nia, ama Macedonia. Ama Vasile lli-spusi al Dina ndreptu, dininti, tut \u0163i avea ti spunuueari, f\u00e2r\u00e2 s\u00e2-lu-c\u00e2rteasc\u00e2, cari alliumtrea, s-him\u00e2si cu zboar\u00e2 niti\u00f1isiti, ti nipistipseari. &#8212; Ama, escu c\u00e2nd\u00e2sit\u00e2, c\u00e2\u0163e cu Kirolu s-fea\u0163i pi\u015fmani ti nyr\u00e2pserli niminduiti, arcati f\u00e2r\u00e2 giudicat\u00e2 \u015fi va s-bag\u00e2 tu inim\u00e2 vrearea a so\u0163lui a lui, Vasile, cari tu dz\u00e2lili ditu soni a lui, s-mindui la alumta a lor deadun \u015f-mi p\u00e2lc\u00e2rsi s\u00e2-lli pitrec minduerli\/ur\u00e2rli a lui naima buni, c\u00e2 \u0163\u00e2nu multu la Dina \u015fi s\u00e2-lu pl\u00e2c\u00e2rsescu s-nyr\u00e2pseasc\u00e2 tu un\u00e2 limb\u00e2 arm\u00e2neasc\u00e2, avut\u00e2, mu\u015feat\u00e2, a\u015fi cum u spusi axizearea aestu artistu cu hari tru tuti poeziili \u015fi proza-a lui, ti-an\u00e2m\u00e2sita apridu\u0163eari a ,,Iliad\u00e2llei\u201d, cari lu-h\u00e2rsi, Vasile, p\u00e2n di mardzin\u00e2, ,,S\u00e2rm\u00e2\u00f1i\u0163a\u201d etc., etc. \u015fi s-li tipuseasc\u00e2 tuti, ta s-nu s-chear\u00e2 pritu saltari, s-hib\u00e2 ghiv\u00e2siti \u015fi cunuscuti, c\u00e2\u0163e suntu yi\u015fteri di asimi ti tut\u00e2 fara, s-duc\u00e2 ma largu alumta ti arm\u00e2nami, a\u015fi cum u fea\u0163ir\u00e2 eluuul dolli a\u00f1i arada.<\/p>\n<p>&#13;<br \/>\n&#13;<\/p>\n<p>   Bunlu a lui so\u0163 \u015f-di alumt\u00e2, Iancu Perifan, eara agiutorlu a lui naima v\u00e2rtos, hiindalui nicurmat tu lucru, ti problema arm\u00e2neasc\u00e2 pritu su\u0163ata a lui AFA \u015fi revista ,,Tr\u00e2 Arm\u00e2name\u201d, \u0163i u-\u0163\u00e2nea lig\u00e2tura cu Papanace tu problema arm\u00e2neasc\u00e2 nica \u015f-ninti di s-mut\u00e2 Vasile, Freiburg. Iancu vini la tuti congresili ndreapti di Barba, fu ning\u00e2 eluuuu tu multi activit\u00e2\u0163, di multi ori, Strasburg. All pitri\u0163ea tu Kirolu ditu soni pulli\/timbrili, Barba lu-adu\u0163ea arada s\u00e2-lli scoat\u00e2 tu videal\u00e2 axizerli, ma multu ac\u00e2 Iancu nu apr\u00e2ft\u00e2si s-lucreadz\u00e2 tamam dupu urnechea al Barba, cari multi ori nu lu-arisea, c\u00e2\u0163e videa purtati\u0163i niuidisiti, alichearea a nisc\u00e2ntor c\u00e2r\u0163\u00e2 \u0163i nvirina, zboar\u00e2 cu grita ma p\u0163\u00e2nu uidisit\u00e2 etc. Tu dz\u00e2lili a lui ditu soni, Vasile lli-pitricu \u015fi-al Iancu ur\u00e2rli cu tut\u00e2 inima \u015fi haristuserli ti tut agiutorlu \u0163i-lli lu-deadi, pl\u00e2c\u00e2rsindalui, aestu so\u0163 di tut\u00e2 bana, s-ag\u00e2r\u015feasc\u00e2 tuti a\u0163eali \u0163i c\u00e2rtea, \u015fi s-\u0163\u00e2n\u00e2 minti ma\u015f luc\u00e2rli mu\u015feati, b\u00e2nati cu eluuu tu ah\u00e2n\u0163\u00e2 dz\u00e2\u0163 di a\u00f1i mu\u015fea\u0163 \u015fi s-duc\u00e2 ma largu alumta a lor nchisit\u00e2 deadun di ah\u00e2n\u0163\u00e2 a\u00f1i.<\/p>\n<p>&#13;<br \/>\n&#13;<\/p>\n<p>   Sponsoriz\u00e2rli di la so\u0163 \u015fi oami\u00f1i xe\u00f1i, Barba li loa cu niheam\u00e2 ndirseari. Alliumtrea, agiutorlu di la familia-a lui, fra\u0163, sur\u00e2ri, taif\u00e2 \u015f-nipo\u0163, lu-luyursea c\u00e2 easti tu arad\u00e2. \u015ei-lli c\u00e2fta naima multu a\u0163elu, la cari \u0163\u00e2nea naima multu, c\u00e2\u0163e, vahi, luyursea, c\u00e2 \u015f-el lipsea\u015fti s\u00e2 spunuu\u00e2 idyea vreari ti el \u015fi s-adar\u00e2 \u015f-el ti n\u00e2s i\u0163i curbani.<\/p>\n<p>&#13;<br \/>\n&#13;<\/p>\n<p>   A\u015fi s-fea\u0163i \u015f-atum\u0163ea, c\u00e2ndu lipsea s-fug\u00e2 ditu Ghirmania cu luc\u00e2rlu \u015f-al\u00e2s\u00e3 a taif\u00e2llei a lui tuti problemili greali, di itia a so\u0163lui Hristu C\u00e2ndroveanu, cari avea vinit\u00e2 Freiburg ta s-yitripseasc\u00e2 tu spital, ama avea viza bitisit\u00e2, \u0163i va s-dz\u00e2c\u00e2 \u015fi asigurarea di l\u00e2ngoari ti un\u00e2 internari tu spital tu xeani, iu taifa al Barba c\u00e2tu avea vinit\u00e2 \u015f-nu avea cas\u00e2 nica, nu avea ndreapti ni\u0163i dosarili a lor i\u015fi\u015f, nu l\u00e2 vini li\u015for s-li treac\u00e2 tuti problemili al Hristu, cu cari nica nu s-avea nvi\u0163at\u00e2 \u015f-deapoa nica \u015fi s-bag\u00e2 semnul a lor ti spitalizarea-a unui cet\u00e2\u0163ean xen. Un zbor s-dz\u00e2\u0163em di cutuyurseari \/di repro\u015f, di partea a taif\u00e2llei c\u00e3 nu fu aileacu \u015f-nu avu ng\u00e2tan ti luc\u00e2rlu a lui, vahi lu-c\u00e2rti Hristu. Ama ti aest\u00e2 s-aruc\u00e2 zboar\u00e2 niti\u00f1isiti al Vasile? S-poati ahtari lucru, dup\u00e2 \u0163i Hristu, cu aest\u00e2 fur\u00f1iie fu yitripsit tu spital \u015fi agiutat cu h\u00e2iri, c\u00e2ndu aoa nu p\u00e2lti ni\u0163i un p\u00e2r\u00e2 \u015fi dealihea c\u00e2 v\u00e2rnu ditu fumealla al Barba nu-lli c\u00e2ft\u00e2 s-p\u00e2lteasc\u00e2 v\u00e2r\u00e2 p\u00e2r\u00e2 ti pidimolu cu problemili a lui, el s-agiung\u00e2 s-pirmituseasc\u00e2 tamam alliumtrea? Ti nipistipseari! Ma c\u00e2\u0163e de ?! Em nu-lu zbur\u00e2r\u00e2 tu un\u00e2 limb\u00e2 xean\u00e2, ta s-aib\u00e2 v\u00e2r\u00e2 niachic\u00e2seari.<\/p>\n<p>&#13;<br \/>\n&#13;<\/p>\n<p>   Barba, tamam ca un dirijor di orchestr\u00e2, cari s-pidipsea\u015fti\/aruc\u00e2 vreari cu truplu \u015fi suflitlu ti luc\u00e2rlu cu orchestra, di caft\u00e2 a cafi unlui membru a ali\u015ftei idyea vreari, &#8211; nu ac\u00e2\u0163\u00e2 tu isapi, c\u00e2 a\u0163eluuul di anv\u00e2rliga era ma frimta\u0163 \u015f-cu alti mindueri, ta \u015f-h\u00e2rneasc\u00e2 fumealla etc.<\/p>\n<p>&#13;<br \/>\n&#13;<\/p>\n<p>Barba eara singurlu, cari tu dz\u00e2\u0163lli a\u00f1i ditu soni, di c\u00e2ndu eara pensionar, al\u00e2s\u00e2 nan\u00e2parti i\u0163i turlii di lucru, \u015fi ah\u00e2rdzi tut\u00e2 putearea ma\u015f ti aest\u00e2 cauz\u00e2.<\/p>\n<p>&#13;<br \/>\n&#13;<\/p>\n<p> <em>La Universitatea di Freiburg, ti moartea a lui s-fea\u0163ir\u00e2 pi\u015fmani cu tut suflitlu, a\u0163ea turlie c\u00e2 prorectorlu a Universitatillei di Freiburg, profesorlu dr. Karl-Reihard Volz, tu cartea a lui di p\u00e2ryurii nyr\u00e2psi:  escu nvirinatu deadun cu Dumnillavoastr\u00e2 &#8230; am n\u00e2dia c\u00e2 va s-putem s-\u0163\u00e2nem cu ti\u00f1iie adu\u0163erli aminti a ai\u015ftui om ti anami, cu mari furtea\u0163\u00e2, v\u00e2rtu\u015feami \u201c.<\/em><\/p>\n<p>&#13;<br \/>\n&#13;<\/p>\n<p><em> Ta s\u00e2 u zuyr\u00e2psescu cama limbid mastea a alu\u015ftui om, lipsea\u015fti nica s-adavgu un\u00e2 \u00f1ic\u00e2 spunuueari, ama easti semnu, ti cum s-fea\u0163i aestu lucru: C\u00e2ndu tat\u00e2l a meu l\u00e2ndzidz\u00e2 greu, lli-aspu\u015f al Vasile, c\u00e2 lipsea\u015fti s-l\u00e2 pitrec a p\u00e2rin\u0163\u00e2lor a mei c\u00e2ti 300 di lei tu mes. <\/em>,, <em>Nu, nu l\u00e2 pitre\u0163 300 di lei,\u201d &#8212; a \u00f1ieia-\u00f1i nglli\u0163\u00e2 s\u00e2ndzulu tu vini &#8211;<\/em> ,,<em>va l\u00e2 pitre\u0163 a  p\u00e2rin\u0163\u00e2lor a t\u00e2i c\u00e2ti 500 di lei tu mes!\u201d &#8212;<\/em> <em>ti mini fu un di sticurli di oar\u00e2 cu naima marea harau\u00e2 tu bana a mea: a\u015fi putui s\u00e2-\u00f1i-agiut, s\u00e2-\u00f1i h\u00e2rsescu p\u00e2rin\u0163\u00e2lli l\u00e2ndzidz, tu mari ananghi, \u015fi tutun\u00e2oar\u00e2 s-ved <\/em><em>confirmarea, c\u00e2 omlu  di ning\u00e2  mini ari un\u00e2 inim\u00e2  di mal\u00e2m\u00e2.<\/em><\/p>\n<p>&#13;<br \/>\n&#13;<\/p>\n<p>   Un lucru greu fu nisimfunizarea namisa di seamnili grafi\u0163i a alfabetlui a limb\u00e2llei arm\u00e2neasc\u00e2 \u015fi posibilit\u00e2\u0163li di atum\u0163ea a computerlor. C\u00e2nd\u00e2situ di bunlu a lui oaspi, Tiberiu Cunia, Barba cil\u00e2st\u00e2si s-afl\u00e2 calea naima bun\u00e2. \u015e-c\u00e2\u0163e tut minduia cari di aesti c\u00e2lliuri s-aca\u0163\u00e2 \u015fi nica \u015fi al\u00e2xi cu Kirolu n\u00e2sc\u00e2nti seamni grafi\u0163i, s-poati s\u00e2-lli si caft\u00e2 giueapi\/s-hib\u00e2 c\u00e2tuyursit? \u015e-un\u00e2 profesoar\u00e2, specialist\u00e2 ti limba arm\u00e2neasc\u00e2, lucr\u00e2 deadun la aestu alfabet, fu simfun\u00e2 cu el, scriindalui un\u00e2oar\u00e2 un textu cu aesti seamni, ma deapoa li al\u00e2s\u00e2. Easti \u0163iva ar\u00e3u tu aest\u00e2? Tu\u0163 oami\u00f1iilli di \u015ftiin\u0163\u00e2 cerceteadz\u0103, aca\u0163\u00e2 v\u00e2r\u00e2 cali, caft\u00e2, p\u00e2n\u00e2 u-afl\u00e2 ceareia tu bitisit\u00e2. Alexandru Gica, un tinir multu itru, cu minduita limbid\u00e2 \u015fi corect\u00e2 caft\u00e2 s\u00e2-lli afl\u00e2 explica\u0163ii, scuze al Barba, ca hiindalui ,,arom\u00e2n safi\u201d.<\/p>\n<p>&#13;<br \/>\n&#13;<\/p>\n<p>   Mini ama, voi s\u00e2 \u015ftiu, c\u00e2\u0163e lipsea\u015fti s-hib\u00e2 cutuyursitu? Ni\u0163i barim c\u00e2 nica mindui cearei ti seamnili grafi\u0163i, \u015f-ni\u0163i c\u00e2 fu pi dau\u00e2, a curi s-alas\u00e2 biblioteca, ni\u0163i ti frimt\u00e2rli a lui mutrindalui statutlu di minoritar tu Rom\u00e2nia \u015f-ni\u0163i c\u00e2\u0163e putea s\u00e2 zburasc\u00e2 cu cafi so\u0163 di alumt\u00e2 tu ,,limba\u201d a lui, di-lli c\u00e2fta cu vreari \u015fi ti\u00f1ie. Atum\u0163ea c\u00e2\u0163e ?<\/p>\n<p>&#13;<br \/>\n&#13;<\/p>\n<p>   El c\u00e2fta nisc\u00e2nti ori s-nu da un\u00e2 apandisi orlea-zorlea apufusit\u00e2\/categoric\u00e2, c\u00e2ndu pritu harea a lui di diplomat luyursea \u015f-videa c\u00e2 va s-yin\u00e2 oara ti nisc\u00e2nti cearei. Nu vrea s\u00e2 s-leag\u00e2, s\u00e2-\u015fi llia borgi, ah\u00e2t chiro \u0163i nu eara sigura ti v\u00e2r\u00e2 lucru, ,,avea h\u00e2rli ti temporizari, s\u00e2-lu-aib\u00e2 ng\u00e2tan luc\u00e2rlu\u201d n\u00e2 spuni Nicolae Trifon. Ama c\u00e2ndu agiundzea s-hib\u00e2 c\u00e2nd\u00e2sit di un\u00e2 cauz\u00e2, atum\u0163ea loa meatri \u015fi ac\u00e2\u0163a calea aleapt\u00e2 p\u00e2n\u00e2 tu p\u00e2ndz\u00e2li albi, cu un\u00e2 apufuseari ahoryea.<\/p>\n<p>&#13;<br \/>\n&#13;<\/p>\n<p>   Iu zborlu di diploma\u0163ie di arada \u015feadi ninga zborlu falsitati, \u015fi ar\u00e2deari, lipsea\u015fti s-cundillem, c\u00e2 nu s-poati s-badz semnul isa anamisa di diploma\u0163ie \u015fi falsitati ic\u00e2 ar\u00e2deari, lipsea\u015fti orlea-zorlea s-cundilledz, c\u00e2 aht\u00e2ri h\u00e2ri ll-iara xeani, p\u00e2n di mardzina.<\/p>\n<p>&#13;<br \/>\n&#13;<\/p>\n<p>   Ta s-apr\u00e2ft\u00e2seasc\u00e2, Barba nu avea ananghi di ar\u00e2deari, ma multu, arma-a lui naima v\u00e2rtoas\u00e2 eara averlu.<\/p>\n<p>&#13;<br \/>\n&#13;<\/p>\n<p>   Barba fu ncllis di securitati, a\u0163ea turlie c\u00e2 fumealla a lui s-da a statlui mal\u00e2ma \u0163i u-avea. Fu prilucrat dz\u00e2li arada, ta s\u00e2-u-simneadz\u00e2 colaborarea cu securitatea. Vasile nu apruche, fu livendu, ac\u00e2-ll si fea\u0163i timbihi, c\u00e2 va \u015f-chear\u00e2 ipotisea di profesor universitar. Spusi, c\u00e2 easti patriot rom\u00e2n, cari nu lipsea\u015fti prota s-bag\u00e2 semnul, ta s-ncheadic\u00e2 i\u0163i insu, cari va ar\u00e2ulu ti patrida a lui. Ama cara va s-bag\u00e2 semnul, ta s\u00e2-\u015fi trag\u00e2 di limb\u00e2 so\u0163lli, \u015f-deapoa s-hib\u00e2 purdot, numata va s-poat\u00e2 s-mutreasc\u00e2 ntrocllilli a studen\u0163\u00e2lor a lui. Ma ghini s-ncarc\u00e2 che\u0163ari tu vagoani, \u015f-tut va \u015f-h\u00e2rneasc\u00e2 fumealla. Un ofi\u0163er di securitati &#8212; minduescu c\u00e2 fu impresionat di aestu om di caracter &#8211; ll-deadi cali, \u015f-nu lu scoasi di pi ipotisi. Deapoa, func\u0163ionarlu, cari nyr\u00e2psi c\u00e2r\u0163\u00e2li di eluuuiberari, lli-spusi c\u00e2 di ah\u00e2n\u0163\u00e2 a\u00f1i, di c\u00e2ndu easti pi aest\u00e2 ipotisi, nu avu ni\u0163i un ahtari caz, c\u00e2 v\u00e2rnu tu un\u00e2 ahtari catandisi, s-aib\u00e2 curayilu \u015fi livindea\u0163a s-nu bag\u00e2 semnul.<\/p>\n<p>&#13;<br \/>\n&#13;<\/p>\n<p>   C\u00e2ndu s-du\u0163ea la securitati s-caft\u00e2 pa\u015fapoartili, ta \u015f-duc\u00e2 tut\u00e2 fumealla tu xin\u00e2tati, mi loa totna cu eluuu. Barba ni\u0163i atum\u0163ea nu ar\u00e2dea c\u00e2ndu spunuuea c\u00e2 easti patriot rom\u00e2n, cari nu va \u015fi zburasc\u00e2 ti-ar\u00e2u patrida. Eram marturlu a zborlui \u0163i lu-\u0163\u00e2nea, giueapea \u0163i u d\u00e2dea, cari era impresionant\u00e2, antimillat\u00e2 pi puterea-a averlui, ti a\u0163ea tri\u0163ea ma largu cu aest\u00e2 cauz\u00e2, p\u00e2n\u00e2 di caplu a securitatillei. Tu tu\u0163 a\u00f1illi \u0163i-lli b\u00e2n\u00e2 tu xeani, el ans\u00e2rea ta s-ap\u00e2r\u00e2 \u015fi s-agiut\u00e2, anda yinea zborlu ti Rom\u00e2nia. Eram cu eluuu \u015f-vidzui ocllilli \u0163i mutrea cu mintea a prezidentului di tora a Consiliului ali Evrop\u00e2, Lluis Maria de Puig, c\u00e2ndu-lli b\u00e2ga multi ntrib\u00e2ri al Barba s-nvea\u0163\u00e2 c\u00e2t cama multi tu lig\u00e2tur\u00e2 cu Rom\u00e2nia. Nu lo apandisi c\u00e2 ma\u015f zboar\u00e2 di al\u00e2vdari ti Rom\u00e2nia.<\/p>\n<p>&#13;<br \/>\n&#13;<\/p>\n<p><u>   \u015e-cu tuti aesti, tu suflitlu a lui, el armasi niminat, arm\u00e2nu apresu.<\/u><\/p>\n<p>&#13;<br \/>\n&#13;<\/p>\n<p>Pritu niapruchearea a lui, ta s\u00e2 spun\u00e2 c\u00e2 easti minoritar, Barba scoati tu videal\u00e2 nica n\u00e2 oar\u00e2 pi ning\u00e2 i\u0163r\u00e2llia a lui aleapt\u00e2, \u015fi ti\u00f1ia, nial\u00e2xearea tu tuti \u0163i \u0163\u00e2nu di caracterlu a lui, cari nu putea s-alas\u00e2 nan\u00e2parti sentimentul ah\u00e2ndos di patriotismu rom\u00e2nescu, \u0163i lu-cultiva nica ditu crehta ficiurami pritu praxea \u0163i u-avea loat\u00e2 tu familie di la afend\u00e2-su &#8211; un\u00e2 personalitati cu anami &#8211; \u015f-deapoa tut\u00e2 bana a lui. Ama pritu aest\u00e2 eluuu nu trapsi m\u00e2n\u00e2, nu adusi z\u00f1iie a far\u00e2llei a lui, nica \u015f-ma multu, eluuu l\u00e2 zbura\u015fti a arm\u00e2\u00f1ilor dituu Rom\u00e2nia ditu suflit, cari p\u00e2n tru soni suntu patrio\u0163 rom\u00e2\u00f1i fideluuui, idyea cum \u015f\u2019Barba, ti cari statlu, nica \u015fi zborlu di ,,minoritar\u201d poati s-aib\u00e2 un\u00e2 noim\u00e2 pejorativ\u00e2, \u0163i scadi.<\/p>\n<p>&#13;<br \/>\n&#13;<\/p>\n<p>   Dealihea, <u>cara nu vrea s-aib\u00e2 alt\u00e2 cearei ti asc\u00e2parea a far\u00e2llei a lui, Barba vrea lu-apruchea \u015fi statutlu di minoritar.<\/u><\/p>\n<p>&#13;<br \/>\n&#13;<\/p>\n<p>   Ama eluuu spusi c\u00e2 pi arm\u00e2\u00f1i nu lli-ari agiutat\u00e2 ni\u0163i un stat ah\u00e2tu multu cum u fea\u0163i Rom\u00e2nia, c\u00e2 elli iuva nu s-duchescu ah\u00e2t ghini, la ellli acas\u00e2, anamisa di fra\u0163lli a lor &#8211; rom\u00e2\u00f1illi, \u015fi easti c\u00e2nd\u00e2situ tutun\u00e2oar\u00e2, c\u00e2 filotimia \u015fi mintiminillia a rom\u00e2\u00f1ilor va-lli c\u00e2nd\u00e2seasc\u00e2 s-l\u00e2 da a arm\u00e2\u00f1ilor tuti ndrepturli di minoritari, f\u00e2r\u00e2 s-l\u00e2 bag\u00e2 zori s\u00e2 s-declar\u00e2, dimec, dup\u00e2 \u0163i guvernul ali Rom\u00e2nie, ma s-vead\u00e2 b\u00e2gat dininti s-aleag\u00e2\/alternativa, va s-ufiliseasc\u00e2 cu ng\u00e2tan \u015fi axizit momentul istoric uidisit s-nu \u015f-adar\u00e2 n\u00e2i minoritari, av\u00e2ndalui tu arm\u00e2\u00f1i cet\u00e2\u0163ea\u00f1iilli a lui naima ti\u00f1iisi\u0163 \u015fi v\u00e2rto\u015fi. Cara a arm\u00e2\u00f1iloru va l\u00e2 si fac\u00e2 lic\u015fur\u00e2ri ti \u0163\u00e2nearea tu ban\u00e2 \u015fi cri\u015ftearea a limb\u00e2llei \u015fi a cultur\u00e2llei a lor tu Rom\u00e2nia, (ma s-l\u00e2 si da bursi di studii a n\u00e2sc\u00e2ntor tiniri ditu statili ditu sudlu a Dun\u00e2llei, \u0163i zbur\u00e2scu limba arm\u00e2neasc\u00e2 etc.), ae\u015f\u0163\u00e2 va s-poat\u00e2 s-ndrupasc\u00e2 multu di multu \u0163\u00e2nearea a identitatillei tu tuti locurli a lor iu \u015f-au ar\u00e2d\u00e2\u0163ina: di la Adriatica la Amarea Lae &#8212; \u015fi nu va s-fac\u00e2 tuchearea tu alanti mile\u0163, gre\u0163, slavi \u015fi albanezi. \u0162i aspardzi aest\u00e2 ti Rom\u00e2nia? Tu \u0163i mutrea\u015fti zboar\u00e2li di vizionar al Nicolae B\u00e2lcescu tu lig\u00e2tur\u00e2 cu arm\u00e2\u00f1illi ,,aest\u00e2 far\u00e2, cari v\u00e2r\u00e2oar\u00e2 va s-poat\u00e2 s-n\u00e2 aduc\u00e2 h\u00e2iri\u201d, nica pot s-mindueasc\u00e2 \u015fi a\u0163eluuul, cari az\u00e2 au borgi ti mira a popului rom\u00e2n.<\/p>\n<p>&#13;<br \/>\n&#13;<\/p>\n<p>   Ama a arm\u00e2\u00f1iloru l\u00e2 cadi borgea, ta \u015f-caft\u00e2 ndrepturli, a tut\u00e2lor di iu\u0163ido, cu ndriptati, c\u00e2 easti\/au ananghi. V\u00e2rnu nu va s-poat\u00e2 s-ncheadic\u00e2 guvernul ali Rom\u00e2nie, s-lla un\u00e2 apofasi \/ un\u00e2 ,,ordonan\u0163\u00e2 di ananghi\u201d ti aestu ,,caz atipic\u201d, ic\u00e2 parlamentul ,,s-votueadz\u00e2 un nom\u201d, cari s-da puteari a guvernului s-bag\u00e2 tu lucru paragraflu 8 ali Ricomandari, cari pruveadi agiutorlu \u0163i easti ananghi s-hib\u00e2 dat ti nvi\u0163area a limb\u00e2llei arm\u00e2neasc\u00e2 ca limb\u00e2 di dad\u00e2\/matern\u00e2 \u015fi ufilisearea a llei tu b\u00e2searic\u00e2 \u015fi mass-media. Aestu lucru nu va s-caft\u00e2 curbani material\u00e2 multu mari, problema ti predarea a limb\u00e2llei arm\u00e2neasc\u00e2 tu sculii cum \u015fi ufilisirea a limb\u00e2llei arm\u00e2neasc\u00e2 tu b\u00e2seri\u0163 \u0163i poati s-ndreag\u00e2 cu un\u00e2 \u00f1ic\u00e2 gaereti financiar\u00e2, tu arada a sculiilor \u015fi a b\u00e2seri\u0163lor \u0163i lucreadz\u00e2 tu aestu chiro.<\/p>\n<p>&#13;<br \/>\n&#13;<\/p>\n<p>   Catandisea ideal\u00e2 tu Evropa, a\u015ftiptat\u00e2 di Barba, poati s-hib\u00e2 a\u0163ea pripus\u00e2 du ,,Proiectul di Constitu\u0163ie\u201d minduit di Arm\u00e2nlu Riga Fereu Veluuuistinlu aoa \u015fi 200 di a\u00f1i, cari avea pruvidzut\u00e2 un\u00e2 ripublic\u00e2 mari tu Balcani, tu cari s-l\u00e2 si asiguripseasc\u00e2 a tut\u00e2lor populili idyili ndrepturi, cari-\u0163i s-hib\u00e2 limba, buiaua\/ra\u0163a \u015fi pistea &#8211; dup\u00e2 urnechea elve\u0163ian\u00e2 &#8211; az\u00e2 un\u00e2 vreari, unu yisu, m\u00e2ni, tu un\u00e2 Evrop\u00e2 unit\u00e2, poati dealihea.<\/p>\n<p>&#13;<br \/>\n&#13;<\/p>\n<p>Cum s-exighisea\u015fti h\u00e2irl\u00e2tica f\u00e2r\u00e2 excep\u0163ie a profesorlui Barba nu ma\u015f la arm\u00e2\u00f1i, c\u00e2 \u015f-la xe\u00f1i, la tu\u0163 oami\u00f1iilli m\u00e2ri, eluuueva\u0163, cu-anami, cum suntu profesorlli universitari, oami\u00f1iilli di \u015ftiin\u0163\u00e2, politiciea\u00f1illi, diploma\u0163lli? Tu\u0163 ae\u015f\u0163\u00e2 nu minduia, eara orghi, s-al\u00e2sar\u00e2 ar\u00e2\u015fi di un \u0163i nu-ari ti\u00f1iie, di un om slabu, \u0163i \u015f-al\u00e2xea\u015fti minduita?<\/p>\n<p>&#13;<br \/>\n&#13;<\/p>\n<p>   Studen\u0163\u00e2lli a lui geaba lu-ti\u00f1iisea \u015fi lu-vrea, profesorlli universitari rom\u00e2\u00f1i, germa\u00f1i \u015f-di alti na\u0163ionalit\u00e2\u0163 lu-ti\u00f1iisir\u00e2 f\u00e2r\u00e2 thimeluuuliu? Nu, cadealihea c\u00e2 nu! Fur\u00e2 m\u00e2yipsi\u0163 di aest\u00e2 personalitati carismatic\u00e2, v\u00e2rtoas\u00e2 \u015f-ti\u00f1iisit\u00e2, cari s-alumta cu mari pidimo \u015f-cu tut suflitlu ti un\u00e2 cauz\u00e2 ndreapt\u00e2: ndreptul natural a cafi unlui om, ta \u015fi-azburasc\u00e2 \u015fi s\u00e2-u creasc\u00e2 limba matern\u00e2, di arcar\u00e2 vreari c\u00e2t\u00e2 eluuuu, idyea cum \u015fi diploma\u0163lli a tut\u00e2lor na\u0163iu\u00f1iilor di la Consiliul ali Evrop\u00e2, iu tut\u00e2 lumea agiumsi s\u00e2-lu cunoasc\u00e2 pi ,,profesorlu Barba\u201d \u015fi s\u00e2-ll bag\u00e2 semnul\/votulu pi c\u00e2ftarli nyr\u00e2psiti tu ,,Recomandare\u201d tu unanimitati.<\/p>\n<p>&#13;<br \/>\n&#13;<\/p>\n<p>   Profesorlu Ulrich Engel di la Universitatea di Bonn tu cartea a lui di puryurii zbura\u015fti cu mult\u00e2 ti\u00f1iie ti el, di-\u00f1i spusi c\u00e2 avui un ,,nicuchir ti-anami\u201d.<\/p>\n<p>&#13;<br \/>\n&#13;<\/p>\n<p>   Prorectorlu di la Universitatea di Freiburg, prof. dr. Karl-Reinhard Volz nyr\u00e2psea\u015fti tu cartea a lui di p\u00e2ryuri ntr\u00e2 altili: ,,escu nvirinatu deadun cu Dumnilla-a Voast\u00e2, ti fur\u00f1iia c\u00e2 andamusea \u015fcurt\u00e2, ama h\u00e2irl\u00e2tic\u00e2 \u015f-f\u00e2r di bitiseari cu nicuchirlu a Vostu \u00f1i-al\u00e2s\u00e2 m\u00e2ri etipusi. Am n\u00e2dia c\u00e2 va s-apr\u00e2ft\u00e2sim s\u00e2-ll purt\u00e2m tut\u00e2 ti\u00f1iia, memoria a alu\u015ftui om cu anami\u201d.<\/p>\n<p>&#13;<br \/>\n&#13;<\/p>\n<p>   Rectorlu a Universitatillei di Freiburg tu cartea a lui ditu 03.08.07 u spunuui tut\u00e2 ti\u00f1iia ti aestu om \u015fi luc\u00e2rlu a lui: ,, Universitatea di Freiburg ari borgea s-agiut\u00e2 ti \u0163\u00e2nearea a patrimoniului cultural Evropan unic, di cari \u0163\u00e2ni limba \u015f-cultura arm\u00e2neasc\u00e2 \u015fi va s-cil\u00e2st\u00e2seasc\u00e2 ma largu cu tuti meatrili \u0163i li-ari tu m\u00e2n\u00e2 ta s\u00e2-lu-mutreasc\u00e2 \u015fi s-lli-aib\u00e2 c\u00e2\u015ftiga\u201d.<\/p>\n<p>&#13;<br \/>\n&#13;<\/p>\n<p>   Stoica \u015fi Chira\u0163a Lascu nyr\u00e2psescu tu cartea a lor di p\u00e2ryurii ditu 27 di andreu 2007 ,, &#8230; lali Vasili &#8230; s\u00e2 spusi\/s-fea\u0163i un\u00e2 cu arm\u00e2nitatea, cama di dau\u00e2 dechenii, tru tut \u0163i ari ea cama cu pistusini, cama viryir \u015fi sincer. \u2026\u201c<\/p>\n<p>&#13;<br \/>\n&#13;<\/p>\n<p>   Vergula \u015fi Constantin Nicea di Bitolia nyr\u00e2psescu tu cartea a lor di p\u00e2ryurii: ,, &#8230; c\u00e2ndu \u015f-chirur\u00e2 tuti nadepturli \u015fi ahurhi un genocid cultural, pritu cari arm\u00e2\u00f1illi c\u00e2dzur\u00e2 tu un somnu greu, sor\u00e2 cu moartea. Atum\u0163ea, an\u00e2l\u0163\u00e2ndalui-si ca pullilu F\u00f6nix ditu cinu\u015fi, llirtatlu Vasili Barba u mut\u00e2 hlambura arm\u00e2neasc\u00e2. Cu mintiminilla \u015f-putearea a lui giuneasc\u00e2, el nchisi naua xanadi\u015ftiptari ali arm\u00e2nami. \u2026\u201c<\/p>\n<p>&#13;<br \/>\n&#13;<\/p>\n<p>   Prezidentul a Consiliului ali Evrop\u00e2 \u015fi spuni tut\u00e2 ti\u00f1iia, simbatia nica \u015fi pricunu\u015ftearea andicra di un ahtari om: ,,Pritu minduita a lui universal\u00e2, excluz\u00e2ndalui i\u0163i sectarismu na\u0163ionalistu &#8230; pritu uminilla a lui &#8230; pritu vrearea \u015fi filotimia a spiritlui a lui\u201d&#8230;,iara secretarlu a Comisiillei di Cultur\u00e2 a Consiliului ali Evrop\u00e2, Jo\u00e2o Ary: ,, fui martorlu a vrearillei a lui f\u00e2r\u00e2 mardzin\u00e2 ti ap\u00e2rarea a limb\u00e2llei \u015fi a cultur\u00e2llei a lui, un\u00e2 vreari \u0163i nu sl\u00e2ghi v\u00e2rn\u00e2oar\u00e2\u201d, Ion Cristofor: ,,admirabilu Barba\u201d, profesorlu Joan Simiti: ,, . ..revista a profesorlui Barba agiumsi &#8230;un cadealihea liantu suflitescu, mobilizator, ti tut\u00e2 fara\u201d, Adrian P\u00e2unesecu: ,, &#8230; tricutlu \u015fi livendul arm\u00e2n, alumt\u00e2tor di c\u00e2ndu lu-cunoscu ti cauza a arm\u00e2\u00f1iloru\u2026eminenta chipit\u00e2 di s\u00e2ghit\u00e2 ti cauza a arm\u00e2\u00f1iloru\u201d, Paul Angheluuu spunuui: ,,cunuscutlu om cu anami, profesor dr. Vasile G. Barba li adar\u00e2 cu mari furtea\u0163\u00e2 \u015fi cil\u00e2st\u00e2seari\u201d, Ion Cristofor: ,,ari tuti h\u00e2rli \u015fi virtu\u0163li morali a str\u00e2au\u015flor a lui\u201d etc., etc.<\/p>\n<p>&#13;<br \/>\n&#13;<\/p>\n<p>   Ia-u-ia exighisearea, di iu yinea lu\u00f1iina a vrearillei tu ocllilli a ai\u015ftui om, putearea a lui di c\u00e2nd\u00e2seari: Ditu ah\u00e2ndusimea a unlui suflit v\u00e2rtos, bun \u015f-chischin. Mana a lui, cari \u015f-ti mini fu un\u00e2 dealihea man\u00e2, cu vreari \u015f-bunea\u0163\u00e2, viglla cu mult\u00e2 sensibibitati, c\u00e2 <u>tuti a\u0163eali tu familia a llei s\u00e2 s-fac\u00e2 ,,cu suflitlu curat\u201d.<\/u><\/p>\n<p>&#13;<br \/>\n&#13;<\/p>\n<p>   Ti\u00f1iia \u015f-n\u00e2muzea lli-eara s\u00e2mti al Vasile Barba, el fu un idealistu, cari v\u00e2rn\u00e2oar\u00e2 nu fea\u0163i v\u00e2r\u00e2 compromis ti amintati\u0163i materiali, \u015fi aest\u00e2 turlie s\u00e2 spusi cadealihea arm\u00e2n. &#8212; Tu zborlu a lui di la paturlu Congres a Arm\u00e2\u00f1iloru, Atanas Yioryi\u0163a spunuui:<\/p>\n<p>&#13;<br \/>\n&#13;<\/p>\n<p align=left>,,U \u015fti\u0163 voi tu\u0163 ,,drama\u201d al Hagi-Steryiu cari dz\u00e2\u0163ea:<br \/>&#13;<br \/>\n\u0162i-\u00f1i voi bana di az\u00e2 \u015f-ninti,<br \/>&#13;<br \/>\n\u0162i-\u00f1i voi cupii \u015f-aveari<br \/>&#13;<br \/>\nMa n\u00e2muzea m\u00e2ni-\u00f1i chiari?<br \/>&#13;<br \/>\nS-clleam\u00e2, n\u00e2muzea-i la Arm\u00e2\u00f1i nai ma scumpul lucru!\u201d<\/p>\n<p>&#13;<br \/>\n&#13;<\/p>\n<p>   Barba nu adun\u00e2 aveari, ac\u00e2 avu tu Ghirmania un\u00e2 catandisi material\u00e2 multu bun\u00e2,<br \/>&#13;<br \/>\n&#8211; aest\u00e2 spuneari u luyursescu ca un\u00e2 apandisi an\u00e2nghisit\u00e2 ti nisc\u00e2nti zboar\u00e2 \u0163i nu suntu dealihea. Nu achic\u00e2sescu cum di putu un autor s\u00e2 spun\u00e2, s-a\u015ftearn\u00e2 pi carti \u015f-deapoa nica \u015fi s-public\u00e2 nisc\u00e2nti zboar\u00e2, cari nu avea ni\u0163i un thimelliu alithea, hiindalui ma\u015f zboar\u00e2 arcati:<br \/>&#13;<br \/>\n\u201dMul\u0163\u00e2 spunuu c\u00e2\u0163e, calea c\u00e2t\u00e2 yinitorlu congres mondial ditu yism\u00e2ciun, di Freiburg, easti a\u015ftirnut\u00e2 cu m\u00e2rchi, tu alti locuri seamnili indicatoari au din\u00e2poi drahmi etc. &#8211; ditu Revista \u2018De\u015fteptarea\u2019 , Bucure\u015fti, anlu 7, numirlu 7 (76), alunar 1996.\u201d<\/p>\n<p>&#13;<br \/>\n&#13;<\/p>\n<p>   Stiu ghini, c\u00e2 ,,Deu\u0163che Forschungsgemeinschaft<a href=#_msocom_11 id=_anchor_11 name=_msoanchor_11 uage=JavaScript>[K11]<\/a>  avea tu arad\u00e2, s\u00e2-ndrupasc\u00e2 financiar, cu p\u0163\u00e2\u00f1i p\u00e2radz, congresili \u015ftiin\u0163ifi\u0163i, ndreapti la universit\u00e2\u0163li ghirmani. Stiu c\u00e2 protili dau\u00e2 ic\u00e2 vahi trei congresi, c\u00e2\u0163e tuti eara organizati la universit\u00e2\u0163 ghirmani, eara agiutati di aest\u00e2 organiza\u0163ie \u015ftiin\u0163ific\u00e2, ama nu avea ni\u0163i un\u00e2 minteari politic\u00e2. \u0162i sinfer putea s-aib\u00e2 Ghirmania tu aestu lucru, \u015f-ma multu G\u00e2r\u0163ia, iu autorit\u00e2\u0163li ni\u0163i nu vor s-pricunoasc\u00e2 existen\u0163a a limb\u00e2llei arm\u00e2neasc\u00e2 ?! Aest\u00e2 absurdituati easti cadealihea un\u00e2 agudeari\/un\u00e2 calomnie. &#8212; Em, a\u0163el \u0163i scoasi, li arc\u00e2 aesti zboar\u00e2, nu \u015f-ari ici ti\u00f1iia andicra di el i\u015fi\u015f? &#8212;<\/p>\n<p>&#13;<br \/>\n&#13;<\/p>\n<p>   Cara Barba apr\u00e2ft\u00e2si s-ciuduseasc\u00e2 pritu i\u015fi\u015f vidzuta a lui, s-mutreasc\u00e2 apufusit \u015f-cu ti\u00f1iie ntroclli la i\u0163i insu \u015fi s-amint\u00e2 pistipsearea a tut\u00e2lor, atum\u0163ea s-agiumsi la aest\u00e2 tamam c\u00e2 eara ti\u00f1iisitu tu tuti a\u0163eali. Ca un\u00e2 ar\u00e2zbunari\/consolari tu aest\u00e2 catandisi, voi s-aleg ditu zboar\u00e2li nyr\u00e2psiti di Dr. Ionel Zeana di Bucure\u015fti, tu 11.12.1986: ,,Revista \u2018Zborlu a nostru\u2019, \u0163i u sco\u0163 cu ah\u00e2nti curb\u00e2\u00f1i morali \u015f\u2019materiali, va s-arm\u00e2n\u00e2 ca un zghic l\u00e2ht\u00e2rsit ti ridi\u015ftiptarea a far\u00e2llei arm\u00e2neasc\u00e2 \u015f\u2019ca un momentu cultural di mari simasie, cari va s-azboair\u00e2 nsus, pisti<u> zilipseri \u015fi arali, care nu au bitiseari ni\u0163i aoa.\u201d<\/u> \u2014 Iara Kira Man\u0163u nyr\u00e2psea\u015fti di R\u00fcsselu\u015feim, tu 14.02.2003: ,,Un zbor achic\u00e2situ spuni, c\u00e2 nu ari prufit ti\u00f1isitu tu cratlu a lui! Easti dealihea! Profesorlu Vasile Barba, cari cil\u00e2st\u00e2sea\u015fti tut\u00e2 bana ti fara a lui, fu spus cu zboar\u00e2 uruti \u015fi m\u00e2ryit di oami\u00f1i, cari nu au putearea s-agiung\u00e2 pi un\u00e2 ahtari scar\u00e2 \u015fi n\u00e2muzi.\u201d<\/p>\n<p>&#13;<br \/>\n&#13;<\/p>\n<p>   Taifa \u015fi nipo\u0163lli al Barba va s-poat\u00e2 s-imn\u00e2 ,,cu caplu ndzean\u00e2\u201d, cum di arada spunea el, s-hib\u00e2 pirifa\u00f1i cu aestu pap, cari al\u00e2s\u00e2 dup\u00e2 el un\u00e2 num\u00e2 nim\u00e2ryit\u00e2, pisti tut pri iu al\u00e2g\u00e2, hiindalui al\u00e2vdat \u015fi vrut. Nipotlu Valentin \u0163\u00e2ni tu biblioteca a lui personal\u00e2 manualili universitari nyr\u00e2psiti di paplu a lui, tratatili \u015f-lucr\u00e2rli a lui, revista ,,Zborlu a nostru\u201d, c\u00e2r\u0163\u00e2li editati di el etc. Aestu pap nu vrea \u015f-alas\u00e2 familia ti ici \u0163iva ditu aest\u00e2 lumi.<\/p>\n<p>&#13;<br \/>\n&#13;<\/p>\n<p><a href=#_msocom_12 id=_anchor_12 name=_msoanchor_12 uage=JavaScript>[K12]<\/a> Vasile Barba eara familistu pritu excelen\u0163\u00e2. ,,Nu ari vreari ti far\u00e2 la un om cari nu cunoa\u015fti vrearea di familie\u201d eara sloganlu a lui, spus di el ah\u00e2nti ori arada.<\/p>\n<p>&#13;<br \/>\n&#13;<\/p>\n<p>   Si Barba demonstreadz\u00e2 averlu alu\u015ftui pritu i\u015fi\u015f bana a lui. Nu am cunuoscut\u00e2 un patriot \u015fi tu idyiul chiro un familistu ma v\u00e2rtos, cari p\u00e2n\u00e2 tu minuta ditu soni a ban\u00e2llei a lui s-nu aproachi s\u00e2-lli si bag\u00e2 n\u00e2sc\u00e2nti tranchilizanti, cu tuti durerli \u0163i \u015f-li avea, c\u00e2\u0163e vrea ta \u015f-\u0163\u00e2n\u00e2 mintea limbid\u00e2, c\u00e2\u0163e eara cu mintea la mira a far\u00e2llei a lui, d\u00e2ndalui apofasi, cum s\u0103 s-adar\u00e2 ma largu \u015fi tutun\u00e2oar\u00e2 cu pl\u00e2c\u00e2rseari la fra\u0163, s\u00e2-lli-agiut\u00e2, s\u00e2-lli-veaglle taifa \u015fi nveasta, cu cari va ta s-hib\u00e2 ,,angrupatu Freiburg, p\u00e2n\u00e2 va s-moar\u00e2 \u015fi ea, pisti un an doi, \u015f-deapoa s-him du\u015fi deadun Bucure\u015fti, iu s-n\u00e2 afl\u00e2m ar\u00e2paslu ti daima, <u>ti ti\u00f1iia \u015fi n\u00e2muzea a taif\u00e2llei a noast\u00e2\u201d,<\/u><u> aproapea di vru\u0163lli a no\u015f\u0163\u00e2 arm\u00e2\u00f1i<\/u>.<\/p>\n<p>&#13;<br \/>\n&#13;<\/p>\n<p>   Nu cunuscui un familistu ma c\u00e2nd\u00e2situ, un tat\u00e2 di familie, un pap cu ah\u00e2nt\u00e2 vreari, mastur ta \u015f-discurm\u00e2 taifa, s\u00e2-ll fac\u00e2 s-ar\u00e2d\u00e2, eluuu hiindalui naima h\u00e2rsit namisa di eluuul. Familia era ning\u00e2 eluuu iu vrea s-nchiseasc\u00e2 cu mari sinfer, lu-agiuta tu tuti \u0163i li-adra.<\/p>\n<p>&#13;<br \/>\n&#13;<\/p>\n<p>   Profesorlu Hans-Martin Gauger di la Universitatea di Freiburg cari lu-andrup\u00e2 \u015fi eara totna ning\u00e2 el cu pistusini \u015fi vreari ahurhindalui di la protlu congres di Mannheim \u015f-p\u00e2n\u00e2 la arada di ngrupari tu capela a Mirmin\u0163\u00e2lor di Freiburg, cari lu-cunuscu multu ghini, s-ciudusi ti aest\u00e2 fumeallie unit\u00e2 pi cari paplu totna apr\u00e2ft\u00e2sea\u015fti s\u00e2-u-adun\u00e2 ning\u00e2 el, c\u00e2ti ori ari ananghi di ea.<\/p>\n<p>&#13;<br \/>\n&#13;<\/p>\n<p>   Nu-avea s\u00e2tulea\u0163\u00e2 nipo\u0163lli s-lu-ascult\u00e2, \u00ab spuni nica, papo, cum fu \u00bb. Nipotlu Valentin adr\u00e2 cu el interviuri pi tema a str\u00e2p\u00e2p\u00f1iilor arm\u00e2\u00f1i, adr\u00e2ndalui filmu cu el tu idyiul chiro. Nipoata Christine nica di \u00f1iic\u00e2, tu ilichia di 7 a\u00f1i lli-agiuta ti apridu\u0163earea tu limba francez\u00e2 a coresponden\u0163\u00e2llei cu Consiliul ali Evrop\u00e2i, a n\u00e2sc\u00e2ntor poezii etc.<\/p>\n<p>&#13;<br \/>\n&#13;<\/p>\n<p>   A\u0163elli trei yia\u0163r\u00e2 a casillei Mihai, Mihaela \u015fi Valentin, lu-mutrir\u00e2 cu mult\u00e2 vreari. Dup\u00e2 \u0163i s-agiumsi pi isapea, tu mar\u0163u, c\u00e2 easti greu l\u00e2ndzidu, yinea cafi dzuu\u00e2 la el. Cu c\u00e2t\u00e2 iru\u015fi yinea \u015fi c\u00e2t\u00e2 ar\u00e2vdari avea dzinirli Mihai s\u00e2-lu consult\u00e2, s\u00e2-lli-aduc\u00e2 yitriili naima cu h\u00e2iri, s\u00e2-ll-aruc\u00e2 i\u00f1iec\u0163iili, cari eara amint\u00e2rli naima n\u00e2i a \u015ftiin\u0163\u00e2llei medicali pi plan mondial, <a href=#_msocom_13 id=_anchor_13 name=_msoanchor_13 uage=JavaScript>[K13]<\/a> \u015f-ni\u0163i c\u00e2 a\u015ftipta v\u00e2r\u00e2 zbor di haristuseari. Cu c\u00e2t\u00e2 vreari-lu mutrea nipoata Mihaeluuua, ll-arca i\u00f1iec\u0163ii, lu-frica, ll-d\u00e2dea curayiu \u015fi-lu-h\u00e2idipsea. Cum lu-h\u00e2idipsea \u015fi nipoata Christine di Hamburg, c\u00e2ndu yinea tu vacan\u0163\u00e2, ama \u015f-hill-sa Gabrieluuua. C\u00e2ndu dzinirli Burkhard lli-aspila cicioarli, Vasile lli-spunea: ,,Ai mutrita dul\u0163i a Hristolui, c\u00e2ndu l\u00e3 la cicioarli a discipollilor a lui\u201d. C\u00e2tu s-pidipsi hilli-sa Cristina ti el, di yinea aproapea cafi dzuu\u00e2 dup\u00e2 oarili a lliei di birou, s-lucreadz\u00e2 la calculatorlu a lui, multi ori dup\u00e2 \u00f1iadz\u00e2noaptea, lli-andridzea computerlu, scanerlu, imprimanta, nidzea mp\u00e2zari ta s-ancup\u00e2r\u00e2 a\u0163eali \u0163i eara ananghi deadun cu dzinirli, \u015f-deapoa purta cu el \u015f-cu nipo\u0163lli coresponden\u0163a di po\u015ft\u00e2, du\u0163ea revistili la tipografie, li loa di aclo, li du\u0163ea la po\u015ft\u00e2 tu Fran\u0163a, cu pulli\/timbrili di la Iancu Perifan etc.<\/p>\n<p>&#13;<br \/>\n&#13;<\/p>\n<p>   Vrea s-putea un Vasile Barba, aestu om imir \u015fi bun, cari pi crivatea a lui di moarti \u015fi spusi vrearea, s\u00e2 s-ndreag\u00e2 tuti a\u0163eali ,,cu vreari \u015fi achic\u00e2seari\u201d, s-nu s-c\u00e2rteasc\u00e2 cu zboar\u00e2 greali ni\u0163i un popul cari b\u00e2neadz\u00e2 deadun cu arm\u00e2\u00f1iilli etc., cari apr\u00e2ft\u00e2si s\u00e2-lu \u0163\u00e2n\u00e2 mesajlu a imnului na\u0163ional &#8211; salvgardarea a limb\u00e2llei matern\u00e2 &#8211; \u015f-dupu \u00f1i\u0163li al\u00e2xeri \u0163i li fea\u0163i agiumsi, ditu un greu bl\u00e2stem tu un\u00e2 vluyiseari analt\u00e2, di u fea\u0163i nan\u00e2parti aest\u00e2 turlie, numa lae, ta s-hib\u00e2 luyursit singurlu imnu na\u0163ional tu lumi, tu cari s-blastim\u00e2 yinitoarili b\u00e2rni, a\u015fi c\u00e2 tora imnul poati s-hib\u00e2 c\u00e2ntat f\u00e2r\u00e2 pi\u015fm\u00e2nseari \u015f-tu b\u00e2searic\u00e2, &#8211; poati s-hib\u00e2 luyursit, c\u00e2 un ahtari om s\u00e2-\u015fi c\u00e2rteasc\u00e2 familia ,,cu limb\u00e2 di moarti\u201d, s\u00e2-\u015fi aruc\u00e2 familia anaparti di alumt\u00e2\/baricad\u00e2?<\/p>\n<p>&#13;<br \/>\n&#13;<\/p>\n<p>   Vasile Barba, cu mintea \u015f-putearea a lui di c\u00e2nd\u00e2seari \u015fi-ndreapsi ditu ahurhit\u00e2 familia ti ac\u0163iu\u00f1iili a lui, va s-dz\u00e2c\u00e2 l\u00e2 ng\u00e2ldza \u015fi a lor suflitli cu vrearea a lui ti aest\u00e2 cauz\u00e2 mu\u015feat\u00e2 \u015fi ndreapt\u00e2, amint\u00e2ndalui pritu aest\u00e2 so\u0163lli a lui naima v\u00e2rto\u015fi, cu naima marea pistusini, cari nu lu-al\u00e2sar\u00e2 singur ni\u0163i atum\u0163ea, c\u00e2ndu ,,au\u015fi domnul Barba\u201d, c\u00e2ndu ,,lu-al\u00e2sar\u00e2 puterli\u201d, (cum lli-spusi cu pl\u00e2ngut al Ta\u015fcu Lala), c\u00e2 tamam atum\u0163ea lli-ans\u00e2rir\u00e2 ma multu tu-agiutor, di li-adunar\u00e2 ar\u00e2d\u00e2richili anv\u00e2rliga di el, di lu-agiutar\u00e2 cu ma mult\u00e2 h\u00e2iri tu lucru, tu copuslu a lui.<\/p>\n<p>&#13;<br \/>\n&#13;<\/p>\n<p>   Nipotlu Valentin bitisi ti el post mortem numirlu ditu soni a revist\u00e2llei, lucrat di paplu a lui, di lu-purt\u00e2 la ar\u00e2dzli di ngrupari di Bucure\u015fti, \u0163icara c\u00e2 nu-avea multu di anda avea i\u015fit\u00e2 yiatru \u015fi-avea multu gaile ti luc\u00e2rlu a lui.<\/p>\n<p>&#13;<br \/>\n&#13;<\/p>\n<p>   C\u00e2ndu lu-cunuscui Barba, cu v\u00e2r\u00e2 \u015fasi dechenii ninti, protlu lucru importantu, di cari-\u00f1i zbura cu mirachi, eara fumeallia a lui, fra\u0163llii \u015fi sur\u00e2rli ma \u00f1ii\u0163, \u0163i li vrea, l\u00e2-avea ng\u00e2tan, l\u00e2 purta gaileluuuu, s-aib\u00e2 tut \u0163i l\u00e2 lipsea\u015fti, s-duc\u00e2 la sculie etc. C\u00e2\u0163e el eara ma marli, \u015fi-lli vrea fra\u0163lli \u015fi sur\u00e2rli ca un p\u00e2rinti, iu\u0163ido nidzea cu elli, ll-ari viglliat\u00e2 cu mintea tut\u00e2 bana a lui, l\u00e2-ans\u00e2rea tu agiutor, c\u00e2ndu eara v\u00e2rnu di eluuul tu-ananghi, ndridzea multi lucri greali cu vreari \u015fi achic\u00e2seari, nic\u00e2 \u015f-atum\u0163ea c\u00e2ndu avea agiumt\u00e2 m\u00e2ri. Eluuu cil\u00e2st\u00e2si cu tut\u00e2 putearea ti unitati tu familia a lui, ti ti\u00f1iisearea a p\u00e2rin\u0163\u00e2lor a lui vru\u0163.<\/p>\n<p>&#13;<br \/>\n&#13;<\/p>\n<p>   Tu Kirolu c\u00e2ndu, c\u00e2tu n-aveam ncurunat\u00e2, cllima di multi ori fra\u0163 a lui la noi, Bra\u015fov. Tati a meu, pi ning\u00e2 alti zboar\u00e2 mintimeni, duchi si-\u00f1i spusi s-nu mi c\u00e2rteasc\u00e2 aestu lucru, c\u00e2\u0163e easti harea naima mu\u015feat\u00e2 la un b\u00e2rbat. C\u00e2 ari un suflitu fidelu, c\u00e2 easti un dealihea familistu, cari m\u00e2ni, idyea turliie va u va \u015f-taifa a lui. \u015ei avu ndriptati, Vasile fu un ,,pater familias\u201d ti urneki\/ paradigm\u00e2. Nu fu vacan\u0163\u00e2, tu cari s-nu s-duc\u00e2 cu tut\u00e2 fumeallia, tu v\u00e2silie \u015fi tu xeani. Cu aesti fur\u00f1iii, ma marea harau\u00e2 ti noi nu eara videarea a n\u00e2sc\u00e2ntor locuri istori\u0163i, c\u00e2s\u00e2badz \u015fi muzee, c\u00e2 andamusili cu arm\u00e2\u00f1iilli, moeabe\u0163li apreasi cu eluuul \u015f-deapoa du\u0163earea ma largu \u015fi comentarea a lor cu familia, du\u0163earea cu deluuuega\u0163ia di arm\u00e2\u00f1i la ONU, cu fur\u00f1ia ta s-da un memoriu tu numa a arm\u00e2\u00f1iloru, zborlu \u0163\u00e2nut la n\u00e2sc\u00e2nti congresi \u015fi apridu\u0163earea a lor etc. Aesti era multu ma interesanti \u015fi n\u00e2 ang\u00e2ldza suflitlu andicra di tuti apun\u0163\u00e2li pisti Duna, Budapesta i Cascada Niagara tu SUA.<\/p>\n<p>&#13;<br \/>\n&#13;<\/p>\n<p>   Ac\u00e2 p\u00e2n tu aestu chiro ,,Recomandarea 1333\/97\u201d nu fu aprucheat\u00e2 \u015fi b\u00e2gat\u00e2 tu lucru ni\u0163i di Guvernul ali Rom\u00e2nie, ni\u0163i di arm\u00e2\u00f1i a\u015fi cum s-a\u015ftipta, ea avu ama sc\u00e2polu ti ridi\u015ftiptarea-a con\u015ftiin\u0163\u00e2llei a arm\u00e2\u00f1iloru: s-di\u015fcllisir\u00e2 n\u00e2i su\u0163ati, s-ndreapsir\u00e2 tuti turliili di ac\u0163iu\u00f1i, andamusi, programi culturali, emisiu\u00f1ii la radio \u015fi teluuueviziuni, s-nyr\u00e2psir\u00e2 articoli di jurnali \u015fi revisti, s-adrar\u00e2 poezii, operi n\u00e2i di proz\u00e2, s-ritipusir\u00e2 c\u00e2r\u0163\u00e2, c\u00e2 ia avem pritu Cunia \u015fi un ,,Coresi\u201d a arm\u00e2\u00f1iloru etc.<\/p>\n<p>&#13;<br \/>\n&#13;<\/p>\n<p>   Cunuscutlu artistu plastic, pictor di icoani, Gheorghe Platari, cari avu totna un\u00e2 activitati di andrupari a chestiunillei arm\u00e2neasc\u00e2 ning\u00e2 Barba, nyr\u00e2psi  lucr\u00e2ri valoroasi ti bana \u015fi ade\u0163li a arm\u00e2\u00f1iloru.<\/p>\n<p>&#13;<br \/>\n&#13;<\/p>\n<p>   Iancu Perifan xanaeditu\u00e2 pi CD-uri muzic\u00e2 arm\u00e2neasc\u00e2 cum \u015fi ploacili di poezie \u015fi proz\u00e2, cari fur\u00e2 imprimati di Barba \u015fi li pitricu tu lumea tut\u00e2.<\/p>\n<p>&#13;<br \/>\n&#13;<\/p>\n<p>   Mihali al Prefti cu hilli-su adrar\u00e2 a\u0163eali CD-uri ti anami, cu vecll c\u00e2nti\u0163i arm\u00e2ne\u015f\u0163\u00e2, safi, c\u00e2ntati di eluuu, un inteluuuectual ahoryea, c\u00e2\u0163e nica \u015fi un xen s-duchea\u015fti m\u00e2yipsit di aesti meluuuodii, nyr\u00e2psi \u015fi \u00eenreghistr\u00e2 operli a lui i\u015fi\u015f ,,Cartea a Calillei\u201d etc., di cari adu\u0163ea aminti Vasile tu dz\u00e2lili ditu soni cu pricunu\u015fteari \u015fi c\u00e2nd\u00e2seari ta s-duc\u00e2 luc\u00e2rlu ma largu.<\/p>\n<p>&#13;<br \/>\n&#13;<\/p>\n<p>   Gica Godi, altu editor di muzic\u00e2 \u015fi poezii, eluuu i\u015fi\u015f poet nica \u015fi compozitor, autorlu nu ma\u015f a stihurlor, ama \u015fi a muzic\u00e2llei ti ,,C\u00e2mbana a Evrop\u00e2llei\u201d, durusi pritu aest\u00e2 a popului a lui un dealihea imn, pi cari Vasile nu d\u00e2n\u00e2sea s\u00e2-lu-ascult\u00e2, entipusitu \u015f-cu l\u00e2c\u00e2r\u00f1i ntroclli, orchestra\u0163ia hiindalui tu mari ti\u00f1iie, ca un\u00e2 sinfonie di Beethoven, cari adu\u0163i un\u00e2 h\u00e2vaie di n\u00e2die, \u015f\u2019\u0163\u00e2 umpli inima di harau\u00e2 \u015fi pistusini ti un yinitor lu\u00f1inos a far\u00e2llei.<\/p>\n<p>&#13;<br \/>\n&#13;<\/p>\n<p>   Lucru v\u00e2rtos ac\u00e2\u0163ar\u00e2 cata tuti su\u0163atili arm\u00e2ne\u015fti ditu Rom\u00e2nia, c\u00e2 \u015f-ditu Macedonia, V\u00e2rg\u00e2ria \u015fi Albania, ti cari ti am\u00e2rtie nu pot s\u00e2 spunuu ma minuti\u015f, ll-alas al\u0163\u00e2, ma informa\u0163, s-adavg\u00e2 aesti ixichi.<\/p>\n<p>&#13;<br \/>\n&#13;<\/p>\n<p>   Ama arm\u00e2\u00f1iilli nu achic\u00e2sir\u00e2, c\u00e2 ma \u015f-caft\u00e2 niacumtinat ndrepturli pruvidzuti di Consiliul ali Evrop\u00e2 pritu ,,Recomandarea 1333\u201d, atum\u0163ea aestea va l\u00e2 si da. Nu easti nica dip am\u00e2natu, ama him tu dauspr\u00e2dza\u0163ea s\u00e2hati, c\u00e2ndu lipsea\u015fti c\u00e2 arm\u00e2\u00f1iilli ma tiniri s-intr\u00e2 tu lucru, iara a\u0163eluuu \u0163i s-duchea\u015fti ma livendulu patriot, s\u00e2-u-lla hlambura \u0163i lli-u-tindi Barba \u015fi s-treac\u00e2 tu fr\u00e2mtea a lor, s-aleag\u00e2 calea naima bun\u00e2 tu aest\u00e2 oar\u00e2 istoric\u00e2: ic\u00e2 s\u00e2-lli declar\u00e2 arm\u00e2\u00f1iilli minoritari, ic\u00e2 demonstr\u00e2ndalui la tu\u0163, c\u00e2 easti ti sinferlu nu ma\u015f a arm\u00e2\u00f1iloru, c\u00e2 \u015fi a rom\u00e2\u00f1iilor, s\u00e2 s-bag\u00e2 tu lucru aest\u00e2 ,,Recomandare\u201d, pritu cari va s-ndrupasc\u00e2 \u0163\u00e2nearea tu ban\u00e2, tu tut\u00e2 hamunisia Balcanic\u00e2, a romanitatillei ditu apirit\u00e2, fuvirsit\u00e2 cu chirearea.<\/p>\n<p>&#13;<br \/>\n&#13;<\/p>\n<p>   Profesorlu Barba amint\u00e2 h\u00e2irl\u00e2ticu la Consiliul ali Evrop\u00e2 di fur\u00f1ia a i\u0163r\u00e2iillei a lui \u015fi a caracterlui a lui ti\u00f1iisitu, apufusit, constantu, arm\u00e2tusitu cu vreari, achic\u00e2seari \u015fi bunea\u0163\u00e2 p\u00e2n tu ah\u00e2ndusimea a suflitlui, \u015fi arc\u00e2 vreari la tu\u0163 a\u0163eluuul di anv\u00e2rliga: fumeallia, so\u0163lli, colaboratorllii di tut\u00e2 lumea. Ma mutri ditu ahurhit\u00e2 \u015f\u2019tu\u0163 a\u00f1iilli sc\u00e2polu a lui p\u00e2n tu bitisit\u00e2, f\u00e2r\u00e2 acumtin, ma nu trapsi m\u00e2n\u00e2 di la c\u00e2nd\u00e2searea a lui, di fur\u00f1iia a luc\u00e2rlui ti\u00f1iisitu tu tuti ac\u0163iu\u00f1iili nchisiti, di fur\u00f1ia a vrearillei \u015fi mirachillei a lui \u015fi a putearillei a lui tu alumta ti un\u00e2 cauz\u00e2 ndreapt\u00e2, ti ndreptul di la Dumidz\u00e2 a cafi unlui om la limba a lui di dad\u00e2, Barba putu di ll-ascumbusi tu\u0163 arm\u00e2\u00f1iilli pi tuti ilichiili, (ficiuri\u0163lli c\u00e2nt\u00e2ndalui \u015fi giuc\u00e2ndalui tu stra\u00f1iili a na\u0163ionali dinintea a Consiliului ali Evrop\u00e2) \u015f-ditu tuti locurli, cari tu arada a lor lli-criscur\u00e2 dz\u00e2\u0163 di ori ma multu furtea\u0163a, lic\u015fur\u00e2ndalui s-apr\u00e2ft\u00e2seasc\u00e2, eluuu, un nicunuscut, f\u00e2r\u00e2 reluuua\u0163ii, f\u00e2r\u00e2 agiutor material, s-adar\u00e2 un actu istoric ti arm\u00e2nami, di u di\u015fcllisi poarta mari a ,,Evrop\u00e2llei\u201d cu m\u00e2\u00f1iili niarm\u00e2tusiti, nu pre\u015fcav, c\u00e2 ma\u015f cu ,,vreari \u015fi achic\u00e2seari\u201d, amint\u00e2ndalui ti\u00f1iia nica \u015fi simpatia \u015f-deapoa \u015fi apruchearea di la tu\u0163 parlamentarlli ta s-ndrupasc\u00e2 \u015fi s-bag\u00e2 semnul pi ,,Ricomandari\u201d tu unanimitati.<\/p>\n<p>&#13;<br \/>\n&#13;<\/p>\n<p>   Ma s-aruc un\u00e2 mutrit\u00e2, tut cu tut, ti bana a lui, cu ndriptati va s\u00e2 spunuu, c\u00e2 al Vasile Barba \u00e2lli si axizea\u015fti ti luc\u00e2rlu a lui, ti \u0163i ari adrat\u00e2 ,,\u015fasi m\u00e2rdzeali albi\u201d, va s-dz\u00e2c\u00e2 ,,suma cum laudae\u201d!<\/p>\n<p>&#13;<br \/>\n&#13;<\/p>\n<p>&#13;<br \/>\n&#13;<\/p>\n<p>   S-hib\u00e2 c\u00e2, mastea alu\u015ftui OM \u0163i easti unu tru lumi, ahoryea\/ f\u00e2r\u00e2 arad\u00e2, s-arm\u00e2n\u00e2 niag\u00e2r\u015fit\u00e2, hiindalui anv\u00e2rligat di un\u00e2 aureol\u00e2 solemn\u00e2 \u015fi s\u00e2 s-arih\u00e2tipseasc\u00e2 tu eta a etilor tu irini, ti ti\u00f1iia \u015fi n\u00e2muzea a taif\u00e2llei \u015fi nipostlor a lui vru\u0163, a ali\u015ftei fumeallie unit\u00e2, fra\u0163, sur\u00e2ri \u015f\u2019nipo\u0163, tu\u0163 idyealui vru\u0163, ama \u015fi ti tut\u00e2 fara a lui, a curi l\u00e2 grea\u015fti ditu alant\u00e2 lumi c\u00e2 au borgi andicra di str\u00e2p\u00e2p\u00e2\u00f1i \u015fi n\u00e2ili b\u00e2rnuri \u0163i yin, s-u-mutreasc\u00e2 ma largu<\/p>\n<p>&#13;<br \/>\n&#13;<\/p>\n<p align=left> ,,cu vreari \u015fi achic\u00e2seari\u201d limba \u015fi cultura arm\u00e2neasc\u00e2, ta s-aib\u00e2 ah\u00e2rdzitu m\u00e2ni, tu un\u00e2 Evropa unit\u00e2 \u015fi b\u00e2n\u00e2nda tu iri\u00f1i, loclu \u0163i-lli si cadi &#8211; cllimari, \u0163i u spunu \u015fi zboar\u00e2li impresionanti di p\u00e2ryurii a durusitlui poet &#8211; con\u015ftiin\u0163a-a suflitlui arm\u00e2nescu &#8211; George Vrana:<br \/>&#13;\n <\/p>\n<p>&#13;<br \/>\n&#13;<\/p>\n<p align=center>Lali Vasil\u2019i,<br \/>&#13;<br \/>\ntora lu-alina\u015fi<br \/>&#13;<br \/>\nmuntili a suflitlui<br \/>&#13;<br \/>\ns-lu-ayn\u00e2y\u00e2pse\u015fti Dumnidz\u00e2lu,<br \/>&#13;<br \/>\nma va ti tor\u00f1i<br \/>&#13;<br \/>\ns-n\u00e2 mutre\u015fti \u2018ntrocl\u2019i,<br \/>&#13;<br \/>\ns-n\u00e2 mutre\u015fti tu inim\u00e2,           <br \/>&#13;<br \/>\ns-n\u00e2 mutre\u015fti tu suflitu,<br \/>&#13;<br \/>\n\u015fi atum\u0163ea, noi, diadohil\u2019i<br \/>&#13;<br \/>\nva d\u00e2mu apandisi<br \/>&#13;<br \/>\nti clirunumia \u0163i-u-al\u00e2sa\u015fi,<br \/>&#13;<br \/>\nLali Vasil\u2019i.<br \/>&#13;\n <\/p>\n<p>&#13;<br \/>\n&#13;<\/p>\n<p>&#13;<br \/>\n&#13;<\/p>\n<p align=center>Freiburg, la 10.10.08                                                Dr. Katharina Barba<\/p>\n<p>&#13;<br \/>\n&#13;<\/p>\n<p>              Apridu\u0163earea: Ta\u015fcu Lala (RRI)<\/p>\n<p>&#13;<br \/>\n&#13;<\/p>\n<p>&#13;<br \/>\n&#13;<\/p>\n<div> <\/div>\n<p>&#13;<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>Un alumt\u00e2toru ti asc\u00e2parea a limb\u00e2llei \u015fi a cultur\u00e2llei arm\u00e2neasc\u00e2<\/p>\n","protected":false},"author":187,"featured_media":193041,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"_acf_changed":false,"footnotes":""},"categories":[48842],"tags":[48884,48883,48881,48882,48880],"coauthors":[],"class_list":["post-193040","post","type-post","status-publish","format-standard","has-post-thumbnail","hentry","category-portreti","tag-dimandarea-1333","tag-freiburg","tag-katharina-barba","tag-lluis-maria-de-puig","tag-vasile-barba"],"acf":[],"yoast_head":"<!-- This site is optimized with the Yoast SEO plugin v27.3 - https:\/\/yoast.com\/product\/yoast-seo-wordpress\/ -->\n<title>In Memoriam prof.dr. VASILE BARBA (15.02.1918-20.10.2007) - Radio Rom\u00e2nia Interna\u021bional<\/title>\n<meta name=\"robots\" content=\"index, follow, max-snippet:-1, max-image-preview:large, max-video-preview:-1\" \/>\n<link rel=\"canonical\" href=\"https:\/\/www.rri.ro\/ro_ar\/cultura-si-adet-armanesti\/portreti\/in-memoriam-prof-dr-vasile-barba-15-02-1918-20-10-2007-id193040.html\" \/>\n<meta property=\"og:locale\" content=\"ro_RO\" \/>\n<meta property=\"og:type\" content=\"article\" \/>\n<meta property=\"og:title\" content=\"In Memoriam prof.dr. VASILE BARBA (15.02.1918-20.10.2007) - Radio Rom\u00e2nia Interna\u021bional\" \/>\n<meta property=\"og:description\" content=\"Un alumt\u00e2toru ti asc\u00e2parea a limb\u00e2llei \u015fi a cultur\u00e2llei arm\u00e2neasc\u00e2\" \/>\n<meta property=\"og:url\" content=\"https:\/\/www.rri.ro\/ro_ar\/cultura-si-adet-armanesti\/portreti\/in-memoriam-prof-dr-vasile-barba-15-02-1918-20-10-2007-id193040.html\" \/>\n<meta property=\"og:site_name\" content=\"Radio Rom\u00e2nia Interna\u021bional\" \/>\n<meta property=\"article:published_time\" content=\"2023-02-15T10:57:00+00:00\" \/>\n<meta property=\"article:modified_time\" content=\"2024-02-23T08:56:24+00:00\" \/>\n<meta property=\"og:image\" content=\"https:\/\/www.rri.ro\/wp-content\/uploads\/2023\/10\/jpg-3-cap-i-s-samara-m-bileca-c-neagu-k-i-mantsu-n-caracota-lluis-maria-de-puig-i-mantsu-k-barba-i-perifan-v-barba.jpg\" \/>\n\t<meta property=\"og:image:width\" content=\"829\" \/>\n\t<meta property=\"og:image:height\" content=\"762\" \/>\n\t<meta property=\"og:image:type\" content=\"image\/jpeg\" \/>\n<meta name=\"author\" content=\"Ta\u0219cu Lala\" \/>\n<meta name=\"twitter:card\" content=\"summary_large_image\" \/>\n<meta name=\"twitter:label1\" content=\"Written by\" \/>\n\t<meta name=\"twitter:data1\" content=\"Ta\u0219cu Lala\" \/>\n\t<meta name=\"twitter:label2\" content=\"Est. reading time\" \/>\n\t<meta name=\"twitter:data2\" content=\"75 minutes\" \/>\n<script type=\"application\/ld+json\" class=\"yoast-schema-graph\">{\"@context\":\"https:\\\/\\\/schema.org\",\"@graph\":[{\"@type\":\"Article\",\"@id\":\"https:\\\/\\\/www.rri.ro\\\/ro_ar\\\/cultura-si-adet-armanesti\\\/portreti\\\/in-memoriam-prof-dr-vasile-barba-15-02-1918-20-10-2007-id193040.html#article\",\"isPartOf\":{\"@id\":\"https:\\\/\\\/www.rri.ro\\\/ro_ar\\\/cultura-si-adet-armanesti\\\/portreti\\\/in-memoriam-prof-dr-vasile-barba-15-02-1918-20-10-2007-id193040.html\"},\"author\":{\"name\":\"Ta\u0219cu Lala\",\"@id\":\"https:\\\/\\\/www.rri.ro\\\/#\\\/schema\\\/person\\\/0fa1f8943b999abcb99a1b3ef35db4c0\"},\"headline\":\"In Memoriam prof.dr. VASILE BARBA (15.02.1918-20.10.2007)\",\"datePublished\":\"2023-02-15T10:57:00+00:00\",\"dateModified\":\"2024-02-23T08:56:24+00:00\",\"mainEntityOfPage\":{\"@id\":\"https:\\\/\\\/www.rri.ro\\\/ro_ar\\\/cultura-si-adet-armanesti\\\/portreti\\\/in-memoriam-prof-dr-vasile-barba-15-02-1918-20-10-2007-id193040.html\"},\"wordCount\":15088,\"image\":{\"@id\":\"https:\\\/\\\/www.rri.ro\\\/ro_ar\\\/cultura-si-adet-armanesti\\\/portreti\\\/in-memoriam-prof-dr-vasile-barba-15-02-1918-20-10-2007-id193040.html#primaryimage\"},\"thumbnailUrl\":\"https:\\\/\\\/www.rri.ro\\\/wp-content\\\/uploads\\\/2023\\\/10\\\/jpg-3-cap-i-s-samara-m-bileca-c-neagu-k-i-mantsu-n-caracota-lluis-maria-de-puig-i-mantsu-k-barba-i-perifan-v-barba.jpg\",\"keywords\":[\"Dimandarea 1333\",\"Freiburg\",\"Katharina Barba\",\"Lluis Maria de Puig\",\"Vasile Barba\"],\"articleSection\":[\"Portreti\"],\"inLanguage\":\"ro-AR\"},{\"@type\":\"WebPage\",\"@id\":\"https:\\\/\\\/www.rri.ro\\\/ro_ar\\\/cultura-si-adet-armanesti\\\/portreti\\\/in-memoriam-prof-dr-vasile-barba-15-02-1918-20-10-2007-id193040.html\",\"url\":\"https:\\\/\\\/www.rri.ro\\\/ro_ar\\\/cultura-si-adet-armanesti\\\/portreti\\\/in-memoriam-prof-dr-vasile-barba-15-02-1918-20-10-2007-id193040.html\",\"name\":\"In Memoriam prof.dr. VASILE BARBA (15.02.1918-20.10.2007) - Radio Rom\u00e2nia Interna\u021bional\",\"isPartOf\":{\"@id\":\"https:\\\/\\\/www.rri.ro\\\/#website\"},\"primaryImageOfPage\":{\"@id\":\"https:\\\/\\\/www.rri.ro\\\/ro_ar\\\/cultura-si-adet-armanesti\\\/portreti\\\/in-memoriam-prof-dr-vasile-barba-15-02-1918-20-10-2007-id193040.html#primaryimage\"},\"image\":{\"@id\":\"https:\\\/\\\/www.rri.ro\\\/ro_ar\\\/cultura-si-adet-armanesti\\\/portreti\\\/in-memoriam-prof-dr-vasile-barba-15-02-1918-20-10-2007-id193040.html#primaryimage\"},\"thumbnailUrl\":\"https:\\\/\\\/www.rri.ro\\\/wp-content\\\/uploads\\\/2023\\\/10\\\/jpg-3-cap-i-s-samara-m-bileca-c-neagu-k-i-mantsu-n-caracota-lluis-maria-de-puig-i-mantsu-k-barba-i-perifan-v-barba.jpg\",\"datePublished\":\"2023-02-15T10:57:00+00:00\",\"dateModified\":\"2024-02-23T08:56:24+00:00\",\"author\":{\"@id\":\"https:\\\/\\\/www.rri.ro\\\/#\\\/schema\\\/person\\\/0fa1f8943b999abcb99a1b3ef35db4c0\"},\"breadcrumb\":{\"@id\":\"https:\\\/\\\/www.rri.ro\\\/ro_ar\\\/cultura-si-adet-armanesti\\\/portreti\\\/in-memoriam-prof-dr-vasile-barba-15-02-1918-20-10-2007-id193040.html#breadcrumb\"},\"inLanguage\":\"ro-AR\",\"potentialAction\":[{\"@type\":\"ReadAction\",\"target\":[\"https:\\\/\\\/www.rri.ro\\\/ro_ar\\\/cultura-si-adet-armanesti\\\/portreti\\\/in-memoriam-prof-dr-vasile-barba-15-02-1918-20-10-2007-id193040.html\"]}]},{\"@type\":\"ImageObject\",\"inLanguage\":\"ro-AR\",\"@id\":\"https:\\\/\\\/www.rri.ro\\\/ro_ar\\\/cultura-si-adet-armanesti\\\/portreti\\\/in-memoriam-prof-dr-vasile-barba-15-02-1918-20-10-2007-id193040.html#primaryimage\",\"url\":\"https:\\\/\\\/www.rri.ro\\\/wp-content\\\/uploads\\\/2023\\\/10\\\/jpg-3-cap-i-s-samara-m-bileca-c-neagu-k-i-mantsu-n-caracota-lluis-maria-de-puig-i-mantsu-k-barba-i-perifan-v-barba.jpg\",\"contentUrl\":\"https:\\\/\\\/www.rri.ro\\\/wp-content\\\/uploads\\\/2023\\\/10\\\/jpg-3-cap-i-s-samara-m-bileca-c-neagu-k-i-mantsu-n-caracota-lluis-maria-de-puig-i-mantsu-k-barba-i-perifan-v-barba.jpg\",\"width\":829,\"height\":762},{\"@type\":\"BreadcrumbList\",\"@id\":\"https:\\\/\\\/www.rri.ro\\\/ro_ar\\\/cultura-si-adet-armanesti\\\/portreti\\\/in-memoriam-prof-dr-vasile-barba-15-02-1918-20-10-2007-id193040.html#breadcrumb\",\"itemListElement\":[{\"@type\":\"ListItem\",\"position\":1,\"name\":\"Prima pagin\u0103\",\"item\":\"https:\\\/\\\/www.rri.ro\\\/ro_ar\"},{\"@type\":\"ListItem\",\"position\":2,\"name\":\"Cultur\u0103 \u015fi ade\u0163 arm\u00e2ne\u015fti\",\"item\":\"https:\\\/\\\/www.rri.ro\\\/ro_ar\\\/cultura-si-adet-armanesti\"},{\"@type\":\"ListItem\",\"position\":3,\"name\":\"Portreti\",\"item\":\"https:\\\/\\\/www.rri.ro\\\/cultura-si-adet-armanesti\\\/portreti\"},{\"@type\":\"ListItem\",\"position\":4,\"name\":\"In Memoriam prof.dr. VASILE BARBA (15.02.1918-20.10.2007)\"}]},{\"@type\":\"WebSite\",\"@id\":\"https:\\\/\\\/www.rri.ro\\\/#website\",\"url\":\"https:\\\/\\\/www.rri.ro\\\/\",\"name\":\"Radio Rom\u00e2nia Interna\u021bional\",\"description\":\"Totul despre Rom\u00e2nia \u015fi rom\u00e2ni, \u00een 13 limbi\\\/dialecte!\",\"inLanguage\":\"ro-AR\"},{\"@type\":\"Person\",\"@id\":\"https:\\\/\\\/www.rri.ro\\\/#\\\/schema\\\/person\\\/0fa1f8943b999abcb99a1b3ef35db4c0\",\"name\":\"Ta\u0219cu Lala\",\"url\":\"https:\\\/\\\/www.rri.ro\\\/ro_ar\\\/author\\\/taacu-lala\"}]}<\/script>\n<!-- \/ Yoast SEO plugin. -->","yoast_head_json":{"title":"In Memoriam prof.dr. VASILE BARBA (15.02.1918-20.10.2007) - Radio Rom\u00e2nia Interna\u021bional","robots":{"index":"index","follow":"follow","max-snippet":"max-snippet:-1","max-image-preview":"max-image-preview:large","max-video-preview":"max-video-preview:-1"},"canonical":"https:\/\/www.rri.ro\/ro_ar\/cultura-si-adet-armanesti\/portreti\/in-memoriam-prof-dr-vasile-barba-15-02-1918-20-10-2007-id193040.html","og_locale":"ro_RO","og_type":"article","og_title":"In Memoriam prof.dr. VASILE BARBA (15.02.1918-20.10.2007) - Radio Rom\u00e2nia Interna\u021bional","og_description":"Un alumt\u00e2toru ti asc\u00e2parea a limb\u00e2llei \u015fi a cultur\u00e2llei arm\u00e2neasc\u00e2","og_url":"https:\/\/www.rri.ro\/ro_ar\/cultura-si-adet-armanesti\/portreti\/in-memoriam-prof-dr-vasile-barba-15-02-1918-20-10-2007-id193040.html","og_site_name":"Radio Rom\u00e2nia Interna\u021bional","article_published_time":"2023-02-15T10:57:00+00:00","article_modified_time":"2024-02-23T08:56:24+00:00","og_image":[{"width":829,"height":762,"url":"https:\/\/www.rri.ro\/wp-content\/uploads\/2023\/10\/jpg-3-cap-i-s-samara-m-bileca-c-neagu-k-i-mantsu-n-caracota-lluis-maria-de-puig-i-mantsu-k-barba-i-perifan-v-barba.jpg","type":"image\/jpeg"}],"author":"Ta\u0219cu Lala","twitter_card":"summary_large_image","twitter_misc":{"Written by":"Ta\u0219cu Lala","Est. reading time":"75 minutes"},"schema":{"@context":"https:\/\/schema.org","@graph":[{"@type":"Article","@id":"https:\/\/www.rri.ro\/ro_ar\/cultura-si-adet-armanesti\/portreti\/in-memoriam-prof-dr-vasile-barba-15-02-1918-20-10-2007-id193040.html#article","isPartOf":{"@id":"https:\/\/www.rri.ro\/ro_ar\/cultura-si-adet-armanesti\/portreti\/in-memoriam-prof-dr-vasile-barba-15-02-1918-20-10-2007-id193040.html"},"author":{"name":"Ta\u0219cu Lala","@id":"https:\/\/www.rri.ro\/#\/schema\/person\/0fa1f8943b999abcb99a1b3ef35db4c0"},"headline":"In Memoriam prof.dr. VASILE BARBA (15.02.1918-20.10.2007)","datePublished":"2023-02-15T10:57:00+00:00","dateModified":"2024-02-23T08:56:24+00:00","mainEntityOfPage":{"@id":"https:\/\/www.rri.ro\/ro_ar\/cultura-si-adet-armanesti\/portreti\/in-memoriam-prof-dr-vasile-barba-15-02-1918-20-10-2007-id193040.html"},"wordCount":15088,"image":{"@id":"https:\/\/www.rri.ro\/ro_ar\/cultura-si-adet-armanesti\/portreti\/in-memoriam-prof-dr-vasile-barba-15-02-1918-20-10-2007-id193040.html#primaryimage"},"thumbnailUrl":"https:\/\/www.rri.ro\/wp-content\/uploads\/2023\/10\/jpg-3-cap-i-s-samara-m-bileca-c-neagu-k-i-mantsu-n-caracota-lluis-maria-de-puig-i-mantsu-k-barba-i-perifan-v-barba.jpg","keywords":["Dimandarea 1333","Freiburg","Katharina Barba","Lluis Maria de Puig","Vasile Barba"],"articleSection":["Portreti"],"inLanguage":"ro-AR"},{"@type":"WebPage","@id":"https:\/\/www.rri.ro\/ro_ar\/cultura-si-adet-armanesti\/portreti\/in-memoriam-prof-dr-vasile-barba-15-02-1918-20-10-2007-id193040.html","url":"https:\/\/www.rri.ro\/ro_ar\/cultura-si-adet-armanesti\/portreti\/in-memoriam-prof-dr-vasile-barba-15-02-1918-20-10-2007-id193040.html","name":"In Memoriam prof.dr. VASILE BARBA (15.02.1918-20.10.2007) - Radio Rom\u00e2nia Interna\u021bional","isPartOf":{"@id":"https:\/\/www.rri.ro\/#website"},"primaryImageOfPage":{"@id":"https:\/\/www.rri.ro\/ro_ar\/cultura-si-adet-armanesti\/portreti\/in-memoriam-prof-dr-vasile-barba-15-02-1918-20-10-2007-id193040.html#primaryimage"},"image":{"@id":"https:\/\/www.rri.ro\/ro_ar\/cultura-si-adet-armanesti\/portreti\/in-memoriam-prof-dr-vasile-barba-15-02-1918-20-10-2007-id193040.html#primaryimage"},"thumbnailUrl":"https:\/\/www.rri.ro\/wp-content\/uploads\/2023\/10\/jpg-3-cap-i-s-samara-m-bileca-c-neagu-k-i-mantsu-n-caracota-lluis-maria-de-puig-i-mantsu-k-barba-i-perifan-v-barba.jpg","datePublished":"2023-02-15T10:57:00+00:00","dateModified":"2024-02-23T08:56:24+00:00","author":{"@id":"https:\/\/www.rri.ro\/#\/schema\/person\/0fa1f8943b999abcb99a1b3ef35db4c0"},"breadcrumb":{"@id":"https:\/\/www.rri.ro\/ro_ar\/cultura-si-adet-armanesti\/portreti\/in-memoriam-prof-dr-vasile-barba-15-02-1918-20-10-2007-id193040.html#breadcrumb"},"inLanguage":"ro-AR","potentialAction":[{"@type":"ReadAction","target":["https:\/\/www.rri.ro\/ro_ar\/cultura-si-adet-armanesti\/portreti\/in-memoriam-prof-dr-vasile-barba-15-02-1918-20-10-2007-id193040.html"]}]},{"@type":"ImageObject","inLanguage":"ro-AR","@id":"https:\/\/www.rri.ro\/ro_ar\/cultura-si-adet-armanesti\/portreti\/in-memoriam-prof-dr-vasile-barba-15-02-1918-20-10-2007-id193040.html#primaryimage","url":"https:\/\/www.rri.ro\/wp-content\/uploads\/2023\/10\/jpg-3-cap-i-s-samara-m-bileca-c-neagu-k-i-mantsu-n-caracota-lluis-maria-de-puig-i-mantsu-k-barba-i-perifan-v-barba.jpg","contentUrl":"https:\/\/www.rri.ro\/wp-content\/uploads\/2023\/10\/jpg-3-cap-i-s-samara-m-bileca-c-neagu-k-i-mantsu-n-caracota-lluis-maria-de-puig-i-mantsu-k-barba-i-perifan-v-barba.jpg","width":829,"height":762},{"@type":"BreadcrumbList","@id":"https:\/\/www.rri.ro\/ro_ar\/cultura-si-adet-armanesti\/portreti\/in-memoriam-prof-dr-vasile-barba-15-02-1918-20-10-2007-id193040.html#breadcrumb","itemListElement":[{"@type":"ListItem","position":1,"name":"Prima pagin\u0103","item":"https:\/\/www.rri.ro\/ro_ar"},{"@type":"ListItem","position":2,"name":"Cultur\u0103 \u015fi ade\u0163 arm\u00e2ne\u015fti","item":"https:\/\/www.rri.ro\/ro_ar\/cultura-si-adet-armanesti"},{"@type":"ListItem","position":3,"name":"Portreti","item":"https:\/\/www.rri.ro\/cultura-si-adet-armanesti\/portreti"},{"@type":"ListItem","position":4,"name":"In Memoriam prof.dr. VASILE BARBA (15.02.1918-20.10.2007)"}]},{"@type":"WebSite","@id":"https:\/\/www.rri.ro\/#website","url":"https:\/\/www.rri.ro\/","name":"Radio Rom\u00e2nia Interna\u021bional","description":"Totul despre Rom\u00e2nia \u015fi rom\u00e2ni, \u00een 13 limbi\/dialecte!","inLanguage":"ro-AR"},{"@type":"Person","@id":"https:\/\/www.rri.ro\/#\/schema\/person\/0fa1f8943b999abcb99a1b3ef35db4c0","name":"Ta\u0219cu Lala","url":"https:\/\/www.rri.ro\/ro_ar\/author\/taacu-lala"}]}},"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.rri.ro\/ro_ar\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/193040","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.rri.ro\/ro_ar\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.rri.ro\/ro_ar\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.rri.ro\/ro_ar\/wp-json\/wp\/v2\/users\/187"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.rri.ro\/ro_ar\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=193040"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/www.rri.ro\/ro_ar\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/193040\/revisions"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.rri.ro\/ro_ar\/wp-json\/wp\/v2\/media\/193041"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.rri.ro\/ro_ar\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=193040"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.rri.ro\/ro_ar\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=193040"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.rri.ro\/ro_ar\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=193040"},{"taxonomy":"author","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.rri.ro\/ro_ar\/wp-json\/wp\/v2\/coauthors?post=193040"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}