Un n\u0103u episod a filmului realizat di Maria Cica di postul n\u0103tional di televiziune, TVR2, filmu cu numa Arom\u00e2nii, n\u00e2 poart\u00e2 tru alte locuri ale Europ\u00e2 iu b\u00e2neadz\u00e2 arm\u00e2n\u2019i. Sigura nu aclo easte loclu a lor di orighin\u00e2, el\u2019i suntu aclo tru numir m\u2019ic. Ic\u0103 un\u00e2 diaspor\u00e2, arhiusinda vahi di atum\u0163ea c\u00e2ndu fu aspart\u00e2 Moscopolea, ama \u015fi cama ncoa, a\u015fi cum vidzum filmarea di bitisit\u00e2 a episodului di la Cafinelu \u201cViean\u201d, di-tru c\u00e2s\u00e2b\u0103lu cu idia num\u00e2. Cum pi un\u00e2 moabete la caf\u00e9, adu\u0163ea amintea c\u0103l\u2019urle a pram`tef\u0163\u00e2lor \u015fi a emburilor arm\u00e2n\u2019i. Cercet\u0103torul \u015fi profesorul ghirmanTede Kahl, deadun cu nicuchira a lui, fosta coleg\u00e2 a noastr\u00e2 la radio, Maria Bara-Kahl, autoarea a filmului, di la televiziunea rom\u00e2n\u00e2, Maria Cica, \u015fi colega a noastr\u00e2 di la sec\u0163ia arm\u00e2neasc\u00e2, Aurica Piha. Ama un om cama ligat, cu ma multe b\u00e2rne di ghenealoghie di Austria, \u015fi deci symbolic \u015fi di Viena, fu prezentat n\u00e2heam ma ninte, profesorlu austriac Max Demeter Peyfuss, care fea\u0163e un\u00e2 prezentare a arm1`n\u2019lor di-tru Imperiul Austro-ungar, zbur\u00e2nda cu multe dtealii di familia Dumba, oamin\u2019I avu\u0163 \u015fi agium\u0163\u00e2 \u015fi ru tese analte tru Imperiul Austro-ungar.<\/p>\n
\n
<\/p>\n
Tru \u0163i mutrea\u015fte profesorlu Max Demeter Peyfuss, el deade nisc\u00e2nte date autobiografi\u0163e. El are un\u00e2 ar\u00e2d\u00e2\u0163in\u00e2 arm\u00e2neasc\u00e2, un parapap di a lui, cu numa Tirca easte me\u0163ionat tru documente tru Moscopole pi la anlu 1730, contemporan va s-dz\u00e2\u0163 cu inscrip\u0163ia al Nectarie T\u00e2rpu, di la b\u00e2searica di Ardeni\u0163a. El eara cunuscut ca grec. Ama, cama am\u00e2nat, di-tru studii si vidzu c\u0103 eara arm\u00e2n. Tama tr\u00e2 un ahtare lucru, adic\u0103 s-nu hib\u00e2 armn\u2019l\u2019I di-tru imoperoiul ottoman idnetifica\u0163 ma\u015fi dupu relighia cre\u015ftin\u00e2 ca gre\u0163, c\u00e2ft\u0103 statlu roman \u015fi ob\u0163\u00e2nu tru 1905 iradeua, decretlu imperial tr\u00e2 identitatea a armn\u2019lor diferit\u00e2 di a\u0163ea greac\u00e2. Dupu un numir di an\u2019I, p\u00e2n\u00e2 la aspardzirea a Moscopolil\u2019ei, un Tirca fudzi di Moscoopole \u015fi si duse tru Im[periul austro-ungar, ca un stur dinintea a imperiului ottoman, du \u0163i avea d\u00e2n\u00e2sit\u00e2 dinintea a asediului ottoman asupra ali Vien\u00e2 la 1683. Dimitrie Tirca si ncuscr\u0103 cu un asutriac pi num\u00e2 Peyfuss, Incuscra\u0163 \u015fi cu familia Dumba. Adu\u0163im aminte c\u0103 tru 1993, fu publicat\u00e2 la Bucure\u015fti cartea al Max Demeter Peyfuss, \u201cChestiune arom\u00e2neasc\u00e2\u201d, idiuil an tru care Matilda Caragiu Mario\u0163eanu, \u0163i aum\u0163ea c\u00e2ndu pri-tru 1970 fu invitat\u00e2 ca professor la Viena lu avu strudentu \u015fi pi Max Demeter Peyfuss, public\u0103 dodecaloglu arom\u00e2nesc, 12 averuri fundamentale dipsre identitatea a armn\u2019lor.<\/p>\n
\n
<\/p>\n
\n
<\/p>\n
Di la filmul di televiziune, trea\u0163im la emisiun\u2019ile di radio. A\u015fi cum n\u00e2 informeadz\u00e2 colega a noastr\u00e2 Roxana Vasile, tru dzua di bisit\u00e2 a meslui \u0163i tricu, luni 30 di agheazm\u0103ciune si di\u015fcl\u2019ise prima edi\u0163ie a Festivalului Interna\u0163ional di Teatru Radiofonic Grand Prix Nova, organizat, pana pi 5 octombrie, di Radio Rom\u00e2nia. Aflat sum eghida a Uniunil\u2019ei Interna\u0163ionale di Radio \u015fi Televiziune (URTI) \u015fi a Ministerului roman ale Cultur\u00e2, Festivalul si adreseadz\u0103 a creatorilor, speciali\u015ftilor, ama \u015fi a \u0163ilor cu mirache tr\u00e2 teatru radiofonic. Profesionisti di radio din \u00eentreaga lume pot s\u00e2 si antreac\u00e2 in cadrul a unui concursu: dupu preselec\u0163iile fapte, \u00een competitie intrar\u00e2 spectacole radiofoni\u0163e a 27 companii, di-tru 22 di state din \u00eentreaga lume. Festivalul Grand Prix Nova easte organizat sum auspiciile a li aniversare, pi 1 noiembriu, a 85 di an\u2019i di la primul semnal emis \u00een eter di Radio Romania.<\/p>\n
\n
<\/p>\n
Adu\u0163im aminte c\u0103 la Festival similar, organizat ni\u015ftea an\u2019i ma ninte, particip\u0103 \u015fi coleglu a nostru Toma Enache, \u00een calitate di reghizor di teatru radiofonic.<\/p>\n
\n
<\/p>\n
\n
<\/p>\n
Tut Roxana Vasile n\u00e2 informeadz\u00e2 ligat di ninca un evenimentu teatral.<\/p>\n
\n
<\/p>\n
\u201cSuzana\u201d, produc\u0163ie a Redac\u0163il\u2019ei Teatru a So\u0163ietatil\u2019ei Rom\u00e2n\u00e2 di Radiodifuziune, si numir\u00e2 printre finalistil\u2019i la Premiile ABU (Asia Broadcasting Union), edi\u0163ia 2013. Di produc\u0163iile \u00eenscrise la sec\u0163iunea Teatru radiofonic, juriul interna\u0163ional mai selec\u0163ion\u0103 ninca treie titluri di-tru Naua Zeeland\u0103, Japonia si China. Spectacolul \u2018Suzana\u2019 dezvolt\u0103, \u00eentr-un\u00e2 formul\u0103 niconven\u0163ional\u0103, universul interior a unui personaj respinsu di so\u0163ietate. El apruche, deja, Medalia di Brondzu la Festivalul Interna\u0163ional di la New York \u015fi loculu 3 la Festivalul Prix Marulic, di-tru Croa\u0163ia. Amint\u00e2toril\u2019i a Premiilor ABU di anulu aestu va hib\u00e2 anun\u0163a\u0163 la Hanoi, tru 24 octombriu,adic\u0103 un\u00e2 dzu\u00e2 ninte di 25 octombriu, c\u00e2ndu va-s intr\u00e2 tru chinematografe filmul al Toma Enache, \u201cNu hiu faimos, ama hiu arm\u00e2n\u201d.<\/p>\n
\n
<\/p>\n
\n
<\/p>\n
Ar\u00e2m\u00e2nim v\u00e2r\u00e2 turlie tut la teatru, la un admirator a comediilor al Moliere, di care \u015fi trause un\u00e2 pies\u00e2, artuffe, tru 2006. Easte zborlu di Mihai Sima, care avu un\u00e2 mare harau\u00e2 sipt\u00e2m\u00e2na aest\u00e2. Nai marea harau\u00e2, s\u00e2 nsur\u0103 \u015fi feata u cl\u2019eam\u00e2 Coina Babu. Curuna relighi9oas\u00e2 si fea\u0163e la b\u00e2searica Elefterie, di Bucure\u015fti. Uspe\u0163lu di numt\u00e2 fu \u0163\u00e2nut la localulu Solange, di pi \u015foseaua Pantelimon. L\u00e2 uram al Mihai Sima \u015fi a li Corina Babu cas\u00e2 di cheatr\u00e2. S\u00e2 nchird\u00e2seasc\u00e2 !<\/p>\n
\n
<\/p>\n
\n
<\/p>\n
Tut cu teatru n\u00e2 du\u0163im la Cons\u0163an\u0163a, cu piesa al Toma Enache, Lali nida\u201d, duu Ion Luca Caragiale. Aest\u00e2 fu viniri dicsear\u00e2, pi28 agheazm\u0103ciune, la teatrul Elpis, di Constan\u0163a. Zbur\u00e2 directorul Lic\u0103 Gherghilescu-Tana\u015foca, \u015fi diapoia Costa Damov. Zbur\u00e2 \u015fi Toma Enache, care fea\u0163e un\u00e2 prezentare a filmului \u201cNu hiu faimos, ama hiu arm\u00e2n\u201d, cu agiutorlu a treailerului a filmlului. Filmul va sintr\u00e2 tru chenematografi\u0163e pi 25 sumedru. Piesa avu success la public.<\/p>\n
\n
<\/p>\n
A daua dzu\u00e2, s\u00e2mb\u00e2t\u00e2, 29 acheasm\u0103ciune, si fea\u0163e un\u00e2 turlie di simpozion, care fu mediat di profesorulu Alexandru Gica, di la Suata cultural\u00e2 arm\u00e2neasc\u00e2, di Bucure\u015fti. Manifestarea avu loc tru localitatea Mihail Kog\u0103lniceanu, la restaurantul Adi Laur: fu di\u015fcl\u2019is di primarita di Kog\u0103lniceanu, Belu Ancu\u0163a, deadun cu Costel Puiu, consilier; zbur\u00e2r\u00e2 Marian Diaconescu, lector la Universitatea di Bucure\u015fti, tema Moscopole \u015fi tri\u0163earea a hoar\u00e2l\u2019ei sum patriomniul Unesco.<\/p>\n
\n
<\/p>\n
Alexandru Gica prezent\u0103 ca tem\u00e2 figura al Gogu Puiu, care eara di Kog\u0103lniceanu. Un\u00e2 lucrare prezent\u0103 \u015fi Dumitru Piceava. Zbur\u00e2 \u015fi Corneliu Zean\u0103, un comentariu fea\u0163e Lilfteri Naum. Citi poezii di al\u2019ei Kira Man\u0163u, poet\u00e2 arm\u00e2n\u00e2. <\/p>\n
\n
<\/p>\n
Pictori\u0163a Laura Armeanu, aduse taboluri di a l\u2019ei cu teme arm\u00e2ne\u015fti, Mihai Tugearu aduse sculpturi \u015fi picturi..<\/p>\n
\n
<\/p>\n
Participan\u0163\u00e2l\u2019i si dusir\u00e2 la Muzeulu Gheorghe Celea a funda\u0163il\u2019ei Mu\u015fata Arm\u00e2n\u00e2, iu l\u2019i a\u015ftiptar\u00e2 nicuchirl\u2019i Elena \u015fi Wili Wiso\u015fenschi zbur\u00e2r\u00e2 tr\u00e2 exponate: lucuri artizanale, obiecte arheolghi\u0163e, icon\u2019i \u015fi alte lucre.<\/p>\n
\n
<\/p>\n
L\u00e2 fur\u00e2 prezentate proiecile pi care li fac la muzeu \u015fi pi care li au tru plan.<\/p>\n
<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"
Un n\u0103u episod a filmului realizat di Maria Cica di postul n\u0103tional di televiziune, TVR2, filmu cu numa Arom\u00e2nii, n\u00e2 poart\u00e2 tru alte locuri ale Europ\u00e2 iu b\u00e2neadz\u00e2 arm\u00e2n\u2019i. Sigura nu aclo easte loclu a lor di orighin\u00e2, el\u2019i suntu aclo tru numir m\u2019ic. Ic\u0103 un\u00e2 diaspor\u00e2, arhiusinda vahi di atum\u0163ea c\u00e2ndu fu aspart\u00e2 Moscopolea, […]<\/p>\n","protected":false},"author":36,"featured_media":0,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"_acf_changed":false,"footnotes":""},"categories":[48889],"tags":[],"coauthors":[],"class_list":["post-193292","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-agenda-armaneasca"],"acf":[],"yoast_head":"\n