Arhiusim cu un\u00e2 h\u00e2bare sportiv\u00e2, ca un\u00e2 fotografie cu tricolorulu rom\u00e2nescu, hromile di stat, aro\u015fe, galbin\u00e2, n\u2019irl\u00e2, cum videm tru un\u00e2 fotografie cu tenismena arm\u00e2n\u00e2, a noastr\u00e2, Simona Halep. Ea avu oferte tra s\u00e2 si duc\u00e2 tru xin\u00e2tate s-reprezint\u00e2 alt\u00e2 flambur\u00e2 di stat, ama ea dz\u00e2se c\u01ce are dor s-ar\u00e2m\u00e2n\u00e2 tru Rom\u00e2nia. Tr\u00e2 prota oar\u00e2 tru cariera a l\u2019ei, rom\u00e2nca Simona Halep, favorit\u00e2 numirlu 4, si calific\u01ce tru cirecurile di final\u0103 a turneului di tenis, di-tru Fr\u00e2n\u0163ie, di la Roland Garros, al 2-lea turneu di Mare \u015elem a anului; ea u azvimse luni, 2 di ciri\u015far, tru optimuri, tru dau\u0103 seturi, 6-4, 6-3, pi americanca Sloane Stephens, \u00eentr-o or\u0103 \u015fi 18 minute. \u00cen sferturile de final\u0103, Halep, \u0163i-\u015fi asiguripsi 430 di puncte WTA \u015fi 220.000 euro, va gioac\u00e2 contra a amint\u00e2toaril\u2019ei di-tru meciulu anamisa di rusoaica Svetlana Kuzne\u0163ova, cap di serie nr. 27, \u015fi Lucie Safarova (Cehia), cap de serie nr. 23, dupu cum si inform\u01ce \u015fi la Radio Romnia Interna\u0163ional, tru h\u00e2bare redactat\u00e2 di Valentin \u0162ig\u01ceu.<\/p>\n
\n
<\/p>\n
S-ad\u00e2vdzem, tric\u00e2nda di la sportu la art\u00e2, muzic\u00e2 \u015fi filmu, c\u01ce maca Simona Halep u azvimse pi americanca Sloane Stephens, tru Fr\u00e2n\u0163ie, pi di alt\u00e2 parte, anaparte di Ochean, tru America, easte dus\u00e2 un\u00e2 pareie di la filmul a lu Toma Enache, \u201cNu escu faimos, ama escu arm\u00e2n\u201d cu mu\u015fata adete arm\u00e2neasc\u00e2 a giucaril\u2019ei \u015fi c\u00e2ntaril\u2019ei. Pi site-ul di pi Internet, faimos \u015fi el, faimoslu site-u Youtube, easte postat un filmule\u0163 cu pareia faimoas\u00e2 \u0163i giuc\u01ce tru filmu, ac\u00e2\u0163a\u0163 n-cor cum gioac\u00e2, a\u0163el\u2019i care putur\u00e2 si-s duc\u00e2 tru America, \u015fi avdz\u00e2m musata boa\u0163e a lu Stelu Enache, boa\u0163e mu\u015fat\u00e2 \u015fi c\u00e2ntic simbolic: \u201cAmerica-i diparte, diparte priste-am\u01ceri\u201d.<\/p>\n
\n
<\/p>\n
*************************<\/p>\n
\n
<\/p>\n
Tut \u201cArom\u00e2ni faimo\u015fi\u201d videm \u015fi tru revista \u201cHistoria\u201d, numirlu pi meslu mai, direcotr Ion Cristoiu, redactor-\u015fef Ion M.Ioni\u0163\u01ce. Ama, ninte di presa scris\u00e2 prinde s-u adu\u0163im aminte a\u0163ea zbur\u00e2t\u00e2, adic\u01ce radioulu. Tru un\u00e2 emisiune di la Radio Rom\u00e2nia, canalul \u201cAntena a hoarilor\u201d, la emisiunea \u201cSinduche di zestr\u01ce\u201d, Polina Gheorghe, \u0163i di multe ori zbura\u015fte dispre arm\u00e2n\u2019i, ama \u015fi \u201crom\u00e2ni di pretutindeni\u201d, emisiunea di vineri, 30 mai, zbur\u00e2, tra-s dz\u00e2\u0163im cu un zbor \u0163i nu-l dz\u00e2se ea ama lui dz\u0163im noi, \u201cromanitatea di la sud di Dun\u00e2\u201d. Ea l\u2019I aduse aminte istorom\u00e2n\u2019il\u2019I, cu pu\u0163\u00e2ne zboar\u00e2, ama zbur\u00e2 cama multu dispre arm\u00e2n\u2019i \u015fi dispre c\u00e2s\u00e2b\u01celu Moscopole.<\/p>\n
\n
<\/p>\n
************<\/p>\n
\n
<\/p>\n
S-trea\u0163im la presa scris\u00e2, cum dz\u00e2\u0163eam, la revista \u201cHistoria\u201d, a cure numir pi meslu mai, fu lansat vinieri, pi 23 mai, tru un\u00e2 sesiune di comunic\u01ceri, la facultatea di istorie a universitatil\u2019ei Bucure\u015fti. Tru aestu numir are tipusit un articol cu numa \u201cArom\u00e2ni faimo\u015fi \u00een istoria Rom\u00e2niei\u201d. Arm\u00e2n\u2019il\u2019i faimo\u015fi prezenta\u0163 suntu Gheorghe Hagi, Simona Halep, Toma Caragiu, Take Ionescu, Mina Minovici, Victor Papacostea, academicianulu Matilda Caragiu Mario\u0163eanu. Ama amfitrionulu, gazdul a sesiunil\u2019ei, profesorulu Marius Diaconescu aduse dinintea a specatorilor \u015fi un arom\u00e2n faimos \u0163i b\u00e2neadz\u00e2 \u015fi putu s\u00e2 spun cu gura a lui un\u00e2 istorim\u00e2 di-tru bana greau\u00e2, ama \u015fi eroic, a arom\u00e2n\u2019ilor tru Balcan\u2019i, Ion Caramitru, care \u0163\u00e2nu un\u00e2 cuvend\u00e2 cu numa \u201cEo \u015fi p\u00e2p\u00e2n\u2019il\u2019i a mei\u201d. Articolu di-tru revista Historia si tinde pi dza\u0163e pginn\u2019I, \u015fi fu scris sum \u00eengrijirea a lu Marius Diaconescu. Easte amplu documentat \u015fi si tinde tru timpu di la Kekaumenos, di-tru secolul dza\u0163e, c\u00e2ndu si dz\u00e2\u0163e c\u01ce intr\u01ce numa \u201cvlah\u201d tru istorie \u015fi p\u00e2n\u00e2 tru dz\u00e2lile a noastre. Un\u00e2 m\u2019il\u2019e \u015fi cama di an\u2019i. Un mileniu ! \u015ei, ma-s parafraz\u01cem numa a unei antologhie scoas di l\u2019irtatulu Hristu C\u00e2ndroveanu, deadun cu poeta Chira Iorgoveanu, tru 1985, carte cu numa \u201cUn veac, un secol, di po0ezie arom\u00e2n\u01ce\u201d, aritcolul a lu marius Dioaconescu easte \u201cun mileniu di isorie vlah\u01ce, arom\u00e2n\u01ce\u201d, Easte spus\u00e2 tru articol un\u00e2 hart\u00e2 cu numa \u201cCarte ethno-linguistique des aroumains. Iar, ca subtitluri si dz\u00e2\u0163e di Mica Vlahie, apoia cu un mu\u015fat cadru fotografic, \u201cMoscopole, chenrul cultural a Balcan\u2019ilor\u201d Suntu date \u015fi multe cadure di familie, alte cadre cu fumel\u2019I tru chirolu a transhuman\u0163\u00e2l\u2019ei, di la munte la c\u00e2mpie tomnurle, \u015fi di la c\u00e2mopie la munte, primuverile, tr\u00e2 Agh\u2019I Gh\u2019iorgh\u2019i. Nu easte al\u00e2sat\u00e2 la n\u00e2 parte ni\u0163e \u201cMi\u015fcare legionar\u00e2\u201d tru care iara si mintir\u00e2 nisc\u00e2n\u0163\u00e2 arm\u00e2n\u2019i. Ama tru partea a daua a articolului si prezint\u00e2, cu numa di-tru artico \u201cGaleria personalit\u01ce\u0163ilor arom\u00e2ne din Romnia: Toma Caragiu, Gheorghe Hagi, Take Ionescu, SimonaHalep, mina Minovici, Victor Papacostea, galei \u0163i si ncl\u2019ide circular cu numa Caragiu, Matilda Caragiu Mario\u0163eanu.<\/p>\n
\n
<\/p>\n
****************<\/p>\n
\n
<\/p>\n
Dzua di 23 mai fu gh\u2019iurtusit\u00e2 tru Rom\u00e2nia, \u015fi Bucure\u015fti, ama \u015fi Timi\u015foara. Domnul Ste4rgh\u2019iu Toza n\u00e2 spune di \u201cFestivalul a etniilor\u201d, alidzem zboarle a lui:<\/p>\n
\n
<\/p>\n
\n
<\/p>\n
Duruts armanji aestu evenimentu ” Festivalul Etniilor dit Banat ” s-adara di multu chiro, easti finantsat di Consiliu Judetean Timis, yiu aestu an fura calisits sh aromani.<\/p>\n
\n
<\/p>\n
Prezentatorlu dzasi ca dit partea aromanilor easti calisita sutsata ” Asociatia Internationala a Aromanilor ” prin Elena Jurjescu Todi.<\/p>\n
\n
<\/p>\n
Victor Enache, di l;a ascocia\u0163ia cultural\u00e2 \u201cC\u00e2rlibana\u201d, avdz\u00e2 ca va-s canta Elena, u suna sh u palcarsesi sa-l baga shi pi el shi pi Vasil Topa.\u201d — dz\u00e2se Stergh\u2019iu Toza.<\/p>\n
\n
<\/p>\n
Festivalul Etniilor si \u0163\u00e2nu dum\u00e2nic\u00e2, prot ciri\u015far, n\u00e2 informeadz\u00e2 \u015fi domnul Puiu Bajdechi.<\/p>\n
\n
<\/p>\n
Ama, Stergh\u2019iu Toza n\u00e2 spune \u015fi tr\u00e2 un\u00e2 alt\u00e2 manifestare fapt\u00e2 pi la giumitatea a mailui, s-dz\u00e2\u0163im, \u201cS\u00e2mb\u01ceta Arom\u00e2nilor\u201d. Zboar\u00e2le a lui:<\/p>\n
\n
<\/p>\n
Aoatsi sh varna 3 stamani tu hoara Dudeshti Noi s-tsana una andamusi Sambata Aromanilor ” andreapta di sutsata Pro Cultura ” dit hoara, yiu anfitrionul fu Victor Enache.<\/p>\n
\n
<\/p>\n
La sahatea 14.30 fu un simpozion ti armanji yiu fura calisitsi Viorica Balteanu, Prof. Fratila, Prof. isturii Hategan, Dinu Barbu.<\/p>\n
\n
<\/p>\n
La sahatea 16.30 canta Boatsea Pindului yiu tu sala erau 20 oaminji.<\/p>\n
\n
<\/p>\n
La sahatea 18.30 fu proiectsia filmului al Toma Enache yiu tu sala erau 32 oaminji.<\/p>\n
\n
<\/p>\n
Tuta aesta andamusi fu paltita di primaria Dudeshti Noi cu 50 milioane lei.<\/p>\n
\n
<\/p>\n
\n
<\/p>\n
Di Tmi\u015foara s-n\u00e2 turn\u01cem Bucure\u015fti, iu s\u00e2rb\u00e2toarea di pi 23 mai fu gh\u2019ilipsit\u00e2 \u015fi tru presa scris\u00e2. Di exemplu Rom\u00e2nia liber\u01ce, Libertatea \u015fi alte. Tru jurnalul Libertatea s\u00e2 scria<\/p>\n
\n
<\/p>\n
\n
<\/p>\n
\u201cPentru noi, aceast\u0103 zi pe care o s\u0103rb\u0103torim ast\u0103zi reprezint\u0103 un bun prilej de identificare, pentru c\u0103 \u00eenc\u0103 nu avem o con\u015ftiin\u0163\u0103 a entit\u0103\u0163ii noastre\u201d, a declarat, pentru Libertatea, Kiratsa Gheorghe, pre\u015fedinta a So\u0163ietatil\u2019ei Cultural\u00e2 Arm\u00e2neasc\u00e2, di Bucure\u015fti. Ea nica dz\u00e2se, dup\u01ce cum s\u00e2 spune tru jurnalul Libertatea: \u201cTr\u00e2 prota oar\u0103, aest\u0103 dzuu\u00e2 fu s\u0103rb\u0103torit\u0103 tru 1989, la Bitola, tru Machidonia, republica di ma ninte iugoslav\u00e2, iara tru Rom\u00e2nia, tru 1998. Noi, a\u0163el\u2019i din Rom\u00e2nia, avem rela\u0163ii de s\u00e2ndze di gradulu II sau III cu a\u0163el\u2019i di-tru Machidunia istoric\u0103, adic\u0103 p\u0103rin\u0163ii sau bun\u2019il\u2019i a no\u015ftri p\u00e2p\u00e2n\u2019i suntu di aculo. \u201c<\/p>\n
\n
<\/p>\n
\n
\nAsculta\u0163 aoa!
\n