Neagu Djuvara tru mu\u015fata a lui longevitate \u015fi substan\u0163\u00e2 di amintiri, fu oaspe diznou la un\u00e2 televiziune di-tru Rom\u00e2nia. Dup\u01ce \u0163i tru dzuua di bitisit\u00e2 a mesului agustu, \u00eemplini aproapea un\u00e2 sut\u00e2 di an\u2019i, f\u00e2r\u00e2 doi di nu suntu un\u00e2 sut\u00e2, aualtadz s\u00e2mb\u00e2t\u00e2, 27 agheam\u01ceciune, fu prezentu tru emisiunea a lu Adrian Ursu, di la telviziunea Antena 3. Emisiunea, care \u0163\u00e2nu ma multu di giumitate di s\u00e2hate, la oara 17, avea numa \u201cIstorii di polim\u201d, tru care Neagu Djuvara spuse amintirile a lui di-tru doilu polim mondial, c\u00e2ndu alumt\u01ce \u015fi tru Arusie. Cu bogata a lui informa\u0163ie di istoric, venerabilul scriitor fea\u0163e un panoram\u00e2 a situa\u0163il\u2019ei geo-politic\u00e2 di atum\u0163ea \u015fi di tora.<\/p>\n
\n
<\/p>\n
**********************<\/p>\n
\n
<\/p>\n
M\u2019eardzim cu un\u00e2 h\u00e2bare la di\u015fcl\u2019idirea a anului di nvi\u0163\u00e2mintu la Atena. S\u00e2mb\u00e2t\u00e2, pi 27 agheazm\u01ceciune, as\u00ee cum \u015fti\u0163 \u015fi di buletinului informative di la RRI, Ministrulu delegat tr\u00e2 rom\u00e2n\u2019il\u2019i di pritut, Bogdan Stanoevici, fea\u0163e, arhiusinda di s\u00e2mb\u00e2t\u00e2, un\u00e2 vizit\u0103 de lucru \u00een Grecia, iu are participat\u00e2 la festivit\u0103\u0163ile di di\u015fcl\u2019idire a cursurilor de limb\u0103, cultur\u0103 \u015fi civiliza\u0163ie rom\u00e2neasc\u0103, organizate la Atena. Cu a\u0163ist\u00e2 aform\u2019ia, Stanoevici are pruvidzute adun\u01ceri cu reprezentan\u0163i a mediului asociativ rom\u00e2nescu di-tru Gr\u01ce\u0163ie. La arhiusita a sept\u01cem\u01cen\u01cel\u2019ei, el fea\u0163e vizite tru daua \u0163\u01ceri vi\u0163ine a Gr\u01ce\u0163il\u2019ei, Albania \u015fi Machedonia, iu si adun\u01ce cu lideri a comunit\u01ce\u0163\u00e2lor arom\u00e2ne \u015fi meglenorom\u00e2ne. Ministrulu salut\u01ce proiectile dedicate a \u0163\u00e2niril\u2019ei \u015fi afirmaril\u2019ei a li identitate etnic\u00e2, lingvistic\u00e2 \u015fi relighioas\u00e2 a lu\u015ftor comunit\u01ce\u0163 latinofone di-tru Balcan\u2019i, \u0163i zbur\u01cescu dialecte a limb\u00e2l\u2019ei rom\u00e2n\u01ce.<\/p>\n
\n
<\/p>\n
\n
<\/p>\n
\n
<\/p>\n
**********************<\/p>\n
\n
<\/p>\n
\n
<\/p>\n
Sipt\u00e2m\u00e2na tricut\u00e2, pi 23 agheazm\u01ceciune, Societatea di cultur\u00e2 macedo-rom\u00e2n\u01ce avu un\u00e2 aniversare aproapea rotund\u00e2, ma multu di un secol, di c\u00e2ndu fu adrat\u00e2, la 23 agheazm\u01ceciune, 1879. Ia \u0163i s\u00e2 spune tru un articol di pi blogulu a li Izabela Papazicu. Alidzem:<\/p>\n
\n
<\/p>\n
\n
<\/p>\n
\n
<\/p>\n
Constituita la Bucuresti si recunoscut\u0103 ca persoan\u00e3 juridic\u0103 prin legea votat\u00e3 de Corpurile Legiuitoare, apoi promulgata prin inaltul Decret domnesc nr. 1298 din 15 aprilie 1880, SCMR a lansat o proclamatie tuturor rom\u00e2nilor din sudul Dunarii, chem\u00e2ndu-i sa \u00eenvete limba rom\u00e2na si sa traiasca \u00een pace cu toate popoarele cu care vietuiesc.<\/p>\n
\n
<\/p>\n
\n
<\/p>\n
Societatea a functionat \u00een mod continuu, nefiind desfiintata de la data \u00eenregistrarii, ca persoana juridica, insa dupa caderea tarii in mainile comunistilor si desfiintarea de catre Ana Pauker a scolilor romanesti din Balcani si-a intrerupt existenta de facto.<\/p>\n
\n
<\/p>\n
\n
<\/p>\n
Activitatea sa a fost reluata in 1990 sub conducerea lui Hristu C\u00e2ndroveanu.<\/p>\n
\n
<\/p>\n
\n
<\/p>\n
In momentul de fata este condusa de marele actor Ion Caramitru si a avut o contributie esentiala, alaturi de Departamentul pentru Relatiile cu Romanii de Pretutindeni, in reeditarea si distribuirea celui mai recent Manual de aromana, aparut sub egida Academiei Romane.<\/p>\n
\n
<\/p>\n
\n
<\/p>\n
\n
<\/p>\n
**********************<\/p>\n
\n
<\/p>\n
\n
<\/p>\n
Filmul a lu Toma Enache, protulu filmu zbur\u00e2t pi arm\u00e2nea\u015fte, \u201cNu hiu faimos, ama hiu arm\u00e2n\u201d fu prezentat \u015fi la un simpozion di Murighiol, adunarea a emburilor arm\u00e2n\u2019I, tru jude\u0163ulu Tulcea, dit Rom\u00e2nia. Adunarea si fea\u0163e tru dz\u00e2lile 21-23 agheazm\u01ceciune \u015fi fu ndrepat\u00e2 di su\u0163ata Fara armneasc\u00e2 dit Rom\u00e2nia. Participan\u0163\u00e2 la aest\u00e2 adunare Irina \u015fi Lifteri Naum pitricur\u00e2 un mu\u015fat articol pi gruplu electronic armnescu, di cum tricur\u00e2 aclo \u015fi \u0163i s-fea\u0163e.<\/p>\n
\n
<\/p>\n
\n
<\/p>\n
Alidzem zboar\u00e2le cu flmul a lu Toma Enache:<\/p>\n
\n
<\/p>\n
Dupu aest\u00e2 zbur\u00e2Toma Enache ti filmul a lui \u201cNu hiu faimos, ama hiu arman\u201d, cari al prezenta shi aoa, tu prota seara. Cu aestu filmu Toma alaga pit Romanie, pit Balcanj shi agiunsi cu el sh-tu SUA. Na spusi ca ari tu umuti un nou proiectu ti filmu armanescu.<\/p>\n
\n
<\/p>\n
Un altu momentu s\u00e2-l\u2019I dz\u00e2\u0163im tut cultural, ligat di numa a poet\u00e2l\u2019ei Kira Man\u0163u, fu aniversarea a l\u2019ei tr\u00e2 dzua di amintare. Tru articol s\u00e2 spune:<\/p>\n
\n
<\/p>\n
Dupa tsi ancljisim discutsiili dit prota dzuua featsim una priimnari cu daua pampori pit Delta a Dunaljei.<\/p>\n
\n
<\/p>\n
Dicseara, tu 22 di yizmaciun tsinam deadun sh-cu furnjia a tsinaljei<\/p>\n
\n
<\/p>\n
u tinjisim pi scriitoarea Kira Iorgoveanu Mantsu, ca eara dzuua ljei di amintari. S-asteasi lunjina sh-intra un tortu mari, anvarligheat di focuri lunjinoasi. Alj cantam ali Kira s-na baneadza multsa anj di aoa sh-ninti shi s-adara ninti cat ma multi poezii.\u201dS-na banedz vruta Kira shi s-na andamusim multsa anj di aoa sh-ninti\u201d. Sh-tu aesta seara shidzum di zbor pana amanat. Na canta Flori Costea cu pareia a ljei Via Balcanica. Giucam pi cantitsli ali Flori. Lu ascultam cu multa tinjie pi cantatorlu Mita Guda cari na umplu inimili di haraua cu a lui cantits veclj armaneshti.<\/p>\n
\n
<\/p>\n
\n
<\/p>\n
Asculta\u0163 aoa! –><\/p>\n
\n
<\/p>\n
\n
\n