Vru\u0163 oaspi\u0163, v\u0103 grim tra s\u0103 participa\u0163 la un nou concursu cu premii, \u201cVacan\u0163\u0103 tru sudulu a Litoralului rom\u00e2nescu a Amaril\u2019ei Laie\u201d. Concursul easte dedicat a unuia di principalile puncti di atrac\u0163ii tu Rom\u00e2nia tr\u00e2 turi\u015ftil\u2019i xen\u2019i \u015fi rom\u00e2n\u2019i, cu accentu pi Mangalia, \u0163itatea Callatis di-tru antichitate, \u015fi bairlu di 6 sta\u0163iun\u2019i di-tru partea di not a Litoralului (Jupiter, Saturn, Venus, Neptun, Olimp \u015fi Cap Aurora).<\/p>\n
\n
<\/p>\n
\n
<\/p>\n
V\u0103 c\u00e2lisim s-urm\u0103ri\u0163 emisiun\u2019ile RRI, siteul www.rri.ro \u015fi profilurile di Facebook, Twitter, Google+ \u015fi LinkedIn, s\u0103 r\u0103spundi\u0163 corectu, \u00een scris, la ndau\u00e2 \u00eentrib\u0103ri \u015fi pute\u0163 sa aminta\u0163. Concursul va s\u01ce \u0163\u00e2n\u01ce p\u00e2n\u0103 pi 30 aprier, data a po\u015ft\u00e2l\u2019ei.<\/p>\n
\n
<\/p>\n
\n
<\/p>\n
M\u01cerile Premii va s\u01ce hib\u01ce dau\u0103 sejururi tr\u00e2 dau\u0103 persoane, di 8 (optu) dz\u00e2le, cu cazare 7 (\u015fapte) nop\u0163\u00e2 tru camer\u0103 diplo, cu pensiune complet\u0103, di care un sejur dz\u00e2lile 12-19 iunie \u015fi al doilea sejur tru perioada 6-13 agheazm\u01ceciune 2015, amindaule la Hotel \u201dDelta\u201d di-tru Jupiter, jude\u0163ulu Constan\u0163a. Ca di arad\u01ce lipsea\u015fte s\u0103 v\u0103 asiguripsi\u0163 pi isapea a lui transportulu interna\u0163ional p\u00e2n\u0103 tru Rom\u00e2nia \u015fi, ma c\u0103 si v\u00e2 hib\u00e2 necesar\u0103, viza tr\u00e2 Rom\u00e2nia.<\/p>\n
\n
<\/p>\n
\n
<\/p>\n
Concursul easte sponsorizat di Hotel \u201dDelta\u201d – SC Delta Aurora SA \u015fi easte organizat deadun cu Prim\u0103ria a Municipiului Mangalia, Muzeulu di Arheologhie Callatis\u201d Mangalia \u015fi al\u0163\u00e2 parteneri locali.<\/p>\n
\n
<\/p>\n
\n
<\/p>\n
Localitatea easte men\u0163ionat\u0103 tru documentile genoveze di-tru secolul al XIII-lea. Numa di Mangalia\u201d apare tru a\u0163ist\u0103 form\u0103 tru 1593, iara adu\u0163irea \u0163i u are cu denumiri t\u0103t\u0103re\u015fti din reghiune \u015fi prezen\u0163a a unei important\u01ce comunitate di t\u0103tari tru c\u01ces\u01ceb\u01ce atest\u0103 orighinea t\u0103t\u0103reasc\u0103 a denumiril\u2019ei. Anterior a secolului al XIII-lea, localitatea apare sum numa antic\u01ce di Callatis, care fu un\u01ce colonie a \u0163itatil\u2019ei gr\u01ce\u0163easc\u01ce Heraclea Pontica (az\u01ce Ere\u011fli tru Turchie) di-tru secolul al VI-lea \u00eeHr. Portul \u015fi giumitate di c\u01ces\u01ceb\u01celu di-tru antichitate sunt amu\u015fi acoperite di ape. \u00cen ciudia a polimilor \u015fi a l\u00e2xearil\u2019ei a st\u0103p\u00e2nirilor, c\u01ces\u01ceb\u01celu prucupsi 1200 di an\u2019i, nisc\u00e2tiori liber, uneori sum st\u0103p\u00e2nirile succesive a per\u015filor, macedonenilor, dacilor, romanilor, av\u00e2nda ba\u015fi moned\u0103 proprie. \u0162itatea easte distrus\u0103 un\u00e2oar\u01ce cu n\u0103p\u01cedirea a populilor migratoare di-tru secolile VIII \u015fi IX. Easte par\u0163ial adrat\u01ce diznou tru secolul XI un\u00e2oar\u01ce cu intrarea diznou a Dobrogei sum st\u0103p\u00e2nirea bizantin\u0103, ama easte distrus\u0103 diz nou tru 1225, ars\u0103 di t\u0103tari.<\/p>\n
\n
<\/p>\n
\n
<\/p>\n
Mangalia agiundze port modernu (al doilea portu maritim rom\u00e2nescu dup\u0103 Constan\u0163a), cu 3000 di locuitori permanen\u0163\u00e2 tru 1938 (piste 10000 veara). C\u01ces\u01ceb\u01celu si dezvolt\u0103 \u015fi crea\u015fte rapid agiutat di plaja di arin\u00e2, care si tinde pi ma mul\u0163\u00e2 kilometri. Dup\u0103 ultimul polim mondial agiundze zon\u0103 militar\u0103 di frontier\u0103 \u015fi turismul stagneadz\u0103. Tru 1954 easte diz nou di\u015fcl\u2019is a tutulor, iara di-tru 1962 c\u01ces\u01ceb\u01celu agiundze un importantu chentru turistic: tru p\u0103durea Comorova, de-a lungul a amaril\u2019ei, suntu construite 6 sta\u0163iun\u2019i balneoclimateri\u0163e \u015fi di agrementu: Olimp, Neptun, Jupiter, Cap Aurora, Venus \u015fi Saturn. C\u01ces\u01ceb\u01celu are numiroase atrac\u0163ii turisti\u0163e, a\u0163eale mai importantile hiinda Moscheea Esmahan Sultan, Muzeulu di Arheologhie Callatis\u201d (care ap\u00e2nghisea\u015fte singurulu papirus din Rom\u00e2nia), Monumentul a Eroilor, Muzeulu a Marin\u00e2l\u2019ei, Herghelia Mangalia, rezerva\u0163ia natural\u0103 Hagieni, portul turistic, Pi\u015ftireaua Movile (care nu easte di\u015fcl\u2019is\u01ce a publicului \u015fi care ciudusi lumea \u015ftiin\u0163ific\u0103 mondial\u0103 pri-tru ecosistemulu a lui complet izolat di mediul exterior), P\u0103durea Comorova, Movila Documaci, edificiul bizantin, Lacul Mangalia, \u0162itatea Callatis, Pe\u015ftera Limanu.<\/p>\n
\n
<\/p>\n
\n
<\/p>\n
\u015ei tora, \u00eentrib\u0103rile:<\/p>\n
\n
<\/p>\n
– Cum si numea Mangalia tru antichitate?<\/p>\n
\n
<\/p>\n
– \u0162i spileie, pi\u015ftireau\u0103 unicat la nivel mondial si afl\u0103 tamam l\u00e2ng\u0103 Mangalia?<\/p>\n
\n
<\/p>\n
– Cum se cl\u2019iam\u01ce sta\u0163iun\u2019ile di-tru sudulu a Litoralului rom\u00e2nescu a Amaril\u2019ei Neagr\u01ce?<\/p>\n
\n
<\/p>\n
– Numi\u0163 5 atrac\u0163ii turisti\u0163e din Mangalia sau di aproapea aclo.<\/p>\n
\n
<\/p>\n
\n
<\/p>\n
V\u0103 paraclasim s\u0103 n\u01ce scrii\u0163 \u0163i v-are determinat\u01ce s\u0103 participa\u0163 la concursu \u015fi di \u0163i aform\u2019ie urm\u0103ri\u0163 programile RRI on air sau \u00een mediul online.<\/p>\n
\n
<\/p>\n
\n
<\/p>\n
Coordonatile a noastre: Radio Rom\u00e2nia Interna\u0163ional, str. General Berthelot nr. 60-64, sector 1, Bucure\u015fti, PO Box 111, cod 010165, fax 0040.21.319.05.62, e-mail: arom@rri.ro. Pute\u0163 s\u01ce n\u01ce r\u0103spundi\u0163 p\u00e2n\u0103 la 30 aprier, data a po\u015ft\u00e2l\u2019ei. Amint\u00e2toril\u2019i a M\u01cerilor Premii va s\u01ce hib\u01ce anun\u0163a\u0163 curundu dup\u0103 bitisirea a concursului, tr\u00e2 aveare chiro s\u0103-\u015fi preg\u0103teasc\u0103 excursiile \u00een Rom\u00e2nia, tru me\u015fil\u2019i ciri\u015far, respectiv agheazm\u01ceciune. Succes! (Alecu Marciuc, Eugen Cojocariu)<\/p>\n
\n
<\/p>\n
\n
<\/p>\n
*******************************<\/p>\n
\n
<\/p>\n
Di la concursu radiofonic pi tema a litoralului, deci di la radio, trea\u0163im la un\u00e2 emisiune televizat\u00e2, pi mealul a Amaril\u2019ei Laie, Litoral TV, iu fu prezentu c\u00e2nticulu arm\u00e2nescu, tra-s dz\u00e2\u0163im a\u015fi, pri-tru c\u00e2nt\u00e2toarea Corina Elena Badea \u015fi cu ndoi di ficiuri\u0163l\u2019i pi care ea l\u2019i nvea\u0163\u00e2 tra-s c\u00e2nt\u00e2. Corina Badea, sau \u201cElena di vreare\u201d, cum si are dz\u00e2s\u00e2 dup\u00e2 un CD scos di ea cu c\u00e2nti\u0163e arm`ne\u015fti, cu aest\u00e2 num\u00e2, tricu a\u015fi di pi schena a premiilor Bana Arm\u00e2neasc\u00e2, gala di-tru bitisita a mesului mar\u0163u, la un\u00e2 emisiune la Amarea Laie, tru intrata a mesului apriir. Emisiunea, prezentat\u0103 tut di un c\u00e2nt\u00e2tor, \u201cun oltean \u0163i si chiru la Amarea Laie\u201d, cum cu un mu\u015fat\u0103 \u015ficaie tama el dz\u00e2se, c\u00e2nt\u00e2torulu di muzic\u00e2 popular\u0103 rom\u00e2neasc\u00e2 Gheorghe Luca, emisiunea avea numa \u201cFiricel cu dor de c\u00e2ntec rom\u00e2nesc\u201d. Corina Elena Badea, di profesie medic, easte \u015fi ea c\u00e2nt\u00e2toare di aproapea di Amare Laie, maca easte tut di Dobrogea, c\u00e2s\u00e2b\u0103lu Tulcea, \u015fi easte a\u015fi coleg\u00e2 di z\u00e2nate artistic\u0103 cu Gheorghe Luca. \u201cElena a nastr\u0103 di vreare\u201d eara vinit\u00e2, pi n\u00e2ng` c\u00e2nti\u0163ile \u0163i ea li prezent\u0103, \u015fi cu un numir di cilimean\u2019i, di copii, pi care ea, deadun \u015fi cu profesorulu di muzic\u0103, domnul Aurel Ciubotaru, l\u2019i nvea\u0163\u00e2. Fur\u00e2 prezene cu numa \u015fi alte treie m\u0103ri c\u00e2nt\u00e2toare arm\u00e2ne\u015fti, Flori Costea di Bucure\u015fti, a cure \u201cElena di vreare\u201d\u00eel\u2019I pitricu ur\u0103ri di num\u00e2 tr\u00e2 Florii, \u015fi c\u00e2nt\u00e2toarele cu num\u00e2 di sirm\u00e2, Sirma Grandzulea \u015fi Sirma Guci, di la care \u201cElena di vreare\u201d l\u2019ia ca un\u00e2 colborare la distan\u0163\u00e2 — mu\u015fat\u00e2 iurnec\u0103 tru nisc\u00e2nte chestiun\u2019i musicale a folclorului arm\u00e2nescu. \u015ei, ma-s n\u00e2 turn\u0103m la lilicile di c\u00e2ntic prezente tru emisiunea a lu Gheorghe Luca, la LTV, nu \u015ftim care di aeste lilice, care c\u00e2ntar\u00e2 cu un\u00e2 dzuu\u00e2 ninte di Floriile di anulu aestu, va s\u00e2 agiung\u00e2 un mare c\u00e2nt\u00e2tor arm\u00e2n, ama boa\u0163ea a lor, a catheunuia di el\u2019i n\u00e2 m\u00e2gh\u2019ipsi cu mu\u015futea\u0163a. Camelia Bizdu, Ianula Mi\u015finca, C\u0103lin Paraschiv, Gabriela \u015ei\u015fcu \u015fi Alesia Lungu, un\u00e2 rom\u00e2nc\u00e2 tut di \u015fapte an\u2019I, colega a li Gabriela \u015ei\u015fcu. Alesia Lungu, \u0163i spune mare vreare tr\u00e2 c\u00e2nticulu arm\u00e2nescu, c\u00e2nt\u0103 cu mare dor c\u00e2nticulu \u201cC\u00e2t ti voi lea hoar\u00e2-arm\u00e2neasc\u00e2\u201d. La ntribarea a prezentatorului Gheorghe Luca, tr\u00e2 planurile a l\u2019ei tru mu\u0103ta activitate a c\u00e2ntaril\u2019ei, invitata, \u201cElena a noastr\u00e2 di vreare\u201d, dead tru \u015fteare c\u0103 ea deadun cu cilimean\u2019il\u2019I pi care-l\u2019I condu\u0163e p calea a c\u00e2nticului si minduescu ninca di tora p\u00e2n\u00e2 la oara tr\u00e2 s\u00e2rb\u00e2toarea a C\u00e2rciunului, c\u00e2ndu vor s\u00e2 ndreag\u00e2 un\u00e2 mu\u015fat\u00e2 serbare, cu duete, cu un\u00e2 m\u2019ic\u00e2 pies\u00e2 di teatru (Corina, ama, ninca nu n\u00e2 spuse desi va s-hib\u00e2 \u015fi cantata, musichall, ma-s dz\u00e2\u0163im ca tru lumea a filmului musical, \u0163i cara c nu easte filmu, ic\u0103 opera, poate ca \u201cFlautulu m\u00e2gh\u2019ipsit\u201d, ma s-n\u00e2 minduim la piesa muzical\u00e2 a lu Mozart). P\u00e2n\u00e2 atum\u0163ea n\u00e2 h\u00e2rsir\u00e2 ama cu talentul a lor musical di mu\u015fata s\u00e2rb\u00e2toare a Floriilor. Un mu\u015fat\u00e2 emisiune di la Litoral TV, un mu\u015fata \u201cFiricel cu dor de c\u00e2ntec – iara noi va s-dza\u0163im arm\u00e2nescu\u201d.<\/p>\n
\n
<\/p>\n
********************************************************<\/p>\n
\n
<\/p>\n
Un\u00e2 turlie di Florii, di s\u00e2rb\u00e2toare a lilicilor \u015fi a hromilor, fu \u015fi expozi\u0163ia di Bucure\u015fti, expozi\u0163ie di art\u0103 plastic\u0103, \u0163i canda aduse \u015fi primuveara, un\u00e2oar\u00e2 \u0163i avu vernisajulu tru mesulu \u015fcurtu \u015fi \u0163\u00e2nu tamam doi me\u015fi, p\u00e2n\u00e2 aproapea di giumitatea a mesului di Pa\u015fte, di pi 12 februariu, p\u00e2n\u00e2 pi 12 apriir.<\/p>\n
\n
<\/p>\n
Expozi\u0163ie di pictur\u00e2, prota di anulu aestu, fu di\u015fcl\u2019is\u00e2 la Galeria \u201cDialog\u201d di Bucure\u015fti expozi\u0163ia Murnu, soie di arti\u015fti\u201d. Soia Murnu avu mul\u0163\u00e2 arti\u015fti: pictori, sculptori, graficieni \u015fi oameni de litere ale c\u0103ror lucr\u0103ri au \u00eenc\u00e2ntat\u00e2, chiro di mai ghine di un secol, genera\u0163ii di miracladz a li art\u0103.<\/p>\n
\n
<\/p>\n
Hil\u2019lu a preftului prof. Ioan G. Murnu, Ary Murnu, si n\u0103scu trun 1881 tru hoara Xanti, Machedonia, are studiat\u0103 la M\u00fcnchen \u015fi are urmat\u0103 \u015ecoala di Belle Arte la Ia\u015fi, Rom\u00e2nia; \u015fi-u are dedicat\u0103 \u00eentreaga ban\u0103 a picturilor — \u00een special a peisajelor, ama \u015fi a caricaturilor, ilustra\u0163iilor, machetilor di bilete di banc\u0103 (adic\u0103 p\u00e2radzl\u2019I di carte) \u015fi multor alte lucr\u0103ri grafi\u0163e. Hil\u2019lu-s\u0103u, Ion Lucian Murnu, fu a\u0163el ma durusitulu profesor di sculptur\u0103 (\u0163i canda u durusea a matidadz\u00e2lor m\u00e2sturl\u00e2chea a lui), profesor di sculptur\u00e2 \u0163i lu-are avut\u00e2 \u015fcoala rom\u00e2neasc\u0103 , hiinda chiro di patru decgenii profesor la catedra di sculptur\u0103, iu si bucur\u0103 di apreciarea a confra\u0163\u00e2lor profesori \u015fi cama multu apreciarea a studen\u0163\u00e2lor.<\/p>\n
\n
<\/p>\n
Tru chirolu a ban\u00e2l\u2019ei (1910-1984) avu ma\u015fi dau\u0103 expozi\u0163ii personale, ama dup\u0103 1990 a artistului \u00eel\u2019i fur\u00e2 consacrate ma multe vernisaje \u00een \u0163ar\u0103 \u015fi tru xin\u0103tate. S-lu adu\u0163im aminte \u015fi traduc\u0103torulu a poemilor homeri\u0163e \u00een limba rom\u00e2n\u0103, George Murnu. Fratile a lu Ary, George Murnu, n\u0103scu tru 1868 \u00een Veria, Machedonia, si dedic\u0103 a studiilor di literatur\u0103 \u015fi lingvistic\u0103 elen\u0103, hiinda prof. univ. titular la Catedra di arheologhie a Universitatil\u2019ei Bucure\u015fti. Ma am\u00e2nat easte numit director a Muzeului di Antichit\u0103\u0163, iar\u0103 di-tru 1923 easte aleptu membru a li Academie Rom\u00e2n\u0103.<\/p>\n
\n
<\/p>\n
Di foarte pu\u0163\u00e2n\u2019i cunoscut\u0103, \u0163i cara c\u0103 are participat\u0103 f\u0103r\u0103 d\u00e2n\u00e2sire la toate Saloanile ofi\u0163iale di desen \u015fi gravur\u0103 \u00een perioada 1930-1944, Ecaterina (Titi) Filionescu-Murnu, hil\u2019ia a lu George Murnu, si impuse tru lumea a artilor, pi uidia a tat\u0103lui, a lal\u00e2-sui \u015fi cusurin-veru-sui.<\/p>\n
\n
<\/p>\n
\n
<\/p>\n
Ascult\u00e2 aoa –><\/p>\n
\n
\n