Adu\u0163im aminte prota c\u0103 emisiunea a noastr\u0103 pi armnea\u015ftesi easte ascultat\u00e2 cu harau\u00e2 \u015fi tru \u0163\u0103rile a Nordului a li Europ\u00e2. N\u00e2 vine un\u00e2 carte di Finlanda, di la domnul Kiiski Hannu. \u00cel salut\u0103m \u015fi noi, cu mare vreare \u015fi tim\u2019ie. S-b\u00e2nedz domnul Kiiski Hannu, aproache marea a noastr\u00e2 tim\u2019ie \u015fi vreare arm\u00e2neasc\u00e2 !<\/p>\n
\n
<\/p>\n
*********************<\/p>\n
\n
<\/p>\n
Veara adu\u0163e cu ea \u015fi numile a me\u015filor, iara mesulu \u0163i him, easte un mes a lilicilor;a\u015fi c\u0103 maiulu aduse manifest\u0103ri ligate di carte, ca un\u00e2 lilice a ghramilor \u015fi un\u00e2 lum\u2019in\u0103 a cartil\u2019ei. A\u015fi cum \u015fti\u0163, pi 16 mai, la Muzeul Satului, \u201cDimitrie Gusti\u201d, di Bucure\u015fti, fur\u00e2 lasate treie volume dispre comunitea a arom\u00e2n\u2019ilor, in prezen\u0163a a domnului pre\u015fedinte Ion Caramitru, pre\u015fedinile a Societatil\u2019ei di Cultur\u00e2 Macedo-Rom\u00e2n\u0103, a doamn\u00e2l\u2019ei Sabina Ispas, direcorulu a Institutului di Etnografi \u015fi folclor \u201cConsantin Br\u0103iloiu\u201d, a doamn\u00e2l\u2019ei conferen\u0163iar univ.dr. Paulina Popoiu, directoulu a Muz Na\u0163 a Hoar\u00e2l\u2019ei DG \u015fi a domnului Willybald Wiso\u015fenschi, pre\u015fedintile a Fund Cult \u201cMu\u015fata Arom\u00e2n\u0103\u201d.<\/p>\n
\n
<\/p>\n
\n
<\/p>\n
Fu lansat albumulu \u201cLecturi vizuale\u201d etnologhji\u0163e la arom\u00e2n\u2019il\u2019I di Albania, zona Corcea\u201d, realizat di conferen\u0163iar universitar doctor Nistor Bardu, doctor Iulia Wiso\u015fenschi, doctor Emil \u0162\u00e2rcomnicu \u015fi C\u0103t\u0103lin Alexa; easte c\u00e2rpolu a cercetaril\u2019ei di teren di-tru mesulu agustu a anului 2014, di-tru arada a proiectului cu titlulu \u201cConfigur\u0103ri a discursului etnologhic a rom\u00e2n\u2019ilor di-tru Albania \u015fi Rom\u00e2nia din perspectiva a cercetaril\u2019ei \u015ftiin\u0163ific\u00e2 interdischiplinar\u00e2 (etnologhic\u00e2 \u015fi lilngvistic\u00e2) actual\u00e2\u201d, propus di Su\u0163ata di Cultur\u00e2 Macedo-Rom\u00e2n\u0103 \u00een parteneriat cu Institutlu di Etnografie \u015fi Folclor \u201cC.Br\u0103iloiu\u201d \u015fi Funda\u0163ia Cultural\u00e2 \u201cMu\u015fata Arm\u00e2n\u00e2\u201d av\u00e2nda un\u00e2 finan\u0163are asiguripsit\u00e2 di c\u0103tr\u0103 Departamentulu Politi\u0163 tr\u00e2 Rela\u0163ia cu Rom\u00e2n\u2019il\u2019I di Pritut\u0163ido a ministerului a Afacerilor Externe. Albulu u du\u0163e ninte de faptu un\u00e2 tradi\u0163ie ma veacl\u2019e ini\u0163iat\u00e2 di fra\u0163\u00e2l\u2019I Manakia, iara tru c\u00e2mpul a cercetaril\u2019ei rom\u00e2neasc\u00e2, di dau\u00e2 nume di referint\u0103 tr\u00e2 zona di cercetare academic\u00e2, Theodor Capidan \u015fi Tache papahagi \u015fi anume a\u0163ea di valorificare a materialului etnofolcloric sud-dun\u0103rean sum forma a unor albume cu informa\u0163ie etnologhic\u0103 vizual\u00e2. Albumulu \u201cLecturi vizuale\u201d etnologhi\u0163e la arm\u00e2n\u2019il\u2019i di-tru Albania, zona Corcea\u201d easte un exerci\u0163iu di lecur\u0103 vizual\u0103, cu un numir mare di fotografii inedited, unile di eale cu un\u00e2 valoare emblematic\u0103 \u0163i spun stadiul actual \u015fi dinamica su\u0163ial-comunitar\u0103 a gurpurilor di arom\u00e2n\u2019i (f\u00e2r\u015firo\u0163) din localit\u0103\u0163ile: Corcea, Moscopole, Pleasa, Bo\u015fti\u0163a, \u015eipsca, hiinda sus\u0163\u00e2nut di mostre di material dialectal etnofolcloric, dublat di un\u00e2 consistent\u00e2 informa\u0163ie istoric\u0103 furnizat\u0103 di surse bibliografi\u0163e, acreditate di c\u0103tr\u0103 comunitatea academic\u00e2.<\/p>\n
\n
<\/p>\n
Un\u00e2 alt\u00e2 carte lansat\u00e2 la Muzeulu \u201cDimitrie Gusti\u201d, s\u00e2mb\u00e2t\u00e2 16 mai, are numa \u201cAlasulu lingvistic a dialectului arom\u00e2n\u201d; atlasulu easte realizat di Nicolae Saramandu \u015fi editat di Manuela Nevaci \u015fi easte c\u00e2rpolu a unor \u00eendilungate anchete di teren fapte di autori tru G\u00e2r\u0163ie, Albania, R.Machedonia, Bulgaria \u015fi easte un\u00e2 imaghine di ansamblu a arealului arom\u00e2nescu: di la Mun\u0163\u00e2l\u2019I Balcani\u0163 ru nordu p\u00e2n\u00e2 tru Tesalia, Acarnania \u015fi Etolia tru sud, di la am\u0103rile Adriatic\u0103 \u015fi Ionic\u0103 tru asc\u00e2pitat\u00e2, p\u00e2n\u0103 la amarea Eghee tru apirit\u0103. Suntu ac\u00e2\u0163ate tru lucrare tute graiurile arm\u00e2ne\u015fti, care pot s-hib\u00e2 identificate \u015fi descries tr\u00e2 prota oar\u00e2 detaliat pi timel\u2019lu a lustui atlas. Apar tru atlas numiroase fapte di ordin fonetic, morphologic, lexical caracteristi\u0163e a graiurilor, care nu fur\u00e2 semnalate pan\u0103 tora tru lucr\u0103ri di ninte.<\/p>\n
\n
<\/p>\n
Tut atum\u0163ea, tru 16 mai, la Muzeul Satului, \u201cDimitrie Gusti\u201d fu di\u015fcl\u2019is\u00e2 \u015fi un\u00e2 expozi\u0163ie di fotografii, cu numa \u201cArom\u00e2nii din zona Corcea — Istorie \u015fi actualitate tru imaghini\u201d, expozi\u0163ie care va s-hib\u00e2 di\u015fcl\u2019is\u00e2 p\u00e2n\u00e2 pi 31 mai; expozi\u0163ia easte curatoriat\u0103 di Iulia Wiso\u015fenschi, \u015fi prezint\u00e2 imaghini realizate di C\u0103t\u0103lin Alexa \u015fi Emil \u0162\u00e2rcomnicu.<\/p>\n
\n
<\/p>\n
\n
<\/p>\n
********************<\/p>\n
\n
<\/p>\n
Gioi, 21 di Mai 2015 oara 13.00 tu arada a edi\u0163il\u2019ei XXi a Panayirlui Internatsional di Carte Bookfest\u201d (20 – 24 mai) s-featsi lansarea a volumului Via\u0163a cultural\u0103 a arom\u00e2nilor \u00een secolul al XVIII-lea \u015fi \u00een prima jum\u0103tate a celui de-al XIX-lea\u201d, di Valeriu Papahagi, editat de Institutlu Cultural Roman, tru parteneriat cu Institutlu di \u0218tiin\u021be Polititse shi Relatsii Internatsionali.<\/p>\n
\n
<\/p>\n
Transcrierea a manuscrislui fu fapt\u00e2 di prof.univ. Enache Tusha.<\/p>\n
\n
<\/p>\n
Prefsta, Schitsa biografica shi postfatsa fu adrata di prof. Viorel Stanila.<\/p>\n
\n
<\/p>\n
\n
<\/p>\n
Ti simasia a cartiljei tsanura un zbor prof. Dan Dungaciu profesor universitar la Facultatea di Sociologie shi Asisten\u0163\u0103 Social\u0103 a Universitatiljei di Bucure\u0219ti \u0219i Directorlu a Institutlui di \u0218tiin\u0163e Polititse shi Relatsii Internatsionale ali Academie Rom\u00e2na shi tru bitisita prof. Viorel Stanila cari – cum spuse el – prilo manuscrislu di la Nicolae Petrashincu prot cusurin al Valeriu Papahagi.<\/p>\n
\n
<\/p>\n
\n
<\/p>\n
\n
<\/p>\n
\n
<\/p>\n
********************<\/p>\n
\n
<\/p>\n
\n
<\/p>\n
Tut gioi, 21 di Mai 2015, la Panagh\u2019irulu Internatsional di Carti Bookfest\u201d (20 – 24 mai) s-featsi lansarea a volumlui \u201cARM\u00c2NII. Cercet\u0103ri etnografice– filologice–istorice asupra poporului a\u015fa-numi\u0163ilor macedo-romani sau \u0163in\u0163ari vol. I di Gustav Weigand\u201d la Pavilionlu C2, Standul B15 di iu putets s-ancuparats cartea.<\/p>\n
\n
<\/p>\n
\n
<\/p>\n
Apridutsearea dit limba ghirmana easti adrata di prof. muzicolog Cristian Bandu.<\/p>\n
\n
<\/p>\n
\n
<\/p>\n
Editsia fu ndreapta di prof.univ Mariana Bara cu revizia \/ mutrearea diznau a apridutseariljei tru limba romana, cu studiul critic, note shi bibliografie.Moderator eara Dan Mircea Cipariu directorlu a edituraljei \u201cTracus Arte\u201d.<\/p>\n
\n
<\/p>\n
Ti simasia a alanceariljei a aishtei carti tsanura un zbor prof.dr. Mariana Bara, shi poetlu George Vrana.<\/p>\n
\n
<\/p>\n
\n
<\/p>\n
*******************************<\/p>\n
\n
<\/p>\n
Manifest\u0103ri culturale fur\u00e2 fapte \u015fi s\u00e2mb\u00e2t\u00e2, 23 mai, la Bucure\u015fti, ama Scopia \u015fi Biligradi. La Bucure\u015fti, di la s\u00e2hatea 12 fur\u00e2 organizate standuri di c\u0103r\u0163\u00e2 atelieri di crea\u0163ie di pictur\u00e2, di gioc, di c\u00e2ntic, di adrare pite armne\u015fti. Di la oara 4, dup\u0103 pr\u00e2ndzu, fu organizat un spectacol iu c\u00e2ntar\u0103 Dani Peanci cu \u201cSteaua di vreare\u201d, \u201cBoa\u0163ea Pindului\u201d, \u201cPilisterlu\u201d, Gigi Sima cu \u201cPindul\u201d, Flori Costea. Spusir\u00e2 poezii \u015fi c\u00e2ntar\u00e2 ficuri\u0163l\u2019i di la proiectul \u201c\u00cenvea\u0163\u00e2 armaneashte\u201d, di la Su\u0163ata Cultural\u00e2 Arm\u00e2neasc\u00e2, di Bucure\u015fti. Fur\u00e2 fapte giocuri cu anv\u00e2rtire cor arm\u00e2nescu \u015fi tru Parcul Tineretului. Dicsear\u00e2 fu fapt\u00e2 sear\u00e2 arm\u00e2neasc\u00e2 la restaurantul \u201cIl Giardinio\u201d, iu c\u00e2nt\u0103 forma\u0163ia \u201cSteaua di vreare\u201d. S\u00e2mb\u00e2t\u00e2 dimnea\u0163a fu slujb\u00e2 arm\u00e2neasc\u00e2 la B\u00e2searica Adurm\u2019iarea a li St\u00e2m\u00e2rie, iu slujea\u015fte un preftu arm\u00e2n, preftul Vanghele.<\/p>\n
\n
<\/p>\n
Cu un\u00e2 dzu\u00e2 ma ninte, pi 22 mai, la Academia s\u00e2rbeasc\u0103 tr\u00e2 \u015ftiin\u0163e \u015fi arte, di Biligradi, \u0163\u00e2nu un\u00e2 prelegere, profesorulu doctor Tede Kahl, cu numa \u201cArom\u00e2n\u2019il\u2019i, cercetare di limb\u0103 \u015fi identitate\u201d.<\/p>\n
\n
<\/p>\n
\n
<\/p>\n
Audio –><\/p>\n
\n
<\/p>\n
\n