Un impotantu evenimentu si fa\u0163e di ma mul\u0163\u00e2 an\u2019i la i\u015fita a mesului Agustu, tamam tru dzua di bitisit\u00e2. Dzua a Limb\u00e2l\u2019ei Rom\u00e2n\u0103 si s\u0103rb\u0103torea\u015fte \u00een Rom\u00e2nia la 31 august. Un\u00e2 s\u0103rb\u0103torae similar\u0103, \u015fi \u0163i are numa Limba Noastr\u0103, si celebreadz\u0103 la idia dat\u0103, tru Republica Moldova di-tru anulu 1990.<\/p>\n
\n
<\/p>\n
Propunirea leghislativ\u0103 in Rom\u00e2nia fu ini\u0163iat\u0103 tru 2011, \u015fi fu simnat\u00e2 di 166 di parlamentari, di la tute partidile parlamentare din Rom\u00e2nia. Ini\u0163iatoril\u2019i a li propunire leghislativ\u0103 dz\u00e2sir\u0103 c\u0103 fac aestu lucru di aform\u2019ia c\u0103 “importan\u0163a a limb\u00e2l\u2019ei rom\u00e2n\u0103 nu lipsea\u015fte s-hib\u00e2 pimt\u00e2 tru mardina di preocup\u0103ri di tendin\u0163ile actuale c\u0103tr\u0103 globalizare, di aform\u2019ia c\u0103 limba rom\u00e2n\u0103 reprezint\u0103 fundamentul a identitatil\u2019ei na\u0163ionale, un punct ahoria di importantu tr\u00e2 consolidarea a unei so\u0163ietate puternic\u0103 \u015fi unit\u0103”.<\/p>\n
\n
<\/p>\n
A\u0163ist\u0103 propunere leghislativ\u0103 fu legiferat\u0103 ca dzu\u0103 festiv\u0103 a Rom\u00e2niil\u2019ei pri-tru Leadze, adoptat\u0103 tru 2013 di Parlamentul a Rom\u00e2niil\u2019ei.<\/p>\n
\n
<\/p>\n
Conform a legii, la celebrarea a li\u015ftei dzu\u00e2 si arboreadz\u00e2 flambura di stat a Rom\u00e2niil\u2019ei, si intoneadz\u0103 imnul na\u0163ional \u015fi si fa\u0163e folosirea a sigiliilor cu stema a Rom\u00e2niil\u2019ei di c\u0103tr\u0103 autorit\u0103\u0163ile \u015fi institu\u0163iile publi\u0163e.<\/p>\n
\n
<\/p>\n
S\u0103rb\u0103toare Dzuua a Limb\u00e2l\u2019ei Rom\u00e2n\u0103 fu marcat\u0103 pri-tru manifest\u0103ri culturale organizate simultan \u00een Rom\u00e2nia, Republica Moldova si comunitatile di-tru diaspora Bucurestiul ap\u00e2nghisi concerte si lans\u0103ri di carte consacrate a li\u015ftei s\u0103rb\u0103toare, iara la Chi\u015finau si \u0163\u00e2nu conferin\u0163a interna\u0163ional\u0103 \u201cLimba Rom\u00e2n\u0103 — limb\u0103 a integr\u0103rii europene\u201d. La Cernauti, tru vestul a Ucrainei, stat \u00een care b\u00e2neadz\u0103 aproapea giumitate di million di etni\u0163 rom\u00e2n\u2019i, si marc\u0103 a 26-a aniversare a So\u0163ietatil\u2019ei tr\u00e2 Cultura Rom\u00e2neasc\u0103, \u0163i poart\u0103 numa a poetului na\u0163ional, Mihai Eminescu. Filialile a Institutului Cultural Rom\u00e2n di-tru intreaga lume \u00ee\u015fi adaptar\u0103 programile tr\u00e2 a marcare, tru arada a lor, aest\u00e2 s\u0103rb\u0103toare.<\/p>\n
\n
<\/p>\n
Dup\u0103 cum spusim, Ziua Limbii fu instituit\u0103, tru 2013, di Parlamentul di la Bucure\u015fti, ea si suprapune cu s\u0103rb\u0103toarea na\u0163ional\u0103 din Republica Moldova. Pi 31 agustu 1989, tru mplin reghim sovietic, Parlamentul di la Chi\u015fin\u0103u, pichetat di v\u00e2r\u00e2 750 di m\u2019il\u2019e di oamini, adic\u0103 un\u0103 \u015fesime di popula\u0163ia republic\u00e2l\u2019ei, lo apofasea s\u0103 declar\u0103 limba rom\u00e2n\u0103 ca limb\u0103 di stat, pricum \u015fi trea\u0163irea la grafia latin\u0103 tru loculu a alfabetului chirilic impus tru 1940.<\/p>\n
\n
<\/p>\n
*******************<\/p>\n
\n
<\/p>\n
Festivalul George Enescu\u201d<\/p>\n
\n
<\/p>\n
Chiro di treie sipt\u0103m\u0103n\u2019I, di la 30 agustu la 20 agheazm\u0103ciune, 2015, la Bucure\u015fti si \u0163\u00e2ne edi\u0163ia 22 a Festivalului George Enescu, un eveniment muzical rom\u00e2nescu de prestigiu interna\u0163ional. Organizarea a lui arhiusi tru \u00een anulu 1958 \u00een memoria a marilui compozitor \u015fi violonistu virtuoz rom\u00e2n George Enescu. Cum prota organizare si fea\u0163e la trei an\u2019I di la moartea a marilui Enescu, \u015fi alante edi\u0163ii si fea\u0163ir\u00e2 tut la c\u00e2te trei an\u2019i. Ama, tru an\u2019il\u2019i 80, festivalul \u00ee\u015f chiru di ngh\u2019ilicire, \u015fi dup\u0103 edi\u0163ia di-tru 1979 si \u0163\u00e2nu la altu numir di an\u2019i.<\/p>\n
\n
<\/p>\n
Fu loat diznou dup\u0103 Revolu\u0163ia di-tru 1989 (prima dat\u0103 \u00een 1991), iar prin-tru un\u00e2 apofase di guvernu di-tru 2002, vahi \u015fi dup\u0103 numirulu 2 di la 2002, festivalul si \u0163\u00e2ne la doi an\u2019i.<\/p>\n
\n
<\/p>\n
De-a lungul anilor, la festivalul organizat la Ateneul Rom\u00e2n \u015fi la Sala Radio, au participat\u0103 orchestre \u015fi muzician\u2019i di mare prestigiu, pricum Filarmonica din Viena, dirijat\u0103 di Herbert von Karajan, Filarmonica di Stockholm, dirijat\u0103 di Sergiu Celibidache \u015fi Filarmonica di Londra, dirijat\u0103 di Sir John Barbirolli. Alte personalit\u0103\u0163 muzicale mondiale care au participat\u0103 de-a lungul a an\u2019ilor la festival fur\u0103 Joseph Palnciek, Claudio Arrau, Arthur Rubinstein, David Oistrah, Kurt Masur, Boris Berezovski, Antonio Menses, Jose Van Dam, Lawrence Foster. Printr\u0103 personalit\u0103\u0163ile din Rom\u00e2nia fur\u0103 Elena Cernei, David Ohanesian, Nicolae Herlea, Dan Iord\u0103chescu, Ionel Pantea, Ludovic Spiess, Viorica Cortez, Eugenia Moldoveanu, Elena Simionescu, Radu Lupu, Dan Grigore, Ion Kolenberg \u015fi al\u0163\u00e2.<\/p>\n
\n
<\/p>\n
\n
<\/p>\n
***************************<\/p>\n
\n
<\/p>\n
Din lumea a tenisului tra\u0163im tru lumea a tenisului, adic\u0103 a li Simona Halep, anume Turneulu di tru America care arhiusi, di pi 31 agustu, US Open! Pi arenile Flushing Meadows di NY. Iara Simona spuse, dinintea jurnali\u015ftilor cum minduia\u015fte c\u0103 poate s-u azvig\u0103 pi Serena Williams, numirulu 1 mondial. Dinintea jurnali\u015ftilor Simona Halep dz\u00e2se ca tra s-u azving\u0103, un\u00e2 giuc\u0103toare di-tru circuitul WTA “\u2026lipsea\u015fte s\u0103 gioac\u0103, cum feciu la Cincinnati, ama nu c\u00e2t eara ananhe, lipsea ma multu. Data v.initoare, ma s\u00e2 am meci cu ea, va s\u0103 hiu mai agresiv\u0103 \u015fi va s\u00e2 returnedzu ma puternic.<\/p>\n
\n
<\/p>\n
Serena are ama prima \u015fans\u0103 la amintarea a turneului. Ma c\u0103 si nu escu \u00een final\u0103, sper s\u0103 amint\u0103 ea. Ma c\u0103 si hiu, atum\u0163ea va s\u0103 am dor ca eo s\u0103 amintu” – dz\u00e2se Simona Halep.<\/p>\n
\n
<\/p>\n
In afoara Simon\u00e2l\u2019ei Halep, Rom\u00e2nia mai are patru reprezentante pi tabloulu principal di simplu la Flushing Meadows. Irina Camelia Begu (28 WTA) va s\u0103 debuteadz\u0103 \u00een compania Olg\u0103l\u2019ei Govor\u0163ova din Belarus, Monica Niculescu (loculu 40 mondial) gioac\u0103 in compania rusoaic\u00e2l\u2019ei Alexandra Panova, Alexandra Dulgheru (loculu 51) va u aib\u0103 ca adversar\u0103 \u00een primulu tur pi ghirmanca Angelique Kerber, iara Andreea Mitu (74) are meciu tru turulu inaugural pi cehoaica Tereza Smitkova. Halep si inscrise, in premiera, si tru turneulu di dublu mixt, iu va s\u0103 gioac\u0103 arada di compatriotulu sau Horia Tecau. In proba di dublu masculin, Tecau fa\u0163e cuplu tot cu olandezulu Jean-Julien Rojer, arada di care amint\u0103, tru alonar, finala di la Wimbledon. Ei va s\u0103 gioac\u0103 \u00een runda inaugural\u0103 cu p\u00e2reacl\u2019ea Andre Begemann\/Oliver Marach (Germania\/Austria), chiro tru care p\u0103reacl\u2019ea Florin Mergea\/Rohan Bopanna (Rom\u00e2nia\/India), semifinalista la turneulu londonez, va s\u0103 aib meciu \u00een primulu tur cuplul american Austin Krajicek\/Nicholas Monroe. (Bogdan Matei)<\/span><\/p>\n
Audio –><\/p>\n
\n
<\/p>\n
\n
<\/p>\n
\n
<\/p>\n
\n
<\/p>\n
\n
<\/p>\n
\n