Cunuscutulu cercet\u0103tor ghirman, ama \u0163i zbura\u015fte armnea\u015fte has ca un arm\u00e2n, aform\u2019ie di care vru s\u00e2 intr\u00e2 \u015fi ma ghine tru lumea arm\u00e2neasc\u00e2 \u015fi si nsur\u0103 cu un\u00e2 arm\u00e2n\u00e2, Tede Kahl, di la Universitatea di Jena, organiz\u0103 cu agiuor di ma multe p\u0103r\u0163\u00e2, un simpozin cu tematic\u0103 di istorie \u015fi cultur\u0103, tru capitala Rom\u00e2niil\u2019ei, Bucure\u015fti. La aestu simpozin el prezent\u0103 un\u00e2 tem\u00e2 ligat\u00e2 di arm\u00e2n\u2019i. Evenimentul si fea\u0163e sipt\u00e2m\u00e2na \u0163i tricu, gioi, pi 24 agheazm\u0103ciune, \u015fi avea numa: Simpozion Istorie \u015fi patrimoniu cultural<\/p>\n
\n
<\/p>\n
Aest\u00e2 prim\u0103 edi\u0163ie fu organizat\u0103 di Muzeul Municipiului Bucure\u015fti \u015fi Universitatea “Friedrich Schiller” din Jena, Germania. Fur\u0103 invita\u0163 speciali\u015ftii di-tru mediul muzeal \u015fi academic, a cure l\u00e2 fur\u0103 b\u00e2gate la dispozi\u0163ie, un cadru \u00een care s\u00e2\u015fi prezint\u0103 ultimile a lor cercet\u0103ri.<\/p>\n
\n
<\/p>\n
Participar\u0103 un numir mare di cercet\u0103tori, \u015fi l\u00e2 u spunim numa \u0163ilor di-ru consiliul \u015ftiin\u0163ific \u0163i coordon\u0103 aestu simpozion: Acad. Univ. Prof. Mag. Dr. Thede Kahl, Universitatea “Friedrich Schiller” din Jena, Germania, Prof. Univ. Dr. Octavian Buda, Universitatea de Medicin\u0103 \u015fi Farmacie \u201cCarol Davila\u201d, Dr. Andrei Kozma, Pre\u015fedinte, Societatea Academic\u0103 de Antropologie \u015fi Dr. Adrian Majuru, Director, Muzeul Municipiului Bucure\u015fti.<\/p>\n
\n
<\/p>\n
Lucr\u0103trile prezentate avura temati\u0163 variate, cum putem s\u0103 videm pri numa a \u0163ilor 11 lucr\u0103ri; bunoar\u0103:<\/p>\n
\n
<\/p>\n
Oarile di discurmare a unui mare ag\u0103. Manuscrisul lui Manuil Serghiade (1775-1844) din patrimoniul Muzeului Municipiului Bucure\u015fti, Dr. Daniela Lupu, Muzeul Municipiului Bucure\u015fti<\/p>\n
\n
<\/p>\n
\n
<\/p>\n
Fra\u0163ii Konteschweller, pionieri a radiofoniil\u2019ei mondial\u0103, Dr. Ioni\u0163\u0103 D\u0103escu, Robomatic Process Control<\/p>\n
\n
<\/p>\n
\u0162i fa\u0163im cu Lucr\u0103toarea la I.A.S.? Model sau foto-model?, Delia Marinescu, Muzeul Municipiului Bucure\u015fti<\/p>\n
\n
<\/p>\n
Ma\u015fini cu abur la Muzeul Tehnic, Aurel Tudorache, Muzeul Na\u0163ional Tehnic Prof. Ing. Dimitrie Leonida\u201d<\/p>\n
\n
<\/p>\n
Vene\u0163ia pri-tru ocl\u2019il\u2019i a lu Jean Giono, Prof. Dr. Roxana Zanea, Universitatea Bucure\u015fti, Facultatea de Istorie, Istoria Artei<\/p>\n
\n
<\/p>\n
Rom\u00e2nil\u2019i di-tru c\u00e2s\u00e2b\u0103lu Satu Mare — S\u0103tmar, R\u0103zvan Ro\u015fu, Universitatea “Friedrich Schiller” Jena<\/p>\n
\n
<\/p>\n
6. Lucrarea a profesorului di Jena Tede Kahl va u spunim tru sone.<\/p>\n
\n
<\/p>\n
Lacul Pannonic cuaternar: Marea Alb\u0103 a mitologhiil\u2019ei rom\u00e2neasc\u0103, Dr. Mircea \u0162icleanu \u015fi Radu Nicolescu, Institutul Geologic al Rom\u00e2niei, Alexandru \u0162icleanu, Cercet\u0103tor independent<\/p>\n
\n
<\/p>\n
\n
<\/p>\n
Aplica\u0163ii a li \u015etiin\u0163\u0103 a Materialilor tru evaluarea artefactelor din Patrimoniul Cultural, Prof. Univ. Dr. Rodica Ion, ICECHIM, Bucure\u015fti \/ Universitatea Valahia, T\u00e2rgovi\u015fte, Facultatea di Ingineria Materialelor<\/p>\n
\n
<\/p>\n
\n
<\/p>\n
Valorificarea a patrimoniului cultural pri-tru conceptul di living history, Amalia Alexandru \u015fi Mihai Dragomir, Asocia\u0163ia Mioritics<\/p>\n
\n
<\/p>\n
\n
<\/p>\n
B\u0103n\u2019ile Herculane di la Thermele romane descoperite recent (2015) la B\u0103n\u2019ile Imperiale, Dr. Adrian Arde\u0163, Muzeul Jude\u0163ean di Etnografie \u015fi a Regimentului di Grani\u0163\u0103 Caransebe\u015f<\/p>\n
\n
<\/p>\n
Cum ninca nu u spusim tut\u00e2 lista, ar`mase tr\u00e2 spunire numa a lucraril\u2019I ligat\u00e2 di ar\u00e2m\u00e2n\u2019i, lucrarea:<\/p>\n
\n
<\/p>\n
Arom\u00e2nii \u015fi meglenorom\u00e2nii: Experien\u0163e din cercetarea de teren, Univ. Prof. Mag. Dr. Thede Kahl, Universitatea “Friedrich Schiller” Jena.<\/p>\n
\n
<\/p>\n
\n
<\/p>\n
********************************<\/p>\n
\n
<\/p>\n
La un altu muzeu, la Muzeul \u0162\u0103ranului Rom\u00e2n, tut di Bucure\u015fti, \u015fi tut di pi 24 agheazm\u0103ciune fu organizat\u0103 un\u0103 expopzi\u0163ie dedicat\u0103 unei mare coregraf\u0103 di far\u00e2 arm\u00e2neasc\u00e2 Floria Capsali. Vernisajulu, di\u015fcl\u2019idirea a expozi\u0163il\u2019ei, si fea\u0163e pi 24 agheazm\u0103ciune \u015fi fu di\u015fcl\u2019is\u0103 chiro di un\u0103 siptam\u0103n\u0103. Alexandru Gica n\u00e2 pitrea\u0163e ndau\u0103 informa\u0163ii ligate di Floria Capsali. El dz\u00e2\u0163e:<\/p>\n
\n
<\/p>\n
Floria Capsali (1900-1982) fu nai ma marea dansatoare\/balerina ditu Romania.<\/p>\n
\n
<\/p>\n
Afen-su eara armanlu Xenophon Capsali. Tuts alj grea Foni i Fonciu. Foni Capsali fu revizor\/inspector la sculiili romaneshtsa ti armanjlji ditu Turchie. Afen-su alu Foni, Costa Mitra Capsali, fu mari embur tu casabalu Parleap\/Prilep. (Costa Mitra Capsali muri la anlu 1907). Fumealjea Capsali s-tradzea di Moscopoli. Di aclo fudzira Crushuva shi, di-apoia, Parleap. Foni Capsali muri la anlu 1913 cu furnjia a polimurilor balcanitsi, tamam anda vrea ta si s-toarna Romania. Nu shtiu furnjia ti cari muri (eara tinir anda muri).<\/p>\n
\n
<\/p>\n
Dada ali Floria eara romanca, u acljma Maria shi fu dhascala shi directoare la Sculia ti feati ditu Bitolia. Floria si-aminta Bitolia. Floria avu nica una sora, Silvia, tsi fu mari sportiva.<\/p>\n
\n
<\/p>\n
A. Gica<\/p>\n
\n
<\/p>\n
\n
<\/p>\n
Evenimentul Floria Capsali avu loc tru un ciclu \u0163i avu ca tematic\u0103 dansul, iu si prezentar\u0103 doi m\u0103ri dansatori arm\u00e2n\u2019I, Floria Capsali, 24-30 agheazm\u0103ciune, \u015fi Ion Tugearu, ma\u015fi 29 agheazm\u0103ciune;aestu di ma n\u00e2poi si desf\u0103\u015fur\u0103 la Centrul Na\u021bional al Dansului Bucure\u0219ti, Sala Stere Popescu. Ciclul, s\u00e2-l\u2019I d\u00e2z\u0163im, de fapt un proiectu, are numa Ligatura a Dansului.<\/p>\n
\n
<\/p>\n
Time Dance Connection. Bucharest in Action (1925-2015)<\/p>\n
\n
<\/p>\n
\n
<\/p>\n
Evenimentul Floria Capsali si fea\u0163e la Muzeul Na\u0163ional al \u0162\u0103ranului Rom\u00e2n, Sala Tancred B\u0103n\u0103\u0163eanu<\/p>\n
\n
<\/p>\n
Fu expozi\u0163ia dedicat\u0103 a li Floria Capsali, la care fu cercet\u0103tor \u015fi curator Corina Cimpoieru, \u015fi putu s-hib\u00e2 vizitat\u0103 \u00een perioada 24 — 30 agheazm\u0103ciune; ea b\u00e2g\u0103 deadun un\u00e2 serie di colaje fotografi\u0163e documentare, fragmente audio \u0163i deadir\u0103 glas, pri-tru lectura a lu Zoltan Butuc, a croni\u0163\u00e2lor dispre recitalurile a li Floria Capsali, proiec\u0163ia filmului documentar Dansuri rom\u00e2ne\u015fti\u201d, \u00een reghia a lu Ion \u015eahighian, \u015fi expuse, \u00een premier\u0103, un set di manuscrise a coresponden\u0163\u00e2l\u2019ei a li Floria Capsali cu Casa Regal\u0103, aflate tru arhiva personal\u0103 a doamn\u00e2l\u2019ei Liana Tugearu. Expozi\u0163ia va fu \u00eensu\u0163\u00e2t\u0103 di prezentarea a cartil\u2019ei Amintiri despre Floria Capsali\u201d, simnat\u0103 di Miti\u0163\u0103 Dumitrescu \u015fi di un\u00e2 dezbatire dispre contribu\u0163ia a li Floria Capsali la inova\u0163ia a dansului rom\u00e2nescu.<\/p>\n
\n
<\/p>\n
\n
<\/p>\n
Audio –><\/p>\n
\n
<\/p>\n
\n
<\/p>\n
\n