{"id":195823,"date":"2016-01-08T21:03:00","date_gmt":"2016-01-08T19:03:00","guid":{"rendered":"http:\/\/devrri.freshlemon.ro\/actualitati\/agenda-armaneasca-2016-ian-05-195823.html"},"modified":"2016-01-08T21:03:00","modified_gmt":"2016-01-08T19:03:00","slug":"agenda-armaneasca-2016-ian-05","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.rri.ro\/ro_ar\/cultura-si-adet-armanesti\/agenda-armaneasca\/agenda-armaneasca-2016-ian-05-id195823.html","title":{"rendered":"Agenda armaneasca 2016.ian.05"},"content":{"rendered":"

Tr\u00e2 mul\u0163\u00e2l\u2019i an\u2019i, vru\u0163 ascult\u00e2tori. Anulu Nou, 2016, tru care intr\u0103m, s-hib\u00e2 un an bun \u015fi s-aduc\u0103 ma\u015fi ghinea\u0163\u00e2. A vau\u0103, ca asucult\u00e2tori, s-v\u00e2 aduc\u00e2 emisiun\u2019I bune a\u015fi cum li fa\u0163im noi di la RRI, iara a nau\u0103 s-n\u00e2 aduc\u00e2 reac\u0163ia a dumnil\u2019ilor a voastre pi email, prit po\u015fta clasic\u00e2 \u015fi electronic\u00e2, ic\u0103 pi re\u0163ealile di socializare. Adresa a noastr\u00e2 di email easte arom@rri.ro<\/a> iarea a\u0163ea di site iu pute\u0163 s-n\u00e2 asculta\u0163 pi internet easte www.rri.ro<\/a><\/p>\n


\n <\/p>\n

La intrata tru n\u0103ulu an si cade s-fa\u0163im un\u00e2 retrospectiv\u0103 a evenimentilor \u0163i si fea\u0163ir\u00e2, cama m\u0103rile, tru anuu \u0163i tricu. \u015ei cum s\u0103-l fa\u0163im ma ghine aestu lucru, cara nu pri-tru spunirea a num\u00e2l\u2019ei care fu omulu a\u0163el cama votatulu, ca om anului la RRI tru 2015 ?<\/p>\n


\n <\/p>\n

A\u015fi cum \u015ftim la giumitatea a mesului brumar si arhiusea\u015fte preasinile tr\u00e2 S\u00e2rb\u00e2toarea a C\u00e2rciunului, dup\u0103 v\u00e2r\u00e2 40 di dz\u00e2le di p\u0103reasine, pi 25 andreu, atum\u0163ea c\u00e2ndu si na\u015fte Hristolu, \u201cHristolu ca ficiuric\u201d, si spune tru un c\u00e2ntic di colind\u0103. Tut la agiumitatea a mesului brumar, ca un\u00e2 turlie di aflarea a num\u00e2l\u2019ei tr\u00e2 un om, cum tut om eara \u015fi Hristolu c\u00e2ndu si afl\u0103, v\u00e2 aveam pripus\u00e2 s-pitreat\u0163i\u0163 voturi, cu p\u00e2rearea a voastr\u00e2, tr\u00e2 care s-hib` a\u0163ea personalitate, care s-merit\u0103 pri-tru activitatera di-tru 2015, s-hib\u00e2 omulu a anului 2015: “Omlu a Anlui 2015” la Radio Rom\u00e2nia Internatsional.<\/p>\n


\n <\/p>\n

Di aest\u00e2 aform\u2019ie, Vrut sots, n\u00e2 adu\u0163im aminte c\u0103 RRI u dusi ma largu traditsionala a lui anchet\u0103 di opinie di bitisita di an anamisa di ascult\u0103torljii shi ufilisitorlji di Internet shi re\u0163ealile sutsiali din lume.<\/p>\n


\n <\/p>\n

Va aveam pripus\u0103 (tru 13 di Brumar 2015 vedz tru Actualitati site www.rri.ro) s-alidzets atsea personalitati, dit itsi dumeni, cari andrup\u00e2 shi cilastisi, prit actsiunj, purtatitsi ica idei tra imnaticlu tra nainti a lumiljei tru 2015.<\/p>\n


\n <\/p>\n

Anamisa di politicienjilji nominalizats \u201cOmlu a Anlui 2015 la RRI\u201d easti prezidentul ali Rusie, Vladimir Putin, Vasiloanja Elisabeta a II-a ali Mari Britanii, prezidentul francez Fran\u00e7ois Hollande, prezidentul ali Rom\u00e2nie, Klaus Iohannis, fostul prezidentu georgian, actual guvernator ali reghiuni Odesa dit Ucraina, Mihail Saaka\u015fvili, premierlji indian shi ungar, Narendra Modi shi Viktor Orban, Prezidentul a Ligaljei Natsionala tra democratsie dit Birmania, doamna Aung San Suu Kyi.<\/p>\n


\n <\/p>\n

Nica fura aleptsa, ntra altsalji di partea a ascult\u0103torlor shi ufilisitorlor di Internet RRI (di ascultatorlji a atsilor 12 di sectsii) Papa Francisc shi, ca personaj colectiv, Cvartetlu tra Dialog Natsional Tunisian, laureat Nobel tra Irinj 2015, cet\u0103tseanjilji a Parislui, tsi tricura di dau\u0103 ori prit nascanti atacuri lahtaroasi a islamishtilor, voluntarlu ucrainean cari, alidzem sh-u veaglje vasilia cu armata tru m\u00e2n\u0103\u201d ica, alidzem, tuts atselj cari, tru lumea tuta, featsira timbihi contra a len turliilor di piricljiuri, tuts atselji cari avura curayilu s\u0103 spuna cu boatsi\u201d.<\/p>\n


\n <\/p>\n


\n <\/p>\n

Di nafoara a sferaljei politica apruchem aesti pripuniri pitricuti ti Sectsia Armaneasca RRI:<\/p>\n


\n <\/p>\n

Ascultatorlji a emisiunjilor armaneshtsa di la RRI Goran Kostov di Skopie shi Vlatco Dibrian di Sveti Nicola, Ripublica Macedonia deadira aesti patru pripuniri:<\/p>\n


\n <\/p>\n


\n <\/p>\n

Sportu:<\/p>\n


\n <\/p>\n

– SIMONA HALEP di ispetea ca agiumsi shi alu tsanu loclu doi mondial tu tenis.<\/p>\n


\n <\/p>\n

Cultura:<\/p>\n


\n <\/p>\n

– CRISTIAN BANDU shi MARIANA BARA ti tradutsearea pi limba rumaneasca a unaljei di cartsali di baza ti armanami: \u201cDie Aromunen\u201d di G. Weigand.<\/p>\n


\n <\/p>\n

Cartea fu ngrapsita pi limba ghirmaneasca ninti di cama di 100 di anji shi prindea di multu chiro s-hiba apridusa ti publiclu rumanescu, lucru tsi ti mari jeali pana tora nu s-featsi, a ti mari haraua u featsira tora aeshtsa doi intelectualj Armanj.<\/p>\n


\n <\/p>\n


\n <\/p>\n

– HRISTU MULAR cu atseali 4 cartsa di muziculoghii scoasi tu migdani tu inshita di an. Un dealihea monumentu ti cultura armaneasca tsi axeashti tinjiseari (Goran Kostov).<\/p>\n


\n <\/p>\n

Dzuua di Aprindu Carciun — 24 di Andreu 2015, Scopia, tu R. Macedonia tu una ducheani ti cartsa, s-featsi promotsii-a paturlor cartsa di una Antologhii armaneasca di cantits.<\/p>\n


\n <\/p>\n

Autorlu-a cartiljei easti Hristu Mular, dit casabalu Crushuva, Ripublica Macedonia cantator shi mastur ti ghitara.<\/p>\n


\n <\/p>\n

Promotsiia s-featsi sh cu ucazea-a yiurtuseariljei a 60-lor di-anji di bana-al Hristu Mular (priloata di Goran Kostov dit habarea a poetlui D. Cuvata).<\/p>\n


\n <\/p>\n


\n <\/p>\n

Or a pareilor di la redactsiili pi ma multi limbi di la RRI succtses, biricheti shi lucurlu ambar shi tu anlu 2016.<\/p>\n


\n <\/p>\n

Cu tinjii, Goran Kostov (Goran Pushuticlu), Scopia,R. Machidunia<\/p>\n


\n <\/p>\n


\n <\/p>\n

Cu nadia ti mushata programa la RRI, sectsia armanesca ma shi alanti sectsii shi tu anlu 2016,<\/p>\n


\n <\/p>\n

Ti multsa anji shi musheati realizari.<\/p>\n


\n <\/p>\n

Vlatco Dimov Dibrean, Sveti Nicola, R. Machidunia<\/p>\n


\n <\/p>\n


\n <\/p>\n

Tut di nafoara a sferaljei politica fura aleptsa, ti paradigma, creatorlu Facebook Mark Zuckerberg, marli fotbalistu Lionel Messi ica Ralph Hasenh\u00fcttel, antrenorlu a clublui ghirman di fotbal FC Ingolstadt 04, pi cari lu adusi tru Bundesliga.<\/p>\n


\n <\/p>\n


\n <\/p>\n

\u201cOmlu a Anlui 2015 la RRI\u201d easti, ama, pi thimeljilu a pripunirlor a publiclui RRI, cantselarlu ghirman ANGELA MERKEL.<\/p>\n


\n <\/p>\n


\n <\/p>\n

Boudoukha Mohamed, dit Algeria, u pripusi doamna Merkel \u201ctra minduita a ljei tru criza a arifugatslor shi vrearea tra s-aproachi suti di njilji di arifugats dit Orientul Mesi\u201d.<\/p>\n


\n <\/p>\n

Volodimir S\u00e2tnikov, dit Ucraina, argumenta, ntra altili, alidzearea: \u201cFui cabaia entipusitu di candasearea a ljei c\u0103 Ghirmania va s-hiba irbapi s-aproaki 400.000 di arifugats dit Orientu\u201d.<\/p>\n


\n <\/p>\n

Salim Khan, dit Bangladesh, spunea: \u201dMinduescu c\u0103 una alidzeari excelent\u0103 tra personalitatea a anlui easti cantselarlu ali Ghirmanie, Angela Merkel, una persoan\u0103 modest\u0103, ama dominant\u0103, tru idyiul<\/p>\n


\n <\/p>\n

Iara Richard Lemke, dit Canada, argumenta: \u201dNominalizarea a mea tra Omlu a Anlui 2015 easti politiciana Angela Merkel, cantselarlu ali Ghirmanie, cari easti tora tru prota linie a politicaljei mondiala.\u201d<\/p>\n


\n <\/p>\n


\n <\/p>\n

*******************<\/p>\n


\n <\/p>\n


\n <\/p>\n

Ligat di s\u00e2rb\u00e2toarea a Cr\u00e2ciunului, u adu\u0163im aminte vizita di pi 24 andreu a ministruluii delegat tr\u00e2 rom\u00e2nil\u2019i di pritut\u0163ido, Dan Stoenescu, la Korcea, Republica Albania. Tru reghiunea Korcea b\u00e2neadz\u00e2 a\u0163ea cama marea comunitatea di arm\u00e2n\u2019i.<\/p>\n


\n <\/p>\n


\n <\/p>\n

Oficialul rom\u00e2n si duse di vidzu Consulatul onorific a li Romanie, iu fea\u0163e un\u00e2 dona\u0163ie de c\u0103r\u0163\u00e2, CD-uri \u015fi albume cu motive tradi\u0163ionale rom\u00e2ne\u015fti. Programulu incluse \u00eentrivideri cu Konstandin Janko, pre\u015fedintele a Asocia\u0163il\u2019ei Cultural\u0103 Arom\u00e2nii din Albania, Ilia Gjoka, pre\u015fedintele a Lig\u00e2l\u2019ei Arom\u00e2nilor din Albania, Pano Bakalli, pre\u015fedintele a Funda\u0163il\u2019ei Nicolae Iorga di-tru Saranda, pricum \u015fi cu al\u0163\u00e2 reprezentan\u0163\u00e2 a mediului asociativ \u015fi a mass-media albaneze \u015fi \u00een dialect arom\u00e2n. \u00cen cadrul a discu\u0163iilor, ministrulu delegat transmise c\u0103 Rom\u00e2nia va-s continu\u0103 s\u0103 da agiutor tr\u00e2 \u0163\u00e2nirea valorilor culturale a comunitatil\u2019eu \u015fi accentu\u0103 rolul pi care tineril\u2019i absolven\u0163\u00e2 ai institu\u0163iilor di \u00eenv\u0103\u0163\u0103mintu din Rom\u00e2nia pot s\u0103-l aib\u0103 tru afirmarea identitar\u0103 \u015fi promovarea a li imaghine a unei comunitate di\u015fcl\u2019is\u0103.<\/p>\n


\n <\/p>\n


\n <\/p>\n

Dan Stoenescu si-are adunat\u0103 \u015fi cu Sotiraq Filo, primarulu a localitatil\u2019ei Korcea. Cu aest\u0103 ocazie, ministrulu delegat spuse diznou importan\u0163a a comunitatil\u2019ei arm\u00e2neasc\u0103 din Republica Albania, respectiv a minoritatil\u2019ei albanez\u0103 din Rom\u00e2nia, ca punte di lig\u0103tura \u00eentr\u0103-a \u0163eale dau\u0103 state \u015fi factor suplimentar di consolidare a cooperaril\u2019ei bilateral\u0103. Tutun\u00e2oar\u0103, demnitarulu rom\u00e2n s puse diznou disponibilitatea a Rom\u00e2niil\u2019ei tra s\u0103 spun\u0103 di experien\u0163a acumulat\u0103 de-a lungul a imnatului di pre-aderare la Uniunea European\u0103, \u015fi scoase tru mighdane anaghea \u00eenreghistr\u0103ril\u2019ei di progrese tru domeniul a protec\u0163il\u2019ei a tutulor minorit\u0103\u0163\u00e2lor din Republica Albania.<\/p>\n


\n <\/p>\n


\n <\/p>\n

\u00cen cadrul a vizit\u00e2l\u2019ei fapt\u0103 la B\u0103searica arom\u00e2n\u0103 cu hramulu \u201cAl\u00e2xirea la fa\u0163\u0103\u201d, construit\u0103 cu agiutorulu a statului rom\u00e2n, ministrulu delegat aprecie \u015fi li mindui bune eforturile pi care preftul paroh Dumitrache Veriga li fa\u0163e tr\u00e2 \u0163\u00e2nirea a tradi\u0163iilor \u015fi a identitatil\u2019ei \u015fi a sumcundil\u2019e rolul a B\u00e2seric\u00e2l\u2019ei ca factor di coeziune comunitar\u0103.<\/p>\n


\n <\/p>\n


\n <\/p>\n

Ministrulu delegat fea\u0163e, tutun\u00e2oar\u0103, vizit\u0103 la sediul a lectoratului di limba rom\u00e2n\u0103 din cadrul a Universitatil\u2019ei Fan Noli di Korcea, ocazie cu care demnitarulu zbur\u00e2 dispre aten\u0163ia ahoria pi care statulu rom\u00e2n u da a procesului educativ \u00een limba rom\u00e2n\u0103, ca element fundamental tru \u0163`nirea \u015fi promovarea a identitatil\u2019ei lingvistic\u0103.<\/p>\n


\n <\/p>\n


\n <\/p>\n

******************<\/p>\n


\n <\/p>\n

Putem s-lig\u0103m di s\u00e2rb\u00e2toarea a C\u00e2rciunului \u015fi evenimentul din Rom\u00e2nia, \u00een care cercet\u0103torulu profesor Tede Kahl fu aleptu Dcotor Honoris Causa a Uniersitatil\u2019ei Vasile Goldi\u015f\u201d, di Arad. Profesorulu Tede Kahl easte ghine cunoscut di la anchetile di teren pi care li fa\u0163e tru spa\u0163iulu balcanic, prota \u015fi prota la arm\u00e2n\u2019i, ama \u015fi la rom\u00e2n\u2019il\u2019i di la nordu di Dun\u0103re. Un interviu cu Todi a nostru fu publicat tru revista formula AS, numirulou di pi 24 andreu. Aclo citim un \u015fcurtu pasaj:<\/p>\n


\n <\/p>\n

\u201cLu-avem intervievat\u0103 pi prof. Thede Kahl, cu aform\u2019ia a unei conferin\u0163\u0103 pi care u \u0163\u00e2nu Bucure\u015fti, pi tema cercet\u0103rilor a lui ligate de arom\u00e2ni \u015fi meglenorom\u00e2ni. La pu\u0163\u00e2n chiro dup\u0103 adunarea noastr\u0103, ca un\u0103 pricunoa\u015ftire a meritelor a lui \u00een a\u0163ist domeniu, a profesorului Thede Kahl \u00eel\u2019i fost acordat, di c\u0103tr\u0103 Universitatea “Vasile Goldi\u015f” din Arad, titlul di Doctor Honoris Causa.<\/p>\n


\n <\/p>\n


\n <\/p>\n

Audio –><\/p>\n


\n <\/p>\n


\n <\/p>\n


\n