U du\u0163im ninte retrospectiva priste evenimentile a anului 2015, c\u00e2ndu n\u00e2 aveam d\u00e2n\u00e2sit\u00e2 la evenimentul di-tru i\u015fita mesului agustu \u015fi aestu eara evenimentul di pi 31 agustu – Dzua a Limb\u00e2l\u2019ei Rom\u00e2n\u0103. S\u0103rb\u0103toarea si bazeadz\u0103 pi propunire leghislativ\u0103, di-tru 2011, tru Parlamentul a li om\u00e2nie, \u015fi fu legiferat\u0103 ca dzu\u0103 festiv\u0103 pri-tru Leadze tru 2013.<\/p>\n
\n
<\/p>\n
Ama, s-adu\u0163im prota aminte evenimentul a mesului gh\u2019inar la Televiziunea arm\u00e2neasc\u0103 di Scopia. Pi 21 si fea\u0163ir\u0103, di la 1991, 25 di an\u2019i di c\u00e2ndu lucreadz\u00e2 redac\u0163ia arm\u00e2neasc\u00e2, la Televizia makiduneasc\u0103. Fea\u0163ir\u00e2 un mu\u015fat iubileu tr\u00e2 aest\u00e2 s\u00e2rb\u00e2toare \u015fi l\u00e2 ur\u0103m a tim\u2019isitilor redactoare, prota \u015f-prota Jana Mihailova, ama \u015fi coleganle a l\u2019ei Para\u015fcheva Petroska \u015fi Liubi\u0163a Gheorghieva, tr\u00e2 mul\u0163` an\u2019I, \u015fi tut mu\u015fate emisiun\u2019I \u015fi di aoa \u015fi ninte. N\u00e2 turn\u0103m tora la radioulu di Bucure\u015fti \u015fi u duim ninte retreospectiva.<\/p>\n
\n
<\/p>\n
8 agheazm\u0103ciune fu Dzua Na\u0163ional\u0103 a Republic\u0103l\u2019ei di ma ninte iugoslav\u00e2 Machedonia, c\u00e2ndu ur\u0103m \u015fi atum\u0163ea tr\u00e2 aestu mu\u015fat evenimentu.<\/p>\n
\n
<\/p>\n
24 sept, Tede Kahl, di la Universitatea di Jena, organiz\u0103 la Bucure\u015fti, cu agiutor di ma multe p\u0103r\u0163\u00e2, un simpozin cu tematic\u0103 di istorie \u015fi cultur\u0103.<\/p>\n
\n
<\/p>\n
27 sept, 27 agheazm\u0103ciune la Muzeulu a Municipiului Bucure\u015fti si di\u015fcl\u2019ise, ca an\u2019il\u2019i tricu\u0163, seria di evenimente cu numa \u201cMir\u00e2, destin, di arom\u00e2n\u201d; care fu di\u015fcl\u2019is di un eveninmentu ligat di arm\u00e2n\u2019I, tru organizarea a li cunoscut\u00e2 redactor\u00e2 di la televiziunea rom\u00e2n\u0103, autoare a documentarului \u201cArom\u00e2nii\u201d, Maria Cica.<\/p>\n
\n
<\/p>\n
\n
<\/p>\n
\n
<\/p>\n
4.octombrie la Ekaterinburg (tru Arusie), campionatile europeane di tennis di meas\u0103, Eliza Samara amint\u0103 medalia di mal\u0103m\u0103, \u015fi agiumse a\u015fi campion\u0103 european\u0103, ama \u015fi ninca dau\u0103 di asime, un\u00e2 la dublu feminin \u015fi un\u00e2 ob\u0163\u00e2nut\u00e2 cu echipa a li Rom\u00e2nie.<\/p>\n
\n
<\/p>\n
\n
<\/p>\n
\n
<\/p>\n
9-10 di meslu a S\u00e2mMedrului, Bucureshti, la Hotelul Royal, adunare a Uniunil\u2019ei a Mul\u2019erlor arm\u00e2ne di pritut\u0163ido, prezident\u0103 Chira\u0163a Meghea, sora a l\u2019irtatului professor doctor Vasile Barba, tr\u00e2 organizarea Congreslu a mul\u2019erlor ararmane, ed a daua.<\/p>\n
\n
<\/p>\n
10 di meslu S\u00e2Medru, Constan\u0163a, la b\u00e2searica S\u00e2m\u0163\u00e2l\u2019i amiradz Constantin \u015fi Elena, slujba pi arm\u00e2nea\u015fte, care diapoia si fea\u0163e di ma multe ori, v\u00e2r\u00e2 15 ori, \u015fi di la care n\u00e2 informar\u0103 Goran Pu\u015futiculu \u015fi Nicu Caramihale.<\/p>\n
\n
<\/p>\n
25 di s\u00e2medru. Fu adus\u00e2 aminte, la 90 di an\u2019i, v\u2019inearea a arm\u00e2n\u2019ilor, \u0163i fudzea di griut\u0103\u0163\u00e2le di-tru Balcan\u2019i, tru \u0162ara care l\u00e2 didea apanghiu dup\u0103 polimile balcani\u0163e, \u015fi cu care avea un\u00e2 comunitate di limb\u00e2, ca dialecte istori\u0163e a unei limb\u00e2 di arhiusit\u00e2 protorom\u00e2na. Spectacolu fu \u0163\u00e2nut la Teatrul Na\u0163ional di Bucure\u015fti, a cure director easte actorulu \u015fi reghizorulu di far\u00e2 arm\u00e2neasc\u00e2 Ion Caramitru. Un spectacol cu numa, dupa cum eara scris tru Invita\u0163ie c\u0103 \u201cDomnul Caramitru \u00cel l\u2019ia harea s-v\u00e2 acl\u2019iam\u0103 tu un\u00e2 adunari di muzic\u0103 \u015f-di poezie arm\u00e2neasc\u0103\u201d, cu numa \u201cFug arm\u00e2n\u2019il\u2019i tu arniu\u201d, sear\u0103 dedicat\u0103 a li s\u0103rb\u0103torae di S\u00e2mtu Dumitru \u015fi a fa\u0163iril\u2019ei \u00eemplin\u2019i a 90 di an\u2019i di c\u00e2ndu si arhiusi ac\u0163iunea di str\u0103mutare ar\u0103m\u00e2n\u2019ilor tru Dobrogea.<\/p>\n
\n
<\/p>\n
\n
<\/p>\n
\n
<\/p>\n
30 shi 31 di Sumedru, Teatrul ArCuB, din Bucure\u015fti, doau\u0103 piesi di teatru, \u00een regia LU Toma Enache,: \u201cMincinoslu\u201d, di Carlo Goldoni (viniri, 30 di Sumedru) \u015fi \u201cConu Leonida\u201d + concert Teodora Calagiu Garofil & Friends (sambata, 31 di Sumedru).<\/p>\n
\n
<\/p>\n
\n
<\/p>\n
6 brumar<\/p>\n
\n
<\/p>\n
\u00centrividearea ministrului delegat tr\u00e2 rela\u0163iile cu rom\u00e2n\u2019il\u2019i di piste grani\u0163e, Angel T\u00eelv\u0103r, cu reprezentan\u0163\u00e2l\u2019i a Uniunil\u2019ei Na\u0163ional\u0103 a Arom\u00e2nilor din Albania.<\/p>\n
\n
<\/p>\n
\n
<\/p>\n
La Su\u0163ata Cultural\u00e2 arm\u00e2neasc\u00e2, di Bucue\u015fti, fu prezentat\u0103, viniri 13 brumar, cartea di poezii a lu Constantinos Kavafis, putem s-dz\u00e2\u0163im poet Greco-englez, di cara b\u00e2n\u0103 c\u00e2ndu eara m\u2019ic \u015fi tru Anglia, poezii tru tradu\u0163irea a poetului arm\u00e2n Spiru Fuchi. Un studiu dispre Kavafis, tru arhiusita, ic\u0103 prota parte, a cartil\u2019ei easte simnat di poetulu \u015fi eseistulu George Vran\u0103.<\/p>\n
\n
<\/p>\n
\n
<\/p>\n
\n
<\/p>\n
24 nov, Un anun\u0163u<\/p>\n
\n
<\/p>\n
Profilul RRI poate s-hib\u00e2 accesat di atum\u0163ea \u015fi la dresa di internet:<\/p>\n
\n
<\/p>\n
Https:\/\/www.tumblr.com\/blog\/radioromaniainternational<\/p>\n
\n
<\/p>\n
Radio Rom\u00e2nia Interna\u0163ional are ama profiluri \u015fi pi alte re\u0163eale di socializare \u015fi platforme di partajare di con\u0163\u00e2nuturi: Facebook (tru tute limbile di emisie \u015fi tru dialectul arom\u00e2n), Twitter (post\u0103ri in limbile rom\u00e2n\u0103 \u015fi englez\u0103), Google+ (postari \u00een rom\u00e2n\u0103 \u015fi englez\u0103), Flickr, pinterest, linkedIn (post\u0103ri in rom\u00e2n\u0103 \u015fi englez\u0103), Youtube, Instagram \u015fi SoundCloud (post\u0103ri \u00een rom\u00e2n\u0103 \u015fi englez\u0103).<\/p>\n
\n
<\/p>\n
\n
<\/p>\n
29 nov, tru un club di Bucure\u015fti, si fea\u0163e un\u00e2 traghedie. Tru un incendiu, un foc \u0163i si aprease pi fondul a unor neglijen\u0163e tru respectarea a normilor la ufilisirea a efectilor pirotehni\u0163e tr\u00e2 mu\u015fu\u0163area a spectacolilor di tiniri, la un club di Bucure\u015fti, iu eara aduna\u0163 ma multe sute di tiniri. Guvdernul declar\u00e2 treie dz\u00e2le di doliu, s\u00e2mb\u00e2t\u00e2-dum\u00e2nic\u00e2-luni. La spectacolul a forma\u0163il\u2019ei \u201cGood bye to Gravity\u201d, \u015fi la carea intrarea fu b\u00e2gat\u00e2 s-hib\u00e2 f\u00e2r\u00e2 pradz, eara vinionte un numir di la 3 p\u00e2n\u00e2 la 5 sute di persoane, nu numir cu multu mare, di a\u0163eale 80 di locuri cu \u015fideare pi scamnu. Pre\u015fedintile a li Rom\u00e2nie, Klaus Johannnis, si declar\u0103 \u00eendurirat ama \u015fi revoltat c\u0103 un ahtare evenimentu putu s` si fac\u00e2 tru chentrul a capital\u00e2l\u2019ei \u015fi vahi I fondul a ignoraril\u2019ei areglement\u0103rilor legale. Pre\u015fedintile a Comisil\u2019ei Eurooean\u00e2, Jean Claude Junker, transmise condolean\u0163e a familiilor \u015fi a priiantin\u2019ilor (friends) a victimilor a traghicului accidentu di viniri dicsear\u00e2, 29 s\u00e2medru. Vinir\u00e2 mesaje di condolean\u0163e di la multe persoane oficiale din lume. La clubulu cu numa Colectiv, iu si fea\u0163e traghedia, fu prezentu, tra s-aduc\u00e2 un mesaj di condolean\u0163e \u015fi avdz\u00e2tulu musician Andre Rieu, care dz\u00e2se c\u0103 va s\u00e2 ompun\u00e2 \u015fi un c\u00e2ntic ligat di aestu evenimentu mplin di dureare.<\/p>\n
\n
<\/p>\n
\n
<\/p>\n
\n
<\/p>\n
1 dec Ziua Na\u0163iopnal\u0103 a li Rom\u00e2nie<\/p>\n
\n
<\/p>\n
\n
<\/p>\n
7 andreu, si fea\u0163e un altu evenimentu festiv, prima edi\u0163ie.<\/p>\n
\n
<\/p>\n
Gala premiilor de excelen\u0163\u0103 tr\u00e2 etnicil\u2019i rom\u00e2n\u2019i di-tru comunit\u0103\u0163ile istori\u0163e, la Teatrulu Na\u0163ional I. L. Caragiale\u201d di Bucure\u015fti (sala Pictur\u0103). Aflat sub patronajulu a pre\u015fedintelui a Institutului Cultural Rom\u00e2n, evenimentul fu organizat di Institutul Cultural Rom\u00e2n, pri-tru Direc\u0163ia Rom\u00e2ni din Afoara Grani\u0163elor \u015fi Limba Rom\u00e2n\u0103, cu ndrup\u00e2mintul a Institutului Eudoxiu Hurmuzachi tr\u00e2 Rom\u00e2nil\u2019i di Pritut\u0163ido.<\/p>\n
\n
<\/p>\n
\n
<\/p>\n
Premii tr\u00e2 etni\u0163il\u2019i rom\u00e2ni di-tru comunit\u0103\u0163 din Ucraina, Serbia, Bulgaria, Ungaria, Republica Moldova, Albania \u015fi Macedonia, lideri di asocia\u0163ii rom\u00e2ne\u015fti care militeadz\u0103 tr\u00e2 respectarea a ndrepturilor a comunit\u0103\u0163\u00e2ilor rom\u00e2ne\u015fti din afoara grani\u0163ilor a \u0163ar\u00e2l\u2019ei, \u015fi agiuut\u0103 a\u015fi la fa\u0163irea ma streas\u0103 a lig\u0103turilor anamisa di rom\u00e2nil\u2019i di pritut\u0163ido.<\/p>\n
\n
<\/p>\n
\n
<\/p>\n
18-19 dec, Evenimentu tru Turchie, organizat di ICR Istanbul:<\/p>\n
\n
<\/p>\n
Prezentare de carte, proiec\u0163ie de film \u015fi expozi\u0163ie<\/p>\n
\n
<\/p>\n
\n
<\/p>\n
Institutulu Cultural Rom\u00e2n Dimitrie Cantemir” di la Istanbul \u00eendreapse vineri, 18 andreu, \u015fi s\u00e2mb\u0103t\u0103, 19 andreu, dau\u0103 evenimente culturale \u00een parteneriat cu Muzeulu Na\u0163ional a Literatur\u0103l\u2019ei Rom\u00e2n\u0103 din Ia\u015fi, director Dan lungu, dup\u0103 a cure carte fu ecranizat filmul di-tru reghia a cunoscutului reghizor, di far\u0103 arm\u00e2neasc\u0103, Stere Gulea. A\u015fi, expozi\u0163ita Copil\u0103ria p\u0103rin\u0163ilor no\u015ftri” fu vernisat\u0103 la sediul ICR Istanbul vineri, iara s\u00e2mb\u0103t\u0103, si fea\u0163e prezentarea a edi\u0163il\u2019iei a daua a li tradu\u0163ire tur\u0163easc\u0103 a romanului lui Dan Lungu Esc-n\u0103 bab\u0103 comunist\u0103!”. Prezentarea di carte fu urmat\u0103 di proiec\u0163ia filmului cu tut a\u0163e num\u0103, \u00een reghia lu Stere Gulea.<\/p>\n
\n
<\/p>\n
\n
<\/p>\n
22 andreu, ligat\u0103 di rom\u00e2n\u2019il\u2019i di pritut\u0163ido. Alidzem: \u201cMinistrul delegat pentru rela\u0163iile cu rom\u00e2nii de pretutindeni, Dan Stoenescu, si adun\u0103\u0103, az\u0103, 22 andreu, cu reprezentan\u0163\u0103 a Institutului di Lingvistic\u0103 Iorgu Iordan – Al. Rosetti a li Academie Rom\u00e2n\u0103 cu care zbur tr\u00e2 \u00eenhiin\u0163area a unor chentre culturale tru comunit\u0103\u0163ile istori\u0163e, pri-tru care statulu rom\u00e2n s\u0103 agiut\u0103 \u0163\u00e2nirea\/ p\u0103strarea a limb\u00e2l\u2019ei rom\u00e2n\u0103 \u015fi a identit\u0103til\u2019ei na\u0163ional\u0103. El scoase tru mighdane importan\u0163a a continuaril\u2019ei a proiectilor di cercetare tru \u0163i mutrea\u015fte rom\u00e2n\u2019il\u2019i di pritut\u0163ido, pri-tru care s\u0103 hib\u0103 pus\u0103 \u00een eviden\u0163\u0103 unitatea a limb\u00e2l\u2019ei rom\u00e2n\u0103 la nordu \u015fi la sud di Dun\u0103re.<\/p>\n
\n
<\/p>\n
\n
<\/p>\n
24 dec, Scopia, tu una ducheani ti cartsa (libr\u0103rie), lansare Antologie de c\u00e2ntece, \u00een 4 volume. Autorlu-a cartiljei easti Hristu Mular, shi cantator shi mastur ti ghitara. Aesta promotsii s-featsi shi cu ucazea-a iurtuseariljei a 60-lor di-anji di bana-al Hristu Mular.<\/p>\n
\n
<\/p>\n
\n
<\/p>\n
Audio –><\/p>\n
\n
<\/p>\n
\n
<\/p>\n
\n
\n