Evenimentul mondial marcat sipt\u00e2m\u00e2na \u0163i tricu fu Dzuua Mondial\u0103 a Radioului, di pi 13 februarie. Si cade s\u00e2 spunim ndau\u0103 zboar\u0103 ligate di aestu evenimentu. S\u0103rb\u0103toarea si bazeadz\u0103 pi un\u0103 c\u00e2fatare c\u0103tr\u0103 UNESCO fapt\u00e2 di Academia spaniol\u0103 di radio. Tru agheazm\u0103ciune , 20 agheazm\u0103ciune 2010. Fu loat\u0103 apofasea tr\u00e2 bagare aest\u00e2 dzuu\u00e2 tru i\u015fita a mesuloui pi 29 agheazm\u0103cviune, tru 2011. Ama si fea\u0163e un\u00e2 al\u00e2xire tra s\u00e2 si aduc\u0103 aminte dzuua di-tru 1946 \u015fi care u avea stabilit\u00e2 Organiza\u0163ia a Na\u0163iun\u2019ilor Unite, ca dzuua a Radioulu a Na\u0163iun\u2019ilor Unite, di pi 13 februarie. Dzuua si marcheadz\u00e2 di-tru 2012. Aveam a\u015fi un\u00e2 bun\u0103 uidisire cu dzuua a Vrearile\u2019ei, di alant\u00e2 dzuu\u00e2, 14 \u015fcurtu, Dzuua a S\u00e2mtului Valentin.<\/p>\n
\n
<\/p>\n
************<\/p>\n
\n
<\/p>\n
Agiundzim cu vreare arm\u00e2neasc\u00e2 \u015fi tru America, di iu Dini Trandu n\u00e2 f\u00e2\u0163ea un informare tr\u00e2 6 mar\u0163u. \u201cV\u2019ini\u0163 tru America\u201d<\/p>\n
\n
<\/p>\n
Coming to America !!!!<\/p>\n
\n
<\/p>\n
Toma Enache and “Arm\u0101nii…”<\/p>\n
\n
<\/p>\n
Yinu “Arm\u0101nii” al Manakia frats sh-al Toma Enache tu Amerikie<\/p>\n
\n
<\/p>\n
Un film documentar — dz\u00e2\u0163e Dini Trandu – tsi scoati tu lu\u00f1in\u0101 existentsa sh-unia a spiritului Arm\u0101nescu \/Rr\u0101m\u0101nescu tu tut Balkanlu, di la Amarea Ionica sh-Adriatic\u0101 p\u0101n\u0101 la Amarea Egeeye sh-Duna …Evenimentul,. va s\u00e2 si \u0163\u00e2n\u0103 tru sala di festivit\u0103\u0163 di la B\u0101searica Ayiu Dimitri cu agiutor di sponsorizare di la Sutsata F\u0101rshirotlu – USA<\/p>\n
\n
<\/p>\n
*************************************<\/p>\n
\n
<\/p>\n
Ar\u0103m\u0103nim tru America, ama n\u00e2 du\u0163im tru anulu 2010, la Congresulu di Cultur\u00e2 macedo-rom\u00e2n\u0103 edi\u0163ia a X-a, (ca un\u00e2 turlie di Unesco arm\u00e2nescu, ca tut lu spusim evenimentul stability di unesco di la 13 feabruarie, pi un\u00e2 c\u00e2ftare di-tru 2010). Congresulu si \u0163\u00e2nu tru dz\u00e2lile 22-24 s\u00e2medru, 2010, tru statulu Connecticut, SUA, la Biserica Ortodox\u0103 Rom\u00e2n\u0103 Sf\u00e2ntul Dimitrie din Easton — Connecticut, sigura aleazdire dup\u0103 dzuua di num\u00e2 a B\u00e2searic\u00e2l\u2019ei S\u00e2mtul Dimitrie, a cure s\u00e2rb\u00e2toare v\u2019inea piste ndau\u00e2 dz\u00e2le pi 26 s\u00e2medru. Eara prezentu aclo \u015fi rectorulu a universitatil\u2019ei, cu num\u00e2 di arm\u00e2n, mitropolit a li Tansilvanie, \u201cAndrei Saguna\u201d, universitate di Cosntan\u0163a. El deade un interviu tru care spuse ndau\u00e2 lucre ligate di congres, \u015fi di comunitatea armneasc\u00e2 di piste ochean. Interviul fu consemnat di Anca Dragomir, la un mes di la manifestare, tru jurnalul Rom\u00e2nia Libera, numirulu di tru 25 brumar 2010.<\/p>\n
\n
<\/p>\n
Un\u00e2 prota apandise fu dat\u0103 dispre organizarea a congresului tru care u spune diznou apartenen\u0163a arom\u00e2nilor la rom\u00e2nitate<\/p>\n
\n
<\/p>\n
\n
<\/p>\n
\n
<\/p>\n
Un\u00e2 alt\u00e2 apandise fu ligat\u0103 di organizarea a Congresulu di Cultur\u0103 Macedo-Rom\u00e2n\u0103, \u015fi c\u00e2\u0163e si fea\u0163e aest\u00e2 organizare tru SUA.<\/p>\n
\n
<\/p>\n
\n
<\/p>\n
Organizaea tru America si fea\u0163e di aform\u2019ia c\u0103 a\u0163ist congres, deja tradi\u0163ional, fu organizat di Societatea Rom\u00e2n\u0103 di Cultur\u0103 F\u0103r\u015ferotul\u201d, \u00eenhiin\u0163at\u0103 tru 1903 la New York di macedo-rom\u00e2nil\u2019i emigra\u0163 tru America. Cu toate c\u0103 a\u0163eale di ma ninte edi\u0163ii a Congresului fur\u0103 g\u0103zduite\/ap\u0103nghisite di Universitatea Sacred Heart di-tru Fairfield — Connecticut, \u015fi si b\u00e2g\u0103\u0103 un mare accentu pi latura \u015ftiin\u0163ific\u0103, academic\u0103, a manifest\u0103rii, tru 2010 si fea\u0163e un\u00e2 al\u00e2xire; \u0163ea di a dza\u0163ea edi\u0163ie a Congresului di Cultur\u0103 Macedo-Rom\u00e2n\u0103 din S.U.A., di-tru dz\u00e2lile 22-24 oct. a.c., si-are desf\u0103\u015furat\u0103 la B\u0103searica Ortodox\u0103 Rom\u00e2n\u0103 S\u00e2mtul Dimitrie din Easton — Connecticut, cu inten\u0163ia tra sa hib\u0103 scoas\u0103 tru mighdane unitatea \u00een spiritualitatea cre\u015ftin\u0103. Tut tru aest\u0103 viziune a unitatil\u2019ei a arom\u00e2n\u2019ilor fu implicarea, \u00een calitate di coorganizatori a edi\u0163il\u2019ei jubiliar\u0103 a Congresului, a Universitatil\u2019ei Andrei \u015eaguna\u201d di Constan\u0163a, arada di Funda\u0163ia Cultural-\u015etiin\u0163ific\u0103 Arom\u00e2n\u0103 Andrei \u015eaguna\u201d din Constan\u0163a \u015fi di Societatea di Cultur\u0103 Macedo-Rom\u00e2n\u0103 din Bucure\u015fti.<\/p>\n
\n
<\/p>\n
\n
<\/p>\n
Domnul Papari spuse \u015fi obiectivile a li\u015ftei manifestare.<\/p>\n
\n
<\/p>\n
Congresulu fu minduit ca un evenimentu jubiliar, ama \u015fi ca un forum arm\u00e2nescu \u0163i avu scupolu s-u reafirm\u0103, s-u spun\u0103 diznou apartenen\u0163a ar\u0103m\u00e2n\u2019ilor \u015fi a cultur\u00e2l\u2019ei arom\u00e2n\u0103 la romanitatea balcanic\u0103 \u015fi la rom\u00e2nitate, s\u0103 identific\u0103 misurile necesare tr\u00e2 \u0163\u00e2nirea \u015fi crea\u015ftirea a patrimoniului cultural arm\u00e2nescu, \u015fi solicit\u0103\u0103 tr\u00e2 un ahtare lucru ndupir\u00e2mintul a statilor balcanice, a U.E. \u015fi prota \u015f-prota a li Rom\u00e2nie. Manifestarea si \u00eenscrise pi linia a \u0163ilor di ma ninte congrese di-tru S.U.A. \u015fi a congresilor Perenitatea vlahilor \u00een Balcani\u201d di Constan\u0163a, \u015fi ar\u0103mase consecvent\u0103 a principiilor enun\u0163ate tru an\u2019il\u2019i di ma ninte la aeste congrese, hiinda un\u0103 continuare \u00een plan spiritual a Congresului Ar\u0103m\u00e2nescu, di-tru 16-19 nov. 2009, di la Tirana, congres tru desf\u0103\u015furarea a cure organiza\u0163ia arom\u00e2neasc\u0103 din S.U.A. avu un\u0103 important\u0103 contribu\u0163ie.<\/p>\n
\n
<\/p>\n
\n
<\/p>\n
Ligat di participare, domnul profesor Papari spuse c\u0103 arada di gazde, fur\u0103 reprezentate la congres Funda\u0163ia \u015fi Universitatea Andrei \u015eaguna\u201d din Constan\u0163a \u015fi Societatea di Cultur\u0103 Macedo-Rom\u00e2n\u0103 din Bucure\u015fti, \u00een calitate di coorganizatori a evenimentului jubiliar, \u015fi Societatea di Cultur\u0103 a Ar\u0103m\u00e2nilor din Albania, delega\u0163\u00e2l\u2019i a lor sus\u0163\u00e2nur\u0103 comunic\u0103ri \u015ftiin\u0163ifice \u015fi exprimar\u0103 punctul di videare a llu\u015ftor organiza\u0163ii asupra a problem\u00e2l\u2019ei ar\u0103m\u0103neasc\u0103. Fu prezentat\u0103 situa\u0163ia arom\u00e2n\u2019ilor din Albania \u015fi a \u015fcoal\u00e2l\u2019ei rom\u00e2neasc\u0103 di aclo, fur\u0103 zbur\u00e2te ma multe subiecte mutrinda trecutulu \u015fi prezentulu a comunit\u0103\u0163\u00e2lor arom\u00e2ne\u015fti, iara tru bitisit\u0103 prof. dr. Aureliu Ciufecu, \u00een calitate di pre\u015fedinte a congresului, li formul\u0103 concluziile. Comunic\u0103rile expuse di conf. dr. Stoica Lascu, lector dr. Nestor Bardu, dr. Iulia Wiso\u015fenschi, dr. Emil T\u00e2rcomnicu \u015fi prezentarea di c\u0103tr\u0103 prof. dr. Aurel Papari a principalilor aspecte acute a li problematic\u0103 arom\u00e2neasc\u0103 tru actualul contextu european, scoase tru mighdane di rezolu\u0163iile a recentilor congrese arom\u00e2ne\u015fti, au contribuit\u0103 la fundamentarea \u015ftiin\u0163ific\u0103 \u015fi la abordarea pragmatic\u0103 a temilor discutate.<\/p>\n
\n
<\/p>\n
\n
<\/p>\n
Domnul Aurel Papari, intervievat di Anca Dragomir spuse ndau\u0103 ucre \u015fi ligat di istoriculu a su\u0163at\u00e2l\u2019ei \u015fi cum au agiumt\u0103 ar\u0103m\u0103n\u2019il\u2019i tru America. Bun\u0103oar\u0103, comunitatea ar\u0103m\u0103neasc\u0103 di-tru S.U.A. easte format\u0103 pri-tru asirea, pri-tru v\u2019inearea tru chimate succesive a macedo-rom\u00e2n\u2019ilor (vlahilor), din Balcani, ini\u0163ial ca pionieri tru \u0163ara tutulor posibilit\u0103\u0163\u00e2lor, apoia, \u00een perioada a industrializaril\u2019ei, ca lucr\u0103tori \u015fi ma t\u00e2rdziu a\u0163el\u2019I \u0163i fudzir\u0103 din Rom\u00e2nia \u015fi Iugoslavia, \u0163\u0103ri aflate sum opresiunea, sum apitrusirea a reghimurilor comuniste. Prezen\u0163a lor easte di multe ori spus\u0103 tru diferite \u015fi sum diferite forme, ama, hiinda ma pu\u0163\u00e2n numero\u015fi di a\u0163el\u2019i di la alte comunit\u0103\u0163 etni\u0163e, fur\u0103 cunoscu\u0163 ca macedoneni sau gre\u0163, ama di cama multile ori ca rom\u00e2n\u2019i. Un\u0103 ahtare consemnare poate s\u0103 si vead\u0103 \u00een chentrul a c\u0103s\u0103b\u0103lui Indianapolis, capitala statului american Indiana, la intersec\u0163ia a dau\u0103 bulevarde, tru Col\u0163ul, Chiu\u015felu Macedonean, iu easte instalat\u0103 un\u0103 ploace \u00een memoria a pionierilor macedonean\u2019i \u0163i au contribuit\u0103 la fondarea a localitatil\u2019ei. Numiroase alte exemple pot s\u0103 si adun\u0103 ca un subiectu interesant, care merit\u0103 \u015fi lipsea\u015fte s\u0103 hib\u0103 abordat \u00een mod distinctu ic\u0103 ahoria.<\/p>\n
\n
<\/p>\n
\n
<\/p>\n
Audio –><\/p>\n
\n
<\/p>\n
\n
<\/p>\n
\n
<\/p>\n
\n
<\/p>\n
\n