Tr\u00e2 mul\u0163\u00e2l\u2019i an\u2019i, tru 2017 ! Tru emisiunea di aghend\u0103 arm\u00e2neasc\u00e2, di arhiusit\u0103 di an n\u00e2 adu\u0163im aminte di evenimentile a anului \u0163i lu bitisim. U du\u0163im ninte prezentarea di sipt\u00e2m\u00e2na tricut\u00e2, tru care avem spus\u0103 evenimentile p\u00e2n\u00e2 tru mesulu apriir \u0163i canda si liga di mesulu gh\u2019inar, a intrat\u00e2l\u2019ei di an, pri-tru personalitatea a domnului Cunia (1926-2016), amintat tru gh\u2019inar, dzuua 10 gh\u2019inar \u015fi tricut tru eta alant\u00e2 pi 7 apriir. Pri-tru editura pi care u di\u015fcl\u2019ise tru c\u00e2s\u00e2b\u0103lu Farifield — Connectiut, tru America, ru anulu 1989, cu numa \u201cCartea Arom\u00e2n\u0103\u201d, fea\u0163e tra s\u00e2-l\u2019I hib\u00e2 spus\u00e2 numa a unui tipograf roman di pi la anulu 1566, aoa \u015fi 450 di an\u2019I, diaconulu Coresi, \u015fii-l\u2019I si dz\u00e2se \u201cCoresi arom\u00e2n\u201d.<\/p>\n
\n
<\/p>\n
Du\u0163im ninte retrospectiva cu numa a unui sportiv \u0163i fu nsurat cu un\u00e2 arm\u00e2n\u0103, di a lu C\u00e2rniciu, sportiv-alpinistu adus aminte tru adunarea di 15 aprii di la SCA Bucure\u015fti. Avea numa R\u0103zvan Petcu, \u015fi fu adus aminte di so\u0163ia\/mul\u2019iarea pi curun\u00e2 \u015fi hil\u2019ilu a lui di 20 an\u2019i, tut R\u0103zvan Petcu. Tat\u00e2-su muri tru 1996, ac\u00e2\u0163at \u015fi ngrupat tru un\u00e2 avalan\u015f\u00e2 di neau\u0103, c\u00e2ndu lo parte la un\u00e2 expedi\u0163ie rom\u00e2neasc\u0103 pi Nanga Parbat, cipit (8125 m) greu di cucerit di-tru masivulu Himalaya Cipitulu fu cucerit anulu alantu di un\u00e2 expedi\u0163ie interna\u0163ional\u0103 tru care participar\u0103 \u015fi doi membri di-tru expedi\u0163ia rom\u00e2neasc\u0103, di-tru 1996<\/p>\n
\n
<\/p>\n
15 apriir easte dzuua di na\u015ftire a unei sportiv\u0103 rom\u00e2n\u0103, di far\u00e2 arm\u00e2neasc\u00e2, Eliza Samara, campioan\u0103 european\u0103 la tenis di mas\u0103. Ea fu invitat\u00e2 cu dza\u0163e dz\u00e2le ninte, la un\u00e2 adunare cu elevil\u2019i ama \u015fi cu p\u00e2rin\u0163\u00e2l\u2019i a lor, pi 5 apriir la un\u00e2 \u015fcoal\u00e2 arm\u00e2neasc\u00e2, di Constan\u0163a iu si fac cursuri di cultur\u0103 arm\u00e2neasc\u0103, \u00een cadrul a op\u0163ionalului \u201cCultur\u0103 \u015fi tradi\u0163ii arom\u00e2ne\u201d.<\/p>\n
\n
<\/p>\n
\n
<\/p>\n
Di pi 11 p\u00e2n\u00e2 pi 17 apriir fu di\u015fcl\u2019id P\u00e2n\u00e2gh\u2019irulu Interna\u0163ional a cartil\u2019ei, di Scopia, iu fu prezentat numirulu 58, protulu pi trimestrulu I a anului, a revist\u00e2l\u2019ei \u201cGrailu arm\u00e2nescu\u201d, \u0163i lu scoate UCAM, Unia tr\u00e2 cultur\u00e2 a arm\u00e2n\u2019ilor dit Machidunie, pre\u015fedinte Dina Cuvata.<\/p>\n
\n
<\/p>\n
\n
<\/p>\n
15 apriir, poeta Kira Man\u0163u, di Frankfurt, Ghirm\u00e2nie, fea\u0163e un\u00e2 prezentare\/comentariu a filmuoui a lu Toma Enache — documentarulu \u201cArm\u00e2nii — di la faimoshil\u2019I Manakia p\u00e2n di\u2026 Nu hiu faimos\u201d. Un\u0103 fraz\u0103 di-tru aestu comentariu: \u201cPi c\u00e2nticlu \u201cLoaiu c\u00e2rliglu more sh-cu t\u00e2mbarea\/Feciu-nsusu, nsusu \u00e2nj feciu c\u00e2rarea\u201d (c\u00e2ntatu ah\u00e2ntu musheatu di MARA!),<\/p>\n
\n
<\/p>\n
22 apriir conferin\u0163\u0103 pi arm\u00e2nea\u015fte la Academia s\u00e2rbeasca di Beligradi, ndreapt\u0103 di su\u0163ata arm\u00e2neasca-s\u00e2rbeasca \u201cLum\u2019ina\u201d, cu participarea a lu Nicolas Trifon. Zbur\u0103 \u015fi domnul Kristo Goci, di-tru Albania.<\/p>\n
\n
<\/p>\n
24 apriir: un\u00e2 nau\u00e2 carte a lu Nicolas Trifon, a\u0163el care tru 2005 scoase cartea \u201cLes Aroumanis un people qui s-en va\u201d, naua carte cu numa \u201cUnde este Arom\u00e2nia\u201d fu prezentat\u0103 la restaurantulu \u201cLa Machedoni\u201d, di Bucure\u015fti.<\/p>\n
\n
<\/p>\n
26-27 apriir Festivalulu di Beijing, tru China, cu numa Festivalulu di Muzic\u0103 al Radiodifuzorilor din regiunea Asia-Pacific, a patra edi\u0163ie. Evenimentul este sinonimulu asiatic a festivalului di la televiziune Eurovision, ama si adreseadz\u0103 ma\u015fi a posturilor di radio di-tru a\u0163ea zon\u0103..<\/p>\n
\n
<\/p>\n
In marja a Festivalului, si fea\u0163e \u015fi Conferin\u0163a Media 2020, organizat\u0103 di Radio Rom\u00e2nia \u015fi Radio China Na\u0163ional. Un exemplu mutrinda un\u00e2 abordare nitradi\u0163ional\u0103 a utilizaril\u2019ei a radioului tr\u00e2 promovare cultura fu adus di Pre\u015fedintile-Director Gheneral a Radio Rom\u00e2nia, Ovidiu Miculescu. El zbur\u00e2 \u00een detaliu dispre P\u00e2n\u00e2gh\u2019irulu di Carte Gaudeamus, un\u00e2 ini\u0163iativ\u0103 a Radio Rom\u00e2nia si sumcundil\u2019e c\u0103 educa\u0163ia, cultura \u015fi radioulu public nu \u00eenseamn\u0103 niap\u0103rat \u015fi chireare financiar\u0103. Participar\u0103 cama di 300 de reprezentan\u0163i ai organiza\u0163iilor media din 35 de state \u2026<\/p>\n
\n
<\/p>\n
1 mai — pa\u015ftile ortodoxu, Ministrulu delegat tr\u00e2 rom\u00e2n\u2019il\u2019i di pritutu\u0163ido, Dan Stoenescu pitricu un mesaj pi arm\u00e2nea\u015fte:<\/p>\n
\n
<\/p>\n
V\u0103 or a vau\u0103, a tutulor rom\u00e2nilor, di aua, dit crat, \u015fi di iu\u0163ido, nai ma buni mindueri ti S\u0103mta S\u0103rb\u0103toari a Pa\u015ftilui. etc<\/p>\n
\n
<\/p>\n
\n
<\/p>\n
\n
<\/p>\n
9 mai: Moment festiv la 111 di la pricunoa\u015ftirea a ndrepturilor na\u0163ionale tr\u00e2 rom\u00e2n\u2019il\u2019i balcani\u0163: Arum\u00e2n\u2019il\u2019i \u015fi moglenorom\u00e2n\u2019il\u2019i. Fu prezentat\u0103 un\u00e2 conferin\u0163\u0103 tru Aula a li Bibliotec\u00e2 a li Academie Rom\u00e2n\u0103 \u00een cadrul a unui proiectu derulat di c\u0103tr\u0103 Institutulu Eudoxiu Hurmuzachi\u201d tr\u00e2 rom\u00e2n\u2019il\u2019i di pritut\u0163ido \u00een parteneriat cu Societatea di Cultur\u0103 Macedo-Rom\u00e2n\u0103 \u015fi Muzeulu Na\u0163ional a Hoar\u00e2l\u2019ei “Dimitrie Gusti”.<\/p>\n
\n
<\/p>\n
\n
<\/p>\n
Dan Stoenescu, ministrulu delegat tr\u00e2 rom\u00e2n\u2019il\u2019i di pritut\u0163ido spuse zborulu di salut di partea MAE; zbur\u00e2r\u00e2 multe personalit\u0103\u0163<\/p>\n
\n
<\/p>\n
\n
<\/p>\n
Expozi\u0163ie a unui artist plastic arum\u00e2n la Muzeulu a Horiatului Rom\u00e2n, tru Sala Irina Nicolau, di\u015fcl\u2019is\u00e2 gioi 12 mai, p\u00e2n\u00e2 pi 5 ciri\u015far. Expozi\u0163ia avu numa \u201cPortret\/Atelier. Dumitru Pasima\u201d \u2026<\/p>\n
\n
<\/p>\n
23 mai fu dzuu\u0103 di s\u00e2rb\u00e2toare tr\u00e2 arm\u00e2n\u2019i. Si gh\u2019iurtusir\u0103 111 an\u2019i di la iradeua imperial\u00e2 otoman\u0103, pri-tru care eara pricunuscute ndrepturi di milete tr\u00e2 arm\u00e2n\u2019i, ca supu\u015fi cre\u015ftin\u2019i ortodoc\u015fi tru imeriul otoman, ca milete ahoria. Aestu decret imperial dat di sultanulu Abdul Hamid doilu nu fu un\u00e2 ini\u0163iativ\u00e2 a imperiului otoman. Iradeaua si deade la c\u00e2ftarea a statului roman \u015fi cu agiutarea a m\u0103rilor puteri europeane. Dzuua di 23 mai fu s\u0103rb\u0103torit\u0103 tru Republica Machedonia, iu fu data dzuu\u00e2 liber\u00e2 tr\u00e2 arm\u00e2n\u2019i tra s-nu s-duc\u00e2 la lucru. Arm\u00e2n\u2019il\u2019i suntu milete constitutiv\u0103\/fondatoare a statului machidunescu \u015fi suntu spu\u015fi tru Constitu\u0163ia a statului. Easte un\u0103 pricunoa\u015ftire a personalitatil\u2019ei istoric\u0103 a lu Pitu Guli, eroulu di la 1903 \u015fi a Revolu\u0163il\u2019ei di dza\u0163e dz\u00e2le di Cru\u015fuva. Tru Rom\u00e2nia, Su\u0163ata arm\u00e2neasc\u00e2 di Constan\u0163a, su\u0163at\u00e2 cu numa S\u00e2mtul Anton di Iezer (dup\u0103 numa a unei localitate di-tru sudulu a Rom\u00e2niilei, di Oltenia, jude\u0163ulu V\u00e2lcea), \u0163\u00e2nu, a\u015fi cum fa\u0163e \u015fi alte ori, cathe sipt\u00e2m\u00e2n\u0103 di v\u00e2r\u00e2 an, slujb\u00e2 tru b\u00e2searic\u0103 di Costan\u0163a, b\u00e2searica S\u00e2m\u0163\u00e2l\u2019i Constantin \u015fi Elena.<\/p>\n
\n
<\/p>\n
\n
<\/p>\n
\n
<\/p>\n
Tru intrata di ciri\u015far, Artista romana Ecaterina Vrana simneadza prima sa expozi\u0163ie personal\u0103 de pictura \u00eentr-o galerie \u00een spa\u0163iul nordu-american. Expozi\u0163ia fu discl\u2019is\u0103 a publicului \u00een perioada 4 iunie — 9 iulie 2016, la prestigioasa Nicodim Gallery, Los Angeles. Ecaterina Vrana si n\u0103scu tru 1969, locuia\u015fte \u015fi creeadz\u0103 \u00een Constan\u0163a.<\/p>\n
\n
<\/p>\n
\n
<\/p>\n
S\u00e2mb\u00e2t\u00e2 \u015fi dum\u00e2nic\u0103, 2 \u015fi 3 alonar si \u0163\u00e2nu evenimentul folkloric di pasa vear\u00e2 tru alonar di-tru G\u00e2r\u0163ie, \u0163i easte \u015fi ca un\u00e2 uidisire cu s\u00e2rb\u00e2toarea arm\u00e2neasc\u00e2 a S\u00e2mChetrului, di la 29 ciri\u015far. Easte edi\u0163ia a 32-a a Fetvialului Elenic di folclor a su\u0163atilor arm\u00e2ne\u015fti. Vinir\u0103 la festival v\u00e2r\u00e2 50 di su\u0163ate. Edi\u0163ia di anulu aestu a Festivalului si \u0163\u00e2nu la Prosociani, di n\u00e2ng\u00e2 cama marea localitate Drama.<\/p>\n
\n
<\/p>\n
\n
<\/p>\n
*************************<\/p>\n
\n
<\/p>\n
Basearica Ayiu-Yioryi dit hoara armaneasca Ceamurlia din Dzeana lji-apruche multu ghini Armanjlji din hoara ma shi oaspits di-anvarliga cari vinira tu un numir ca baia mari. Dzuua di Dumanica, 10-li di Alunar intra tu isturia-alishtei hoara ca s-featsi prota dghevasi pi limba armaneasca tu basearica.<\/p>\n
\n
<\/p>\n
18 alonar, si fea\u0163ir\u0103 40 di an\u2019i di c\u00e2ndu fosta mare campioan\u0103 di la Giocurile Olimpi\u0163e di vear\u0103 di-tru 1976, Nadia Com\u0103neci, u al\u00e2xi istoria a gimnastic\u00e2l\u2019ei.<\/p>\n
\n
<\/p>\n
\n
<\/p>\n
\u00cen Rom\u00e2nia fu fapt\u0103 pi 18 alonar, emisiunea special\u0103 de m\u0103rchi po\u015ftale Primul 10 olimpic al gimnasticii, Nadia Com\u0103neci. Nadia Com\u0103neci fu prima sportiv\u0103 (tru gimanstic\u0103) cu un exerci\u0163iu perfect.<\/p>\n
\n
<\/p>\n
\n
<\/p>\n
La 92 di an\u2019i c\u00e2t avea, Regina Ana de Bourbon Parma, a li Rom\u00e2nie, muri la prot agustu, la un spital di Elve\u0163ia.<\/p>\n
\n
<\/p>\n
Cu modestie, un altu evenimentu funerar si fea\u0163e \u015fi tru arm\u00e2name. Pi 5 agustu, si astease di-tru ban\u0103 Directorul Arhivelor Na\u021bionale Constanta, Vrigil Coman, miglinit, megl;eno-rom\u00e2nul Virgil Coman. El muri la un venimentu cultural, la un\u0103 lansare di carte, c\u00e2ndu fea\u0163e un stop cardio-respirator \u015fi c\u00e2dzu mpade, la p\u0103m\u00e2nt; avea ma\u015fi 43 di an\u2019i. Lucr\u0103 la televiziunea TV Litoral, di Constan\u0163a. Eara director a Serviciului Judetean al Arhivelor Constanta si prezentator a emisiunil\u2019ei Calator printre dosarele Vremii.<\/p>\n
\n
<\/p>\n
\n
<\/p>\n
18 agustu, dzuua c\u00e2ndu tru anulu 1916 si amint\u0103 istoriculu Neagu Djuvara, \u015fi fu invitat, tru semnu di tim\u2019ie la multe interviuri.<\/p>\n
\n
<\/p>\n
Neagu Djuvara a fost decorat, de sefulu a statului, Klaus Johannis, cu Ordinulu Na\u0163ional “Steaua Romaniei” \u00een grad de “Cavaler”, mesulu alantu, tru 26 agh\u2019izm\u0103ciune, c\u00e2ndu fu decorat \u015fi filosofulu Mihail \u015eora, n\u0103scut tru burmar tut 1916.<\/p>\n
\n
<\/p>\n
\n
<\/p>\n
\n
<\/p>\n
5 agheazm\u0103ciune, muri preftul arm\u00e2n, Dumitrache Veriga, di la b\u00e2searica Agh\u2019iu Sutira, di Corcea, tru Albania.<\/p>\n
\n
<\/p>\n
Societatea di Cultur\u0103 Macedo-Rom\u00e2n\u0103, tru un comunicat di pi 5 agheazm\u0103ciune dz\u00e2\u0163ea,<\/p>\n
\n
<\/p>\n
\u201cpersonalitate b\u00e2sericheasc\u0103 ahoria di activ\u0103 tru rena\u015ftirea spiritual\u0103 a arom\u00e2n\u2019ilor din Albania Papu Veriga si-are aflat\u0103 printr\u0103 membril\u2019i fondatori a Asocia\u0163ilei Cultural\u0103 Arom\u00e2nil\u2019i din Albania\u201d, \u00eenhiin\u0163at\u0103 tru 1992.<\/p>\n
\n
<\/p>\n
\n
<\/p>\n
8 agh\u2019izm\u0103ciune, Alexandru Gica n\u00e2 informa c\u0103:<\/p>\n
\n
<\/p>\n
\n
<\/p>\n
Al\u0103nci un\u00e2 noaua carti alu Nicolas Trifon la editura Cartier: Arom\u00e2nii \u00een colimatorul Departamentului Politici pentru Rela\u0163ia cu Rom\u00e2nii de Pretutindeni: scrisoare deschis\u0103 adresat\u0103 premierului Dacian Ciolo\u015f.\u201d<\/p>\n
\n
<\/p>\n
\n
<\/p>\n
Dheftira parti a cartiljei — dz\u00e2\u0163e Alexandru Gica – easti un\u00e2 analiz\u0103 ti presa arm\u00e2neasca ditu diaspora: easti zborlu ti fimirida Fara arm\u00e2neasc\u0103 (tsi shi-u al\u0103xi numa tu Tr\u00e2 arm\u00e2namea) tsi al\u0103nci tu anjlji 1980-1986, Fr\u0103ntsie, shi ti revista Zborlu a Nostru (tu chirolu 1984-1990).<\/p>\n
\n
<\/p>\n
\n
<\/p>\n
Tu dzalili 16 – 18 di Yismanciun – Septembrie 2016 casabalu Velingrad, Bulgaria – Varyarii, iu easte loclu a veclji picurarlor Armanj tu muntsalji Rodhopi s-tsanu – dup\u0103 cum n\u00e2 informa Nicolay Chiurkci – Simpoziumlu ti Limba shi Cultura Armaneasca cu dedicatsie In Memoriam Prof. Tiberius Cunia. Loara parte cu zboara aproape di 30 di oaminj di cultura Armaneasca \u2026<\/p>\n
\n
<\/p>\n
<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"
Tr\u00e2 mul\u0163\u00e2l\u2019i an\u2019i, tru 2017 ! Tru emisiunea di aghend\u0103 arm\u00e2neasc\u00e2, di arhiusit\u0103 di an n\u00e2 adu\u0163im aminte di evenimentile a anului \u0163i lu bitisim. U du\u0163im ninte prezentarea di sipt\u00e2m\u00e2na tricut\u00e2, tru care avem spus\u0103 evenimentile p\u00e2n\u00e2 tru mesulu apriir \u0163i canda si liga di mesulu gh\u2019inar, a intrat\u00e2l\u2019ei di an, pri-tru personalitatea a […]<\/p>\n","protected":false},"author":36,"featured_media":195887,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"_acf_changed":false,"footnotes":""},"categories":[48889],"tags":[],"coauthors":[],"class_list":["post-195886","post","type-post","status-publish","format-standard","has-post-thumbnail","hentry","category-agenda-armaneasca"],"acf":[],"yoast_head":"\n