23 mai easte dzuu\u00e2 di mare semnifica\u0163ie tr\u00e2 arm\u00e2n\u2019i. Supu\u015fi cre\u015ftin\u2019i, tru anulu 1905, tru Imperiul Otoman, care eara l\u00e2ndzidulu a Europa`l\u2019ei, \u015fi di a\u0163ea aform\u2019ie el \u015fi fu inlocuit la Revolu\u0163i a Tinirilor tur\u0163\u00e2, di-tru 1908, cu Republica Turcia, arm\u00e2n\u2019il\u2019i fur\u00e2 agiuta\u0163 di cre\u015ftin\u2019il\u2019i di-tru Peninsula Balca si di-tru Europa tra s-amint\u0103 ndrepturi tru Imperiul a Semilun\u00e2l\u2019ei. La c\u00e2ftarea a statului roma`n, m\u0103rile puteri europeane fur\u00e2 simfune tra s-bag\u0103 \u015fi eale presiune pi Imperiul otoman, care la 23 mai 1905 deade un decret imperial tr\u00e2 ndrepturi tru imperiul a Sultanului Abdul Hamid doilu. Constantin Belemace (1848 — 1934), a cure s\u0103rb\u0103toare di num\u0103 eara la 21 mai l\u2019i ncl\u2019in\u0103\u0103 un\u0103 poezie a \u201cM\u0103ritului Sultan\u201d. Tru protulu polim mondial tru istoria a arm\u00e2n\u2019ilor easte consemnat \u015fi un altu evenimentu \u0163i, tru anulu 1977 u adu\u0163ea aminte republica di Cru\u015fuva, di 10 dz\u00e2le, di tru anulu 1903, di la Dzuua a S\u00e2mtului Ilie.<\/p>\n
\n
<\/p>\n
********************<\/p>\n
\n
<\/p>\n
M\u2019eardzim tru tricutulu a ar\u0103m\u0103n\u2019ilor cu un\u00e2:<\/p>\n
\n
<\/p>\n
Expozi\u0163ie di fotografie, la sediul a Su\u0163at\u00e2l\u2019ei cultural\u00e2 arm\u00e2neasc\u00e2 di Bucure\u015fti. Tru un comunicat di pres\u0103, organiza\u0163ia adus\u0103 aminte n\u00e2 informeadz\u00e2 c\u0103 di gioi v\u00e2r\u00e2 dau\u00e2 siptam\u0103n\u2019i, la Sala di expozi\u0163ii a Su\u0163at\u00e2l\u2019ei cultural\u00e2 arm\u00e2neasc\u0103 va s-hib\u00e2 di gioi 25 mai p\u00e2n\u00e2 vineri 9 ciri\u015far di\u015fclis\u00e2 expozi\u0163ia di fotograie \u201cMemori arm\u00e2ne\u015fti\u201d, autor Coli Caranica membru Asociatiei Artistilor Fotografi din Romania, care easte n\u0103scut tru un\u00e2 familie di Tulcea. Coli Caranica \u201crescrie \u00een fotografii momente di-tru cotidfianulu a ban\u00e2l\u2019ei a ar\u0103m\u0103n\u2019ilor din trecut\u201d, si spune tru comunicatulu di pres\u0103 a \u201cLucrarile sunt incarcate cu detalii autentice legate de portul traditional armanescu, ade\u0163, ocupa\u0163ii \u015fi z\u00e2n\u0103\u0163 a oamenilor di-tru chirolu a bun\u2019ilor p\u00e2p\u00e2n\u2019i \u015fi stri\u00e2p\u00e2n\u00e2n\u2019i.\u201d \u00cencl\u2019is citatulu. \u015ei si da \u015fi detatlii tehni\u0163e: \u201cA\u0163eale 35 de fotografii sunt realizate color pe p\u00e2<\/span>ndza, un\u00e2<\/span> propunere tehnica a artistului care impletea\u015fte tropurile di redare a trecutului cu mutrita si atitudinea prezenta.<\/p>\n
Vernisajul va aib\u0103 loc in prezenta membrilor a Asociatieli a Artistilor Fotografi din Romania si a oaspi\u0163\u00e2lor \u015fi priiatin\u2019ilor roman\u2019i si aroman\u2019i si va hib\u0103 prefatat de Conf. Dr. Gica Alexandru si Prof. Livia Deac.<\/p>\n
* * * * * *<\/p>\n
Anulu aestu si fac, si \u00eemplin\u2019escu 20 an\u2019i di c\u00e2ndu, tru Adunarea Parlamentar\u0103 a Consiliului a li Europ\u0103, fu votat\u0103 \u201cRecomandarea 1333 tr\u00e2 ndrepturi culturale \u015fi lilngvisti\u0163e a arm\u00e2n\u2019ilor\u201d. Chira Man\u0163u n\u00e2 informeadz\u0103 c\u0103, alidzem, : \u201c<\/p>\n
Cu furnjia c\u00e2 tu meslu Cirishearu s-umplu 20 di anji di c\u00e2ndu fu aprukeat\u00e2 di Adunarea Parlamentar\u00e2 a Consilui ali Europ\u00e2, Strasbourg, Recommendation 1333 [\u2026]\u201d, un\u00e2 diligatsiuni di la Consiliulu a Arm\u00e2njiloru (Prezidentul Niculaki Caracota deadunu cu Kira shi Yiani Mantsu) featsi un\u00e2 cali Br\u00fcxelles, la Parlamentulu Europeanu.\u201d<\/p>\n
Aest\u00e2 cale \u201cdiliga\u0163iunea\u201d u fea\u0163e pi 11 mai, \u015fi Kira Man\u0163u n\u00e2 spune c\u0103 membril\u2019I a delega\u0163il\u2019ei, ghilimele, :<\/p>\n
\u201cS-adunar\u00e2 cu NILS TORVALDS di la Comisiunea \u201cIntergroup for Traditional Minorities National Communities and Languages\u201d.<\/p>\n
S-featsi cuvend\u00e2 ti catandisea a limb\u00e2ljei shi a culturii a Arm\u00e2njiloru — limb\u0103 nipricunuscut\u00e2 ca minoritar\u00e2 ic\u00e2 reghional\u00e2 (cu njic\u00e2 exceptiuni:FYROM).<\/p>\n
Delegatsiunea c\u0103ft\u0103:<\/p>\n
– monitoridzarea a \u201cRecommendation\/Dim\u00e2ndarea 1333\u201d ti itia c\u00e2 nu fu h\u00e2b\u00e2rsit\u00e2 shi nitsi b\u00e2gat\u00e2 tu practikii.<\/p>\n
– tu Parlamentulu Europeanu s\u00e2 s-fac\u00e2 un\u00e2 muabeti dishcljis\u00e2 ti limba a Arm\u00e2njiloru — ashi cumu fu la 1997 tu Adunarea Parlamentar\u00e2 di la Consiliu ali Europ\u00e2, la 23.06. 1997.<\/p>\n
– c\u0103ljiuri concreti ti asc\u00e2parea a limb\u00e2ljei arm\u00e2ni cari s-afl\u00e2 tu un\u00e2 catandasi ahoryea, multu greau\u00e2, ti itia c\u00e2 Arm\u00e2njilji b\u00e2neadz\u00e2 aspr\u00e2ndits tu 5 v\u00e2silii ditu Balcanu.<\/p>\n
Nils Torvalds t\u00e2xi c\u00e2 va li duc\u00e2 ma n\u00e2iti aesti c\u00e2ft\u0103ri shi c\u00e2 di toamn\u00e2 ic\u00e2 di iarn\u00e2 va s-poat\u00e2 s-andreag\u00e2 aest\u00e2 muabeti ti Arm\u00e2nji la Parlamentulu Europeanu.<\/p>\n
N.Torvalds zbur\u00e2 ti \u201cMinority SafePack\u201d — unu proiectu nou cari s-aduc\u0103 nomuri tsi prindi s-hib\u0103 obligatoari ti craturli tu cari b\u00e2neadz\u00e2 minorit\u0103tsli\/comunit\u0103tsli reghionali shi limbili a loru.<\/p>\n
C\u00e2ndu aestu proiectu va s-hib\u00e2 aprukeatu di comisiunea di la Parlamentulu Europeanu — minorit\u0103tsli shi limbili minoritari\/reghionali va s-aib\u00e2 unu cadru giuridicu di mari simasii, cari va s-bag\u00e2 pi cali shi tsi fonduri finantsiari va s-hib\u00e2 aprukeati ti aesti limbi.\u201d<\/p>\n
Kira Mantsu<\/p>\n
* * * * * * *<\/p>\n
Di la un eveninmentu di-tru 1997, trea\u0163im la un evenimentu di-tru chirolu a protului polim mondial, di-tru anulu 1917, care fu adus aminte cu un simpozion, di pi 13 mai, di Scopia, a\u015fi cum n informeadz\u00e2 Maria Crangu Shapcan\u2019i (Nicolova). Easte zborulu di manifestarea, orientat\u00e2 pi dau\u00e2 temati\u0163:<\/p>\n
Simpozium internatsional:<\/p>\n
100 di anji di Printsipatlu arm\u00e3nescu Pind shi<\/p>\n
100 di anji di internarea a Arm\u00e3njlor<\/p>\n
Scopia, 13 di mai anlu 2017<\/p>\n
Manifestarea fu organizat\u0103, \u00een colaborare cu Facultatea di filozofie \u201cChiril \u015fi Metopdiu\u201d, di naua Su\u0163at\u0103 \u201cS\u00c3U INTEGRA NAU\u00c3\u201d, prezidentu d-na Maria Nicolova, \u015fi Vitse-prezidenta D-r Iana Mihailova. Moderator a Simpoziumlui fu Dots. D-r Nicola Minov. Fur\u0103 prezentate optu referate, a cure tematica si leaga di protulu referat prezentat. n.1: C\u00e3tr\u00e3 \u00e3ntribarea ti autonomia a Pindului – Prof.D-r Vancio Chencov. <\/p>\n
Alante referate –<\/p>\n
Referat n..2: Autonomia a Pindului vidzut\u00e3 pit documentili ofitsiali (Ciarshar- Yizm\u00e3ciunj 1917)- Dots. D-r Irena Avirovich – Dots. D-r Nicola Minov Referat n.3: Autonomia a Pindului di la anlu 1917 pit aduserli a minti a Partitsipants\u00e3lor – Stefan Shteriov Referat n.4: Surghiuni – Prof.D-r Alexandru Gica, Rom\u00e3nia Referat n..5: Titsi shi cum eara internats Arm\u00e3njlji di Crushuva tu chirolu a Protlui Polim Mundial? – Dots. D-r Nicola Minov Referat n.6: Arm\u00e3njlji tu criza deport\u00e3rloru di tu Protlu Polimu Mondial — Un\u00e3 analiz\u00e3 sotsiologhic\u00e3 shi identitar\u00e3 – Prof.D-r EANACHE XEANLU, Rom\u00e3nia Referat n.7: Internatsia a Arm\u00e3njlor di Sud-Ascapitatlu ali Machidunii tu V\u00e3rg\u00e3rii (1916-1919\/20) – Iordan Trtsa Referat n.8: Deportarea a Arm\u00e3njlor dit Machidunia di Dat PIRMITUSEARE: Dimitar Mihailovschi Cusizic<\/p>\n
D\u0103m \u015fi arhiusita a alocu\u0163iunil\u2019ei di ghinivini\u0163\u00e2 ic\u0103 PROTUZBOR a lu Nicola Minov:<\/p>\n
Pi 29 di august s-fac 100 di anj di dzua c\u00e3ndu Arm\u00e3njlji di Pindu u<\/p>\n
proclamar\u00e3 autonomia a cantonlui arm\u00e3nescu Pind. Mutrit\u00e3 pit istoria,<\/p>\n
actul di proclamari a autonomiljei undzeashti pi romantizmu naiv — utopii,<\/p>\n
cari, cara s-ljea tu videari conditsiili locali shi constelatsia a relatsiilor<\/p>\n
internatsionali tu chirolu a Protlui polim mundial, nu avea cana shans\u00e3 sfac\u00e3<\/p>\n
realitati. <\/p>\n
<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":" 23 mai easte dzuu\u00e2 di mare semnifica\u0163ie tr\u00e2 arm\u00e2n\u2019i. Supu\u015fi cre\u015ftin\u2019i, tru anulu 1905, tru Imperiul Otoman, care eara l\u00e2ndzidulu a Europa`l\u2019ei, \u015fi di a\u0163ea aform\u2019ie el \u015fi fu inlocuit la Revolu\u0163i a Tinirilor tur\u0163\u00e2, di-tru 1908, cu Republica Turcia, arm\u00e2n\u2019il\u2019i fur\u00e2 agiuta\u0163 di cre\u015ftin\u2019il\u2019i di-tru Peninsula Balca si di-tru Europa tra s-amint\u0103 ndrepturi tru […]<\/p>\n","protected":false},"author":36,"featured_media":196127,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"_acf_changed":false,"footnotes":""},"categories":[48889],"tags":[],"coauthors":[],"class_list":["post-196126","post","type-post","status-publish","format-standard","has-post-thumbnail","hentry","category-agenda-armaneasca"],"acf":[],"yoast_head":"\n
\n
<\/p>\n
\n
<\/p>\n
\n
<\/p>\n
\n
<\/p>\n
\n
<\/p>\n
\n
<\/p>\n
\n
<\/p>\n
\n
<\/p>\n
\n
<\/p>\n
\n
<\/p>\n
\n
<\/p>\n
\n
<\/p>\n
\n
<\/p>\n
\n
<\/p>\n
\n
<\/p>\n
\n
<\/p>\n
\n
<\/p>\n
\n
<\/p>\n
\n
<\/p>\n
\n
<\/p>\n
\n
<\/p>\n
\n
<\/p>\n
\n
<\/p>\n
\n
<\/p>\n
\n
<\/p>\n
\n
<\/p>\n
\n
<\/p>\n
\n
<\/p>\n
\n
<\/p>\n
\n
<\/p>\n
\n
<\/p>\n
\n
<\/p>\n
\n
<\/p>\n
\n
<\/p>\n
\n
<\/p>\n