\n
<\/p>\n
Dz\u00e2lile aeste, 19-27 ciri\u015far, si desf\u0103\u015foar\u0103 tru c\u00e2s\u00e2b\u0103lu Constan\u0163a di la Pontul Euxin, din Rom\u00e2nia, un festival Interna\u0163ional di teatu dedicat a teatrului antic. Festivalul si numea\u015fte \u201cMiturile a \u0162itatil\u2019ei\u201d. La evenimentu particip\u00e2 participa 20 de trupe din Rom\u00e2nia, Italia, Fran\u0163a, Bulgaria, Coreea de Sud, SUA, Serbia \u015fi Republica Moldova. Aest\u00e2 a daua edi\u0163ie, dup\u0103 cum spun organizatoril\u2019i, adu\u0163e aminte, la 2 m\u2019il\u2019e di an\u2019i moartea a poetului latin, autorulu a poemilor mitologhi\u0163e \u201cMetamorfoze\u201d, avinat di Roma, surghiune la Constan\u0163a, Publius Ovidius Naso (43 ninte di era cre\u015ftina — 17 era a noastr\u0103). Maca anulu aestu si comemoreadz\u00e2 2 m\u2019il\u2019e di an\u2019I di la moartea lui, na\u015ftirea lui fu aniversata la 2 m\u2019il\u2019e di an\u2019i, tru 1957, la Teatrul di Stat di Constan\u0163a. Poetulu care scrise \u201cArs amandi\u201d, fu exilat, tru anulu 8, la iordinulu a imperatorului (amir\u0103lui) Octavian Augustus, tru loculu di pi mealulu a Pontului Euxin iu avea agiumt\u0103 \u015fi iu fur\u0103 pedepsi\u0163 hil\u2019il\u2019i a li Medee \u015fi a argonautului Iason, tru \u0163itatea Tomis, loculu pi care fu adrat tru chirolu a lu Constantin a\u0163el Marile (312-337) c\u00e2s\u00e2b\u0103lu Constan\u0163a, cum are numa az\u00e2.<\/p>\n
\n
<\/p>\n
\n
<\/p>\n
* * * *<\/p>\n
\n
<\/p>\n
\n
<\/p>\n
Din Rom\u00e2nia, trea\u0163im tru America, la New York, \u00eempreun\u0103 cu domentarulu dispre \u0163ara di la Marea Neagra \u015fi Mun\u0163\u00e2l\u2019i Carpa\u0163i. Filmul documentar are numa \u201cWild Carpathia (Carpathia s\u0103lbatic\u0103) — Anotimpurile a l\u00e2xiril\u2019ei (The seasons of change)\u201d, realizat \u00een Rom\u00e2nia de jurnalistul britanic Charles Ottley; filmul va fi prezentat \u00een premier\u0103 nord-american\u0103, la sf\u00e2r\u015fitul a lu\u015ftui mes, la sediul Na\u0163iunilor Unite din New York. Aestu documentar easte adrat cu agiutorulu a Funda\u0163il\u2019ei a Prin\u0163ului Charles a li Mare Britanie. Prin\u0163ul Charles de Wales manifest\u0103 un mare interes tr\u00e2 Rom\u00e2nia, cu care afl\u0103\u0103 c\u0103 are lig\u0103turi di s\u00e2ndze. Arhiusinda di-tru 1997 Prin\u0163ul de Wales are vizitat\u0103 di ma multe ori Rom\u00e2nia tra s\u0103 vead\u0103 \u015fi s\u00e2 scoat\u0103 tru mighdane distrudzirea m\u0103n\u0103stirilor ortodoxe \u015fi a hoarilor s\u0103se\u015fti \u00een timpul a reghimului comunist a lui Nicolae Ceau\u015fescu. Pri-tru funda\u0163ia Mihai Eminescu Trust din Londra, Charles si impliic\u0103 \u00een p\u0103strarea patrimoniului cultural rom\u00e2nesc. Funda\u0163ia fu creat\u0103 \u00een octombrie 1989, c\u00e2ndu Charles afl\u0103\u0103 di planurile a lu Ceau\u015fescu tr\u00e2 sistematizare\u201d 8.000 de hoare. Scupolu a funda\u0163ilei eara s\u0103 stabileasc\u0103 leg\u0103turi cu disiden\u0163\u00e2l\u2019i rom\u00e2ni \u015fi s\u0103 fac\u0103 tot posibilul tr\u00e2 d\u00e2n\u00e2sire proiectul a lui Ceau\u015fescu. Tru 2006, Charles are achizi\u0163ionat\u0103 \u00een Transilvania, zon\u0103 cu a cure popula\u0163ie s\u0103seasc\u0103, di orighine ghirman\u0103 are lig\u0103turi di s\u00e2ndze, achizi\u0163ion\u0103\u0103 tru hoara bra\u015fovean\u0103 Viscri un\u0103 fost\u0103 proprietate a unei familie di sa\u015fi, un\u0103 cas\u0103 veacl\u2019e construit\u0103 tru 1758.<\/p>\n
\n
<\/p>\n
Dup\u0103 cum spune Institutulu Cultural Rom\u00e2n din SUA, Prin\u0163ul Charles a li Mare Britanie va adreseadz\u0103 un mesaj video a \u0163ilor hib\u0103 prezen\u0163\u00e2 la evenimentu. Documentarulu urm\u0103rea\u015fte transform\u0103rile a peisajului din Carpa\u0163i tru a\u0163eale patru anotimpuri \u015fi elogiadz\u0103 tradi\u0163iile p\u0103strate tru hoarile rom\u00e2ne\u015fti.<\/p>\n
\n
<\/p>\n
\n
<\/p>\n
* * * * *<\/p>\n
\n
<\/p>\n
\n
<\/p>\n
Vizit\u0103 la Su\u0163ata Cultural\u00e2 arm\u00e2neasc\u0103, di Bucure\u015fti, a poet\u00e2l\u2019ei arm\u00e2n\u00e2 di-tru Ghirm\u00e2nie, Kira Man\u0163u dedun cu nicuchirulu a l\u2019ei Iani Man\u0163u, pi 15 ciri\u015far! Vizita marcheadz\u00e2 \u00eemplinirea, fa\u0163irea (\u00eemplin\u2019i) a 20 an\u2019i di la votarea, la 24 ciri\u015far 1997, a Dim\u00e2ndaril\u2019ei 1333, pi care Kira Man\u0163u u f\u00e2\u0163ea biiane atum\u0163ea la bitisita a secolului XX, cu decretulu imperial otoman, di la intrata a secolului tut XX, di-tru mesulu mai, 23 mai 1905. Un\u00e2 ahtare compara\u0163ie u f\u00e2\u0163ea \u015fi scriitorulu Dina Cuvata, pre\u015fedintile a su\u0163at\u00e2l\u2019ei UCAM di Scopia, Unia ti Cultura a Arm\u00e2n\u2019ilor dit Machidunie \u015fi b\u00e2ga ma nsus aest\u00e2 recomandare, ma nsus di iradeaua amintat\u0103 tru 1905 di la sultanulu Abdu Hamid, la c\u00e2ftarea a statului rom\u00e2n. Aest\u00e2 pozi\u0163ie di Scopia fu adresat\u0103 a domnului profesor doctor Vasile Barba, \u015fi tip\u0103rit\u0103 tru revista \u201cZborulu a Nostru\u201d, nr.3, di-tru 1997, fr\u00e2ndz\u00e2le 38-39.<\/p>\n
\n
<\/p>\n
\u201cDomnule Barba,<\/p>\n
\n
<\/p>\n
Ashi, cum nu s\u00e3 spuni, bati haraua tu noi Arm\u00e3njlji membri shi simpatizants\u00e3 a \u201cUniuniljei ti cultur\u00e3 a Arm\u00e3njlor dit Machidunii\u201d, cara avdz\u00e3mu c\u00e3 Consiliulu ali Ivropi lu adusi documentul \u201cRecomandarea Nr. 1333\u201d ic\u00e3 \u201cRezolutsia Ferrarini\u201d cum u shteam di ma n\u00e3inti. Tsicara c\u00e3 purt\u00e3torlu a documentului eara domnul Lluis Maria de Puig, noi shtim c\u00e3 suflitlu shi dinamea a lucrilor earai tini, cari ti shteam c\u00e3 shi c\u00e3t\u00e3 mari ts\u00e3 eara vrearea ti Arm\u00e3namea tut\u00e3\u2026\u201d<\/p>\n
\n
<\/p>\n
\u015ei, Dina Cuvata adu\u0163e aminte realiz\u0103rile a lu Vasile Barba, organizarea a patrulor congrese a arm\u00e2n\u2019ilor, cursurile di limb\u00e2 arm\u00e2neasc\u0103, di Freiburg, revista \u201cZborulu a Nostru\u201d.<\/p>\n
\n
<\/p>\n
Ma diparte, scrisoarea a lu Dina Cuvata dz\u00e2\u0163e:<\/p>\n
\n
<\/p>\n
\u201c Noi ma multu n\u00e3 ang\u00e3ldzashti ashi c\u00e3ndu dz\u00e3tsemu \u201cRezolutsia Ferrarini-Barba\u201d, c\u00e3 shi ashitsi easti. Easti mari lucru s-c\u00e3ndiseshti institutsii ca Adunarea Parlamentar\u00e3 di Strasbourg shi Consiliulu ali Ivropi s-bag\u00e3, la Arada (programlu) a loru di lucru, un\u00e3 dzu\u00e3 iu s\u00e3 si zburasc\u00e3 shi s\u00e3-s lja decidzii ti yinitorlu a arm\u00e3namiljei. S\u00e3dorli a tali facu sh-ma multu di ats\u00e3loru cari u scoasir\u00e3-n capu Iradeaua a Sultanlui di la anlu 1905. Cahara di Arm\u00e3namea tsi avu unu ahtari hilju cari nu mashi c\u00e3 nu ag\u00e3rshi tsi easti ma shi s-alumt\u00e3 s-lji asigur\u00e3 shi unu yinitoru mushatu. Ts\u00e3 ur\u00e3mu s\u00e3n\u00e3tati shi nica mult\u00e3 ban\u00e3 (yiaramati buni cum dz\u00e3tsea aushilji) shi s-vedz sh-nica multi bunets. Lipseashti nica s-lucredz, shi noi va ti agiut\u00e3mu, c\u00e3 documentul aestu caft\u00e3 alti sh-alti lucri. S-disfeatsi calea ca Arm\u00e3njlji s-hib\u00e3 atsea tsi suntu: Arm\u00e3nj.\u201d<\/p>\n
\n
<\/p>\n
s\u00e2 spune tru scrisoarea a prezidentului Dina Cuvata, di la Uniunea tr\u00e2 Cultur\u00e2 a Arm\u00e2n\u2019ilor dit Machidunie, UCAM di Scopia.<\/p>\n
<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"
Dz\u00e2lile aeste, 19-27 ciri\u015far, si desf\u0103\u015foar\u0103 tru c\u00e2s\u00e2b\u0103lu Constan\u0163a di la Pontul Euxin, din Rom\u00e2nia, un festival Interna\u0163ional di teatu dedicat a teatrului antic. Festivalul si numea\u015fte \u201cMiturile a \u0162itatil\u2019ei\u201d. La evenimentu particip\u00e2 participa 20 de trupe din Rom\u00e2nia, Italia, Fran\u0163a, Bulgaria, Coreea de Sud, SUA, Serbia \u015fi Republica Moldova. Aest\u00e2 a daua […]<\/p>\n","protected":false},"author":36,"featured_media":196183,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"_acf_changed":false,"footnotes":""},"categories":[48889],"tags":[],"coauthors":[],"class_list":["post-196182","post","type-post","status-publish","format-standard","has-post-thumbnail","hentry","category-agenda-armaneasca"],"acf":[],"yoast_head":"\n