{"id":196535,"date":"2018-01-17T21:42:00","date_gmt":"2018-01-17T19:42:00","guid":{"rendered":"http:\/\/devrri.freshlemon.ro\/actualitati\/agenda-aromana-retrospectiva-2017-partea-ii-196535.html"},"modified":"2018-01-17T21:42:00","modified_gmt":"2018-01-17T19:42:00","slug":"agenda-aromana-retrospectiva-2017-partea-ii","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.rri.ro\/ro_ar\/cultura-si-adet-armanesti\/agenda-armaneasca\/agenda-aromana-retrospectiva-2017-partea-ii-id196535.html","title":{"rendered":"Agenda arom\u00e2n\u0103 &#8211; Retrospectiva  2017  partea II"},"content":{"rendered":"<p>Du\u0163im ninte retospectiva piste evenimentile a anului \u0163i tricu, 2017, \u015fi trea\u0163im la partea a daua.<\/p>\n<p>&#13;<br \/>\n&#13;<\/p>\n<p>3-9 aprier:<\/p>\n<p>&#13;<br \/>\n&#13;<\/p>\n<p>Un p\u00e2n\u00e2gh\u2019ir a cartil\u2019ei si \u0163\u00e2ne tru cathe priumvear\u0103, mesulu apriir, la Scopia.  La care lo parte \u015fi UCAM, Uniunea tr\u00e2 cultura a arm\u00e2n\u2019ilor dit Machiudunie.<\/p>\n<p>&#13;<br \/>\n&#13;<\/p>\n<p>\u201cC\u0103r\u0163\u00e2le eara &#8212; dup\u0103 informa\u0163ia lu Goran Pu\u015futiculu &#8211; di tuti dumenili, pi  armanea\u015fte, machiduneaste, angleaste, frantseaste, bilingvi ica trilingvi.\u201d<\/p>\n<p>&#13;<br \/>\n&#13;<\/p>\n<p>&#13;<br \/>\n&#13;<\/p>\n<p>16 apriier   &#8211; muri scriitorulu\/romancierulu George Bal\u0103i\u0163\u0103, la 82 di an\u2019I, mai pu\u0163\u00e2n cu ma\u015fi un\u00e2 dzuu\u0103, faptu pi 17 apriier, muri pi 16 apriier. H\u00e2barea n\u00e2 u didea Goran Pu\u015futiculu, di aform\u2019ia c\u0103 scriitorulu roman eara oaspe a arm\u00e2n\u2019ilor pri-tru a\u0163ea c\u0103 lu agiut\u0103\u0103 pi Dina Cuvata, di Scopia, s\u00e2 tipuseasc\u00e2 tru Rom\u00e2nia, la editura Minerva, volumulu di poezie, di liric\u00e2 popular\u0103 gr\u00e2mustean\u0103 \u201cCarabeu, l\u0103i Carabeu\u201d.<\/p>\n<p>&#13;<br \/>\n&#13;<\/p>\n<p>&#13;<br \/>\n&#13;<\/p>\n<p>5 mai &#8212; Cunoscuta c\u00e2nt\u00e2toare Nastasia Costara, care tru 1993 avea scoas\u00e2 un\u00e2 ploace cu c\u00e2nti\u0163e arm\u00e2ne\u015fti, si toarn\u00e2 iara tru aria a c\u00e2nticului. Ea fu oaspit\u0103 pi 5 mai, la Su\u0163ata Cultural\u00e2 Arm\u00e2neasc\u00e2 di Bucure\u015fti, dup\u0103 care si duse \u015fi la su\u0163ata di C\u00e2mpulung, su\u0163ata \u201cNicu Hagi\u201d, cunoscut\u0103 tr\u00e2 activi\u0163\u0103\u0163le culturale cu ade\u0163 arm\u00e2ne\u015fti. Aclo eara dus \u015fi c\u00e2nt\u00e2torulu Pero \u0162a\u0163a, di Scopia, protagonistul a filmului \u201cC\u00e2rvanea arm\u00e2neasc\u00e2\u201d, 2015.<\/p>\n<p>&#13;<br \/>\n&#13;<\/p>\n<p>&#13;<br \/>\n&#13;<\/p>\n<p>8 mai  &#8211; email cu h\u00e2bare jiloas\u0103: c\u0103 muri un\u00e2 talentat\u0103 scriitoare \u015fi folclorist\u0103 arm\u00e2n\u0103 dit G\u00e2r\u0163ie &#8212; Zoe-Papazisi Theodoru, di Perivole. H\u00e2barea eara di la c\u00e2nt\u00e2toarea solist\u0103 di-tru forma\u0163ia Via Balkanika Flori Costea care n\u00e2 spunea c\u0103 avea zbur\u00e2t\u00e2 tru bitisita di apriier cu Zoe, care eara l\u00e2ndzid\u0103 di ndoi me\u015fi. Avea umute ca p\u00e2n\u00e2 s-v\u2019in\u0103 veara va-l\u2019i treac\u0103 \u015fi va s\u00e2 si fac\u0103 ghine. Ca un\u0103 dureare a li Zoe, Nikos Vrazitoulis,  di-tru G\u00e2r\u0163ie, canda mirgh\u2019iulusea\u015fte cu stihuri loate di-tru cartea a  li Zoe, \u201cTa traghudia ton vlahon\u201d, \u015fi dz\u00e2\u0163e a\u015fi:<\/p>\n<p>&#13;<br \/>\n&#13;<\/p>\n<p>Paduri di munts, s` nu discljidets \/ sh` voi pulji s` nu mai cantatsa \/ sh` voi tuts armanj di vlahuhori \/ ti lai sa va nvistetsa \/ ca una habari noi avdzim \/ noi acelji din Pirivoli&#8230;<\/p>\n<p>&#13;<br \/>\n&#13;<\/p>\n<p>Al\u00e2s\u0103m alte nume \u015fi va s\u00e2 spunim zboar\u00e2le a li Kira Man\u0163u, alidzem: \u201c[Eu cu Zoe] N\u00e2 vidzumu prota oar\u00e2 tu hoara a ljei vrut\u00e2, Perivoli, la anlu 1988!<\/p>\n<p>&#13;<br \/>\n&#13;<\/p>\n<p>Ti haraua a noast\u00e2 s\u00e2-nviscu cu stranjilu pirvuljatu\u2026 Armasi aestu caduru tr\u00e2 adutseari-aminti\u2026<\/p>\n<p>&#13;<br \/>\n&#13;<\/p>\n<p>La alti andamusi a arm\u00e2njiloru ditu G\u00e2rtsii mutreamu gioclu ali Zoe tu corlu arm\u00e2nescu! Eara haraua a ljei atsea ma marea!<\/p>\n<p>&#13;<br \/>\n&#13;<\/p>\n[\u2026]\n<p>&#13;<br \/>\n&#13;<\/p>\n<p>La 2014 n-adun\u0103mu Athena, la Seara di poezii arm\u00e2neasc\u00e2 iu, deadunu cu soats\u00e2, c\u00e2nt\u0103mu un\u00e2 sear\u00e2-ntreag\u00e2\u2026shi, atsea ditu soni oar\u00e2, Bucureshti, la Sutsata arm\u00e2neasc\u00e2\u2026\u201d<\/p>\n<p>&#13;<br \/>\n&#13;<\/p>\n<p>Adu\u0163im aminte c\u0103 Zoe Papazisi-Papatheodoru, di Perivole, \u015fi cu Kira Man\u0163u suntu scriitoarile care scoasir\u0103 protile c\u0103r\u0163\u0103 ghr\u00e2psite tr\u00e2 arm\u00e2n\u2019i.<\/p>\n<p>&#13;<br \/>\n&#13;<\/p>\n<p>Zoe scoase: \u201c Ta trayoudia ton Vlahon\u201d (C\u00e2ntitsli arm\u00e2njiloru), Gutenberg, 1985. La 1996 tipusi \u201cParamithia ton Vlahon\u201d (Pirmithili Arm\u00e2njiloru). Iar Kira avea scoas\u0103 ninca ninte, \u00een Rom\u00e2nia, un\u0103 antologhie di poezie popular\u0103 tru 1976, dup\u0103 \u0163i tru 1974 avea ie\u015fit\u0103 edi\u0163ia a daua a dic\u0163ionarului arm\u00e2nescu a lu Tache Papahagi, iar tru 1975 un\u0103 antologhie di proz\u0103 populara avea scoas\u0103 Hristu C\u00e2ndroveanu. Iar tru 1983 Kira Man\u0163u scoase un\u0103 carte di poezii scrise di ea, orighinale, \u201cSteaua di vreare\u201d. Deadun cu Hristu C\u00e2ndroveanu, tru 1985, scoasir\u00e2 (Kira Man\u0163u cu Hristu C\u00e2ndroveanu), antologhia di poezie cult\u0103 \u201cUn veac de poezie arom\u00e2n\u0103\u201d. Diapoia tru 1988 si cunuscur\u0103 Perivoli, Kira \u015fi cu Zoe. Piesa di teatru, piesa di comedie, scris\u0103 di Zoe Papazisi-Papatheodoru, \u201cCuscra pirivoliat\u0103\u201d, tru adaptarea a lu Tache Gheorghuiu easte giucat\u0103 pi 14 mai, la Su\u0163ata arm\u00e2neasc\u0103 di Veria. Un\u0103 pareie di la a\u0163ea su\u0163at\u0103 vine \u015fi-n Rom\u00e2nia, Bucure\u015fti, di giuc\u0103 aest\u0103 pies\u0103 pi 10 aghiazm\u0103ciune.<\/p>\n<p>&#13;<br \/>\n&#13;<\/p>\n<p>&#13;<br \/>\n&#13;<\/p>\n<p>11 mai &#8212; \u201cUn\u00e2 diliga\u0163inue &#8212; cum n\u00e2 informa Kira Man\u0163u &#8211; [\u2026]\u201d, un\u00e2 diligatsiuni di la Consiliu a Arm\u00e2njiloru (Prezidentul Niculaki Caracota deadunu cu Kira shi Yiani Mantsu) featsi un\u00e2 cali Br\u00fcxelles, la Parlamentulu Europeanu.\u201d Manifestarea vru s\u00e2 marcheadz\u0103 20 an\u2019i di c\u00e2ndu, tru Adunarea Parlamentar\u0103 a Consiliului a li Europ\u0103, fu votat\u0103 \u201cRecomandarea 1333 tr\u00e2 ndrepturi culturale \u015fi lilngvisti\u0163e a arm\u00e2n\u2019ilor\u201d, tru anulu 1997.<\/p>\n<p>&#13;<br \/>\n&#13;<\/p>\n<p>&#13;<br \/>\n&#13;<\/p>\n<p>13 mai un simpozion, la Facultatea di filozofie \u201cChiril \u015fi Metodiu\u201d, di Scopia dup\u0103 cum n\u00e2 informa Maria Crangu Shapcan\u2019i (Nicolova). Easte zborulu di manifestarea, orientat\u00e2 pi dau\u00e2 temati\u0163:<\/p>\n<p>&#13;<br \/>\n&#13;<\/p>\n<p>Simpozium internatsional:<\/p>\n<p>&#13;<br \/>\n&#13;<\/p>\n<p>100 di anji di Printsipatlu arm\u00e3nescu Pind shi<\/p>\n<p>&#13;<br \/>\n&#13;<\/p>\n<p>100 di anji di internarea a Arm\u00e3njlor<\/p>\n<p>&#13;<br \/>\n&#13;<\/p>\n<p>Organizator  Su\u0163ata \u201cINTEGRA NAU\u00c3\u201d, prezidentu d-na Maria Nicolova, \u015fi Vitse-prezidenta D-r Iana Mihailova. <\/p>\n<p>&#13;<br \/>\n&#13;<\/p>\n<p>&#13;<br \/>\n&#13;<\/p>\n<p>&#13;<br \/>\n&#13;<\/p>\n<p>23 mai &#8212; La c\u00e2ftarea a statului roman, imperiul otoman di la 1905 acoord\u0103 \u00eendrepturi a ar\u0103m\u0103n\u2019ilor dim imperiul a Semilun\u00e2l\u2019ei, pi care \u00eel\u2019I pricunoa\u015fte ca milete ahoria di alante mile\u0163 cre\u015ftine din imperiu.<\/p>\n<p>&#13;<br \/>\n&#13;<\/p>\n<p>25 mai &#8212; 9 ciri\u015far<\/p>\n<p>&#13;<br \/>\n&#13;<\/p>\n<p>Expozi\u0163ie di fotografie, la sediul a Su\u0163at\u00e2l\u2019ei cultural\u00e2 arm\u00e2neasc\u00e2 di Bucure\u015fti. intitulat\u0103 \u201cMemori arm\u00e2ne\u015fti\u201d, autor Coli Caranica  membru Asociatiei Artistilor Fotografi din Romania, care easte n\u0103scut tru un\u00e2 familie di Tulcea. Profesor Livia Deac dz\u00e2se la vernisaj: \u201cA\u0163eale 35 de fotografii, [\u2026] in reghistrul romantic [\u2026]  sunt realizate color pe panza, un\u0103 propunere tehnic\u0103 a artistului care impletea\u015fte tropurile di redare a trecutului cu mutrita \u015fi atitudinea prezenta.\u201d Livia Deac, care  fu \u015fi un\u00e2 di studentile a li Matilda Caragiu-Mario\u0163eanu, dz\u00e2se: \u201c(Coli Caranica) nu easte fotograf si aestea nu sunt fotografii. Aeasta easte arta. Arta cu un instrumentar specific a fotografiilei.\u201d<\/p>\n<p>&#13;<br \/>\n&#13;<\/p>\n<p>&#13;<br \/>\n&#13;<\/p>\n<p>28 mai &#8212; Dzuua a Rom\u00e2n\u2019ilor di Pritut\u0163ido !  Easte un\u00e2 s\u0103rb\u0103toarea a identitatil\u2019ei rom\u00e2neasc\u0103. Ministrulu tr\u00e2 rom\u00e2n\u2019il\u2019i di Pritut\u0163ido, Andreea P\u0103st\u00e2rnac, l\u00e2 transmise a rom\u00e2n\u2019ilor di nafoara a grani\u0163ilor a li Romnie, a rom\u00e2n\u2019ilor di Pritut\u0163ido, un mesaj di comuniune a identitatil\u2019ei \u015fi sim\u0163iril\u2019ei rom\u00e2neasc\u0103. Ea dz\u00e2se c\u0103 Ministerulu tr\u00e2 Rom\u00e2n\u2019il\u2019i di Pritut\u0163ido u dedic\u0103\u0103 aest\u00e2 dzuu\u0103 a educa\u0163il\u2019ei<\/p>\n<p>&#13;<br \/>\n&#13;<\/p>\n<p>&#13;<br \/>\n&#13;<\/p>\n<p>19-27 ciri\u015far, tru c\u00e2s\u00e2b\u0103lu Constan\u0163a di la Pontul Euxin, din Rom\u00e2nia, un festival Interna\u0163ional di teatu dedicat a teatrului antic. Festivalul si numea\u015fte \u201cMiturile a \u0162itatil\u2019ei\u201d. La evenimentu particip\u00e2 participa 20 trupe din Rom\u00e2nia, Italia, Fran\u0163a, Bulgaria, Coreea de Sud, SUA, Serbia \u015fi Republica Moldova. Aest\u00e2 a daua edi\u0163ie, aduse aminte, la 2 m\u2019il\u2019e di an\u2019i moartea a poetului latin, autorulu a poemilor mitologhi\u0163e \u201cMetamorfoze\u201d,  avinat di Roma, surghiune la Constan\u0163a, Publius Ovidius Naso (43 ninte di era cre\u015ftina &#8212; 17 era a noastr\u0103).<\/p>\n<p>&#13;<br \/>\n&#13;<\/p>\n<p>&#13;<br \/>\n&#13;<\/p>\n<p>24-25 ciri\u015far, fra\u0163\u00e2l\u2019i a no\u015ftri ar\u0103m\u00e2n\u2019i di-tru G\u00e2r\u0163ie avur\u00e2, tru localitatea Larisa, un\u00e2 nau\u00e2 andamom\u00e2, a 33-a, di c\u00e2ndu si \u0163\u00e2n.<\/p>\n<p>&#13;<br \/>\n&#13;<\/p>\n<p>&#13;<br \/>\n&#13;<\/p>\n<p>9 alonar &#8212; Dina Cuvata fea\u0163e 65 di an\u2019i \u015fi Goran Pu\u015futiculu, di la Su\u0163ata cultural\u00e2\/ Uniunea Cultural\u00e2 arm\u00e2neasc\u00e2 di-tru Machidunie, UCAM, \u00eel\u2019i oar\u0103 \u201cgh\u2019iaramate bune\u201d. El dz\u00e2\u0163e: \u201c65 di-anji umpli poetlu, scriitorlu shi traducatorlu Arman Dina Cuvata dit R. Machidunia. Una giumitati di iubileu multu mushata. Di-aoa shi-nclo va-l lugursim lali Dina tu alta catigurii di ilichii shi va-lji dzatsem iaramati buni shi nica multsa anji sa-l duca ninti lucurlu armanescu.\u201d<\/p>\n<p>&#13;<br \/>\n&#13;<\/p>\n<p>&#13;<br \/>\n&#13;<\/p>\n<p>15 alonar dzuua tru care si astease dit ban\u0103, tru 1889 poetulu Mihai Eminescu1850, 15 gh\u2019inar &#8212; 1889, 15 alonar), \u015fi tricu tru eternitate ca \u201cpoet nip\u00e2reacl\u2019e\u201d \u015fi ca \u201cLu\u0163eafir a poeziil\u2019ei romneasc\u0103\u201d.<\/p>\n<p>&#13;<br \/>\n&#13;<\/p>\n<p>&#13;<br \/>\n&#13;<\/p>\n<p>20 alonar &#8211; dzuua di na\u015ftire a li Matilda Caragiu Mario\u0163eanu (20 alonar, 1927 &#8212; 11 mar\u0163u, 2009), autoarea di-tru 1993 a \u0163ilor 12 averuri, Dodecalogulu a identitatil\u2019ei arm\u00e2neasc\u0103. Tru 1962 Matilda avea publlicat\u0103 Liturghierulou arom\u00e2nescu.<\/p>\n<p>&#13;<br \/>\n&#13;<\/p>\n<p>&#13;<br \/>\n&#13;<\/p>\n<p>22 alonar &#8211; su\u0163ata di b\u00e2searic\u00e2 Agh\u2019iu Andoni, di Constan\u0163a, pre\u015fedinte Nicolae Racu, agiut\u0103\u0103, di si \u0163\u00e2nu un\u00e2 slujb\u0103 pi arm\u00e2nea\u015fte, \u015fi tru localitatea aproapea di Bucure\u015fti, hoara Afuma\u0163i.<\/p>\n<p>&#13;<br \/>\n&#13;<\/p>\n<p>&#13;<br \/>\n&#13;<\/p>\n<p>Intrata mesuluui agustu &#8211; Festivalul Untold \u015fi punte piste an\u2019i,  \u015fi piste Atlantic, la un cantautor ar\u0103m\u00e2n di muzic\u0103 rock, Dini Trandu.<\/p>\n<p>&#13;<br \/>\n&#13;<\/p>\n<p>            Tru dz\u00e2lile 3 \u015fi 7 agustu, si \u0163\u00e2nu tru chentrul a li Rom\u00e2nie, tru c\u00e2s\u00e2b\u0103lu Cluj-Napoca \u0163el mai marile festival di muzic\u0103 electronic\u0103 din Rom\u00e2nia, agiumtu la a treia edi\u0163ie, prima hiinda tru anulu 2015. Poate di la aestu festival, tra s-fac\u0103 un\u0103 lig\u00e2tur\u00e2 piste an\u2019i,  Ana Moro\u015fanu-Magdin  lo un interviu a unui c\u00e2nt\u00e2tor rock di-tru veacl\u2019ea forma\u0163ie a lu Petre Magdin, trupa \u201cModern Grup\u201d, tru care tru anulu 1970 intervievatulu, Dini Trandu, fu aleptu solistu a trup\u00e2l\u2019ei.<\/p>\n<p>&#13;<br \/>\n&#13;<\/p>\n<p>12-16 augustu &#8211; Radio Rom\u00e2nia orgzaniz\u0103, la Mamaia,  dau\u0103 anivers\u0103ri, 100 di edi\u0163ii a P\u00e2n\u00e2ghirului \u201cGaudeamus\u201d, \u015fi 50di an\u2019i di emisiun\u2019i di la malu a Maril\u2019ei Laie, sum numa \u201cRadio Vacan\u0163a\u201d.<\/p>\n<p>&#13;<br \/>\n&#13;<\/p>\n<p>&#13;<br \/>\n&#13;<\/p>\n<p>31 augusut, si \u0163\u00e2nu s\u00e2rb\u00e2oarea \u201cDzuua Limb\u00e2l\u2019ei Rom\u00e2n\u0103\u201d &#8211; Ministerulu tr\u00e2 Rom\u00e2nil\u2019i di Pretut\u0163ido organiz\u0103\u0103 \u00een colaborare cu Academia Rom\u00e2n\u0103, \u00een Bucuresti, un\u0103 dezbatire cu tema &#8220;Rena\u015fterea \u015fi znuirea a limb\u00e2l\u2019ei rom\u00e2n\u0103 \u00een diaspora&#8221;, iar tru m\u0103ril\u2019i c\u00e2s\u00e2badz din lume avur\u0103 loc ac\u0163iun\u2019i, \u00een chentrile a Institutului Cultural Rom\u00e2n.<\/p>\n<p>&#13;<br \/>\n&#13;<\/p>\n<p>&#13;<br \/>\n&#13;<\/p>\n<p>\u00centr\u0103 2 \u015fi 24 agh\u2019iazm\u0103ciune 2017 avu loc \u00een Bucure\u015fti \u015fi tru alte 7 politii din Rom\u00e2nia edi\u0163ia a XXIII-a a Festivalului Interna\u0163ional \u201cGeorge Enescu\u201d, care poart\u0103 numa a \u0163elui mai marile compozitor rom\u00e2n din toate timpurile. Pre\u015fedinte di Onoare fu celebrul dirijor Zubin Mehta. Director Artistic fu un altu dirijor cu num\u0103 avdz\u00e2t\u0103, Vladimir Jurowski. Aestua  \u015fi de\u015fcl\u2019ise Festivalul la pupitrul London Philharmonic Orchestra, cu opera Oedipe\u201d, de George Enescu, \u00een versiune concertant\u0103.<\/p>\n<p>&#13;<br \/>\n&#13;<\/p>\n<p>&#13;<br \/>\n&#13;<\/p>\n<p>10 aghiazm\u0103ciune &#8212; pies\u00e2 arm\u00e2neasc\u00e2, Bucure\u015fti, giucat\u0103 di un\u00e2 pareie di la Su\u0163ata di Veria dit G\u00e2r\u0163ie, piesa cu numa \u201cCuscra pirivuleat\u0103\u201d, di Zoe Papazisi-Papatheodoru, care si astease dit ban\u0103 la intrata mesului mai.<\/p>\n<p>&#13;<br \/>\n&#13;<\/p>\n<p>&#13;<br \/>\n&#13;<\/p>\n<p>&#13;<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>Du\u0163im ninte retospectiva piste evenimentile a anului \u0163i tricu, 2017, \u015fi trea\u0163im la partea a daua. &#13; &#13; 3-9 aprier: &#13; &#13; Un p\u00e2n\u00e2gh\u2019ir a cartil\u2019ei si \u0163\u00e2ne tru cathe priumvear\u0103, mesulu apriir, la Scopia. La care lo parte \u015fi UCAM, Uniunea tr\u00e2 cultura a arm\u00e2n\u2019ilor dit Machiudunie. &#13; &#13; \u201cC\u0103r\u0163\u00e2le eara &#8212; dup\u0103 informa\u0163ia [&hellip;]<\/p>\n","protected":false},"author":36,"featured_media":196536,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"_acf_changed":false,"footnotes":""},"categories":[48889],"tags":[],"coauthors":[],"class_list":["post-196535","post","type-post","status-publish","format-standard","has-post-thumbnail","hentry","category-agenda-armaneasca"],"acf":[],"yoast_head":"<!-- This site is optimized with the Yoast SEO plugin v27.6 - https:\/\/yoast.com\/product\/yoast-seo-wordpress\/ -->\n<title>Agenda arom\u00e2n\u0103 - Retrospectiva 2017 partea II - Radio Rom\u00e2nia Interna\u021bional<\/title>\n<meta name=\"robots\" content=\"index, follow, max-snippet:-1, max-image-preview:large, max-video-preview:-1\" \/>\n<link rel=\"canonical\" href=\"https:\/\/www.rri.ro\/ro_ar\/cultura-si-adet-armanesti\/agenda-armaneasca\/agenda-aromana-retrospectiva-2017-partea-ii-id196535.html\" \/>\n<meta property=\"og:locale\" content=\"ro_RO\" \/>\n<meta property=\"og:type\" content=\"article\" \/>\n<meta property=\"og:title\" content=\"Agenda arom\u00e2n\u0103 - Retrospectiva 2017 partea II - Radio Rom\u00e2nia Interna\u021bional\" \/>\n<meta property=\"og:description\" content=\"Du\u0163im ninte retospectiva piste evenimentile a anului \u0163i tricu, 2017, \u015fi trea\u0163im la partea a daua. &#013; &#013; 3-9 aprier: &#013; &#013; Un p\u00e2n\u00e2gh\u2019ir a cartil\u2019ei si \u0163\u00e2ne tru cathe priumvear\u0103, mesulu apriir, la Scopia. La care lo parte \u015fi UCAM, Uniunea tr\u00e2 cultura a arm\u00e2n\u2019ilor dit Machiudunie. &#013; &#013; \u201cC\u0103r\u0163\u00e2le eara &#8212; dup\u0103 informa\u0163ia [&hellip;]\" \/>\n<meta property=\"og:url\" content=\"https:\/\/www.rri.ro\/ro_ar\/cultura-si-adet-armanesti\/agenda-armaneasca\/agenda-aromana-retrospectiva-2017-partea-ii-id196535.html\" \/>\n<meta property=\"og:site_name\" content=\"Radio Rom\u00e2nia Interna\u021bional\" \/>\n<meta property=\"article:published_time\" content=\"2018-01-17T19:42:00+00:00\" \/>\n<meta property=\"og:image\" content=\"https:\/\/www.rri.ro\/wp-content\/uploads\/2023\/10\/george-balaita.jpg\" \/>\n\t<meta property=\"og:image:width\" content=\"640\" \/>\n\t<meta property=\"og:image:height\" content=\"480\" \/>\n\t<meta property=\"og:image:type\" content=\"image\/png\" \/>\n<meta name=\"author\" content=\"Hristu Steriu\" \/>\n<meta name=\"twitter:card\" content=\"summary_large_image\" \/>\n<meta name=\"twitter:label1\" content=\"Written by\" \/>\n\t<meta name=\"twitter:data1\" content=\"Hristu Steriu\" \/>\n\t<meta name=\"twitter:label2\" content=\"Est. reading time\" \/>\n\t<meta name=\"twitter:data2\" content=\"9 minutes\" \/>\n<script type=\"application\/ld+json\" class=\"yoast-schema-graph\">{\"@context\":\"https:\\\/\\\/schema.org\",\"@graph\":[{\"@type\":\"Article\",\"@id\":\"https:\\\/\\\/www.rri.ro\\\/ro_ar\\\/cultura-si-adet-armanesti\\\/agenda-armaneasca\\\/agenda-aromana-retrospectiva-2017-partea-ii-id196535.html#article\",\"isPartOf\":{\"@id\":\"https:\\\/\\\/www.rri.ro\\\/ro_ar\\\/cultura-si-adet-armanesti\\\/agenda-armaneasca\\\/agenda-aromana-retrospectiva-2017-partea-ii-id196535.html\"},\"author\":{\"name\":\"Hristu Steriu\",\"@id\":\"https:\\\/\\\/www.rri.ro\\\/#\\\/schema\\\/person\\\/137f1b3cd42131b80cd5067b0194e3a5\"},\"headline\":\"Agenda arom\u00e2n\u0103 &#8211; Retrospectiva 2017 partea II\",\"datePublished\":\"2018-01-17T19:42:00+00:00\",\"mainEntityOfPage\":{\"@id\":\"https:\\\/\\\/www.rri.ro\\\/ro_ar\\\/cultura-si-adet-armanesti\\\/agenda-armaneasca\\\/agenda-aromana-retrospectiva-2017-partea-ii-id196535.html\"},\"wordCount\":1710,\"image\":{\"@id\":\"https:\\\/\\\/www.rri.ro\\\/ro_ar\\\/cultura-si-adet-armanesti\\\/agenda-armaneasca\\\/agenda-aromana-retrospectiva-2017-partea-ii-id196535.html#primaryimage\"},\"thumbnailUrl\":\"https:\\\/\\\/www.rri.ro\\\/wp-content\\\/uploads\\\/2023\\\/10\\\/george-balaita.jpg\",\"articleSection\":[\"Agenda arm\u00e2neasc\u0103\"],\"inLanguage\":\"ro-AR\"},{\"@type\":\"WebPage\",\"@id\":\"https:\\\/\\\/www.rri.ro\\\/ro_ar\\\/cultura-si-adet-armanesti\\\/agenda-armaneasca\\\/agenda-aromana-retrospectiva-2017-partea-ii-id196535.html\",\"url\":\"https:\\\/\\\/www.rri.ro\\\/ro_ar\\\/cultura-si-adet-armanesti\\\/agenda-armaneasca\\\/agenda-aromana-retrospectiva-2017-partea-ii-id196535.html\",\"name\":\"Agenda arom\u00e2n\u0103 - Retrospectiva 2017 partea II - Radio Rom\u00e2nia Interna\u021bional\",\"isPartOf\":{\"@id\":\"https:\\\/\\\/www.rri.ro\\\/#website\"},\"primaryImageOfPage\":{\"@id\":\"https:\\\/\\\/www.rri.ro\\\/ro_ar\\\/cultura-si-adet-armanesti\\\/agenda-armaneasca\\\/agenda-aromana-retrospectiva-2017-partea-ii-id196535.html#primaryimage\"},\"image\":{\"@id\":\"https:\\\/\\\/www.rri.ro\\\/ro_ar\\\/cultura-si-adet-armanesti\\\/agenda-armaneasca\\\/agenda-aromana-retrospectiva-2017-partea-ii-id196535.html#primaryimage\"},\"thumbnailUrl\":\"https:\\\/\\\/www.rri.ro\\\/wp-content\\\/uploads\\\/2023\\\/10\\\/george-balaita.jpg\",\"datePublished\":\"2018-01-17T19:42:00+00:00\",\"author\":{\"@id\":\"https:\\\/\\\/www.rri.ro\\\/#\\\/schema\\\/person\\\/137f1b3cd42131b80cd5067b0194e3a5\"},\"breadcrumb\":{\"@id\":\"https:\\\/\\\/www.rri.ro\\\/ro_ar\\\/cultura-si-adet-armanesti\\\/agenda-armaneasca\\\/agenda-aromana-retrospectiva-2017-partea-ii-id196535.html#breadcrumb\"},\"inLanguage\":\"ro-AR\",\"potentialAction\":[{\"@type\":\"ReadAction\",\"target\":[\"https:\\\/\\\/www.rri.ro\\\/ro_ar\\\/cultura-si-adet-armanesti\\\/agenda-armaneasca\\\/agenda-aromana-retrospectiva-2017-partea-ii-id196535.html\"]}]},{\"@type\":\"ImageObject\",\"inLanguage\":\"ro-AR\",\"@id\":\"https:\\\/\\\/www.rri.ro\\\/ro_ar\\\/cultura-si-adet-armanesti\\\/agenda-armaneasca\\\/agenda-aromana-retrospectiva-2017-partea-ii-id196535.html#primaryimage\",\"url\":\"https:\\\/\\\/www.rri.ro\\\/wp-content\\\/uploads\\\/2023\\\/10\\\/george-balaita.jpg\",\"contentUrl\":\"https:\\\/\\\/www.rri.ro\\\/wp-content\\\/uploads\\\/2023\\\/10\\\/george-balaita.jpg\",\"width\":640,\"height\":480},{\"@type\":\"BreadcrumbList\",\"@id\":\"https:\\\/\\\/www.rri.ro\\\/ro_ar\\\/cultura-si-adet-armanesti\\\/agenda-armaneasca\\\/agenda-aromana-retrospectiva-2017-partea-ii-id196535.html#breadcrumb\",\"itemListElement\":[{\"@type\":\"ListItem\",\"position\":1,\"name\":\"Prima pagin\u0103\",\"item\":\"https:\\\/\\\/www.rri.ro\\\/ro_ar\"},{\"@type\":\"ListItem\",\"position\":2,\"name\":\"Cultur\u0103 \u015fi ade\u0163 arm\u00e2ne\u015fti\",\"item\":\"https:\\\/\\\/www.rri.ro\\\/ro_ar\\\/cultura-si-adet-armanesti\"},{\"@type\":\"ListItem\",\"position\":3,\"name\":\"Agenda arm\u00e2neasc\u0103\",\"item\":\"https:\\\/\\\/www.rri.ro\\\/cultura-si-adet-armanesti\\\/agenda-armaneasca\"},{\"@type\":\"ListItem\",\"position\":4,\"name\":\"Agenda arom\u00e2n\u0103 &#8211; Retrospectiva 2017 partea II\"}]},{\"@type\":\"WebSite\",\"@id\":\"https:\\\/\\\/www.rri.ro\\\/#website\",\"url\":\"https:\\\/\\\/www.rri.ro\\\/\",\"name\":\"Radio Rom\u00e2nia Interna\u021bional\",\"description\":\"Totul despre Rom\u00e2nia \u015fi rom\u00e2ni, \u00een 13 limbi\\\/dialecte!\",\"inLanguage\":\"ro-AR\"},{\"@type\":\"Person\",\"@id\":\"https:\\\/\\\/www.rri.ro\\\/#\\\/schema\\\/person\\\/137f1b3cd42131b80cd5067b0194e3a5\",\"name\":\"Hristu Steriu\",\"url\":\"https:\\\/\\\/www.rri.ro\\\/ro_ar\\\/author\\\/hristu-steriu\"}]}<\/script>\n<!-- \/ Yoast SEO plugin. -->","yoast_head_json":{"title":"Agenda arom\u00e2n\u0103 - Retrospectiva 2017 partea II - Radio Rom\u00e2nia Interna\u021bional","robots":{"index":"index","follow":"follow","max-snippet":"max-snippet:-1","max-image-preview":"max-image-preview:large","max-video-preview":"max-video-preview:-1"},"canonical":"https:\/\/www.rri.ro\/ro_ar\/cultura-si-adet-armanesti\/agenda-armaneasca\/agenda-aromana-retrospectiva-2017-partea-ii-id196535.html","og_locale":"ro_RO","og_type":"article","og_title":"Agenda arom\u00e2n\u0103 - Retrospectiva 2017 partea II - Radio Rom\u00e2nia Interna\u021bional","og_description":"Du\u0163im ninte retospectiva piste evenimentile a anului \u0163i tricu, 2017, \u015fi trea\u0163im la partea a daua. &#13; &#13; 3-9 aprier: &#13; &#13; Un p\u00e2n\u00e2gh\u2019ir a cartil\u2019ei si \u0163\u00e2ne tru cathe priumvear\u0103, mesulu apriir, la Scopia. La care lo parte \u015fi UCAM, Uniunea tr\u00e2 cultura a arm\u00e2n\u2019ilor dit Machiudunie. &#13; &#13; \u201cC\u0103r\u0163\u00e2le eara &#8212; dup\u0103 informa\u0163ia [&hellip;]","og_url":"https:\/\/www.rri.ro\/ro_ar\/cultura-si-adet-armanesti\/agenda-armaneasca\/agenda-aromana-retrospectiva-2017-partea-ii-id196535.html","og_site_name":"Radio Rom\u00e2nia Interna\u021bional","article_published_time":"2018-01-17T19:42:00+00:00","og_image":[{"width":640,"height":480,"url":"https:\/\/www.rri.ro\/wp-content\/uploads\/2023\/10\/george-balaita.jpg","type":"image\/png"}],"author":"Hristu Steriu","twitter_card":"summary_large_image","twitter_misc":{"Written by":"Hristu Steriu","Est. reading time":"9 minutes"},"schema":{"@context":"https:\/\/schema.org","@graph":[{"@type":"Article","@id":"https:\/\/www.rri.ro\/ro_ar\/cultura-si-adet-armanesti\/agenda-armaneasca\/agenda-aromana-retrospectiva-2017-partea-ii-id196535.html#article","isPartOf":{"@id":"https:\/\/www.rri.ro\/ro_ar\/cultura-si-adet-armanesti\/agenda-armaneasca\/agenda-aromana-retrospectiva-2017-partea-ii-id196535.html"},"author":{"name":"Hristu Steriu","@id":"https:\/\/www.rri.ro\/#\/schema\/person\/137f1b3cd42131b80cd5067b0194e3a5"},"headline":"Agenda arom\u00e2n\u0103 &#8211; Retrospectiva 2017 partea II","datePublished":"2018-01-17T19:42:00+00:00","mainEntityOfPage":{"@id":"https:\/\/www.rri.ro\/ro_ar\/cultura-si-adet-armanesti\/agenda-armaneasca\/agenda-aromana-retrospectiva-2017-partea-ii-id196535.html"},"wordCount":1710,"image":{"@id":"https:\/\/www.rri.ro\/ro_ar\/cultura-si-adet-armanesti\/agenda-armaneasca\/agenda-aromana-retrospectiva-2017-partea-ii-id196535.html#primaryimage"},"thumbnailUrl":"https:\/\/www.rri.ro\/wp-content\/uploads\/2023\/10\/george-balaita.jpg","articleSection":["Agenda arm\u00e2neasc\u0103"],"inLanguage":"ro-AR"},{"@type":"WebPage","@id":"https:\/\/www.rri.ro\/ro_ar\/cultura-si-adet-armanesti\/agenda-armaneasca\/agenda-aromana-retrospectiva-2017-partea-ii-id196535.html","url":"https:\/\/www.rri.ro\/ro_ar\/cultura-si-adet-armanesti\/agenda-armaneasca\/agenda-aromana-retrospectiva-2017-partea-ii-id196535.html","name":"Agenda arom\u00e2n\u0103 - Retrospectiva 2017 partea II - Radio Rom\u00e2nia Interna\u021bional","isPartOf":{"@id":"https:\/\/www.rri.ro\/#website"},"primaryImageOfPage":{"@id":"https:\/\/www.rri.ro\/ro_ar\/cultura-si-adet-armanesti\/agenda-armaneasca\/agenda-aromana-retrospectiva-2017-partea-ii-id196535.html#primaryimage"},"image":{"@id":"https:\/\/www.rri.ro\/ro_ar\/cultura-si-adet-armanesti\/agenda-armaneasca\/agenda-aromana-retrospectiva-2017-partea-ii-id196535.html#primaryimage"},"thumbnailUrl":"https:\/\/www.rri.ro\/wp-content\/uploads\/2023\/10\/george-balaita.jpg","datePublished":"2018-01-17T19:42:00+00:00","author":{"@id":"https:\/\/www.rri.ro\/#\/schema\/person\/137f1b3cd42131b80cd5067b0194e3a5"},"breadcrumb":{"@id":"https:\/\/www.rri.ro\/ro_ar\/cultura-si-adet-armanesti\/agenda-armaneasca\/agenda-aromana-retrospectiva-2017-partea-ii-id196535.html#breadcrumb"},"inLanguage":"ro-AR","potentialAction":[{"@type":"ReadAction","target":["https:\/\/www.rri.ro\/ro_ar\/cultura-si-adet-armanesti\/agenda-armaneasca\/agenda-aromana-retrospectiva-2017-partea-ii-id196535.html"]}]},{"@type":"ImageObject","inLanguage":"ro-AR","@id":"https:\/\/www.rri.ro\/ro_ar\/cultura-si-adet-armanesti\/agenda-armaneasca\/agenda-aromana-retrospectiva-2017-partea-ii-id196535.html#primaryimage","url":"https:\/\/www.rri.ro\/wp-content\/uploads\/2023\/10\/george-balaita.jpg","contentUrl":"https:\/\/www.rri.ro\/wp-content\/uploads\/2023\/10\/george-balaita.jpg","width":640,"height":480},{"@type":"BreadcrumbList","@id":"https:\/\/www.rri.ro\/ro_ar\/cultura-si-adet-armanesti\/agenda-armaneasca\/agenda-aromana-retrospectiva-2017-partea-ii-id196535.html#breadcrumb","itemListElement":[{"@type":"ListItem","position":1,"name":"Prima pagin\u0103","item":"https:\/\/www.rri.ro\/ro_ar"},{"@type":"ListItem","position":2,"name":"Cultur\u0103 \u015fi ade\u0163 arm\u00e2ne\u015fti","item":"https:\/\/www.rri.ro\/ro_ar\/cultura-si-adet-armanesti"},{"@type":"ListItem","position":3,"name":"Agenda arm\u00e2neasc\u0103","item":"https:\/\/www.rri.ro\/cultura-si-adet-armanesti\/agenda-armaneasca"},{"@type":"ListItem","position":4,"name":"Agenda arom\u00e2n\u0103 &#8211; Retrospectiva 2017 partea II"}]},{"@type":"WebSite","@id":"https:\/\/www.rri.ro\/#website","url":"https:\/\/www.rri.ro\/","name":"Radio Rom\u00e2nia Interna\u021bional","description":"Totul despre Rom\u00e2nia \u015fi rom\u00e2ni, \u00een 13 limbi\/dialecte!","inLanguage":"ro-AR"},{"@type":"Person","@id":"https:\/\/www.rri.ro\/#\/schema\/person\/137f1b3cd42131b80cd5067b0194e3a5","name":"Hristu Steriu","url":"https:\/\/www.rri.ro\/ro_ar\/author\/hristu-steriu"}]}},"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.rri.ro\/ro_ar\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/196535","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.rri.ro\/ro_ar\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.rri.ro\/ro_ar\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.rri.ro\/ro_ar\/wp-json\/wp\/v2\/users\/36"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.rri.ro\/ro_ar\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=196535"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/www.rri.ro\/ro_ar\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/196535\/revisions"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.rri.ro\/ro_ar\/wp-json\/wp\/v2\/media\/196536"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.rri.ro\/ro_ar\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=196535"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.rri.ro\/ro_ar\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=196535"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.rri.ro\/ro_ar\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=196535"},{"taxonomy":"author","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.rri.ro\/ro_ar\/wp-json\/wp\/v2\/coauthors?post=196535"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}