Vizit\u0103 a unei personalitate politic\u0103 la Societatea di Cultur\u0103 Macedo-rom\u00e2n\u0103, a cure pre\u015fedinte easte Ion Caramitru, di forma\u0163ie actor \u015fi reghizor (director a Teatrului Na\u0163ional, di Bucure\u015fti).<\/p>\n
\n
<\/p>\n
Di pi re\u0163ealile di socializare afl\u0103m un\u00e2 h\u00e2bare ligat\u0103 di ar\u0103m\u0103n\u2019i, postat\u0103 di Constantin Codreanu membru di la Partidulu PMP, deputat care easte implicat tru minarea arm\u00e2neasc\u0103. N\u00e2 adu\u0163im aminte, a\u015fi cum v\u00e2 avem informat\u0103 toamna a anului trecut, tru mesulu s\u00e2medru 2017, c\u0103 parlamentarulu Constantin Codreanu, membru — cum dz\u00e2sim – a PMP, fea\u0163e tru parlamentu un\u00e2 declara\u0163ie ligat di votulu din parlamentul di Tirana ligat di minorit\u0103\u0163\u00e2le na\u0163ionale din Albania, di pi 13 s\u00e2medru. Evenimentul avu ecouri pi 17 octpmbrie, Constantin Codreanu \u0163\u00e2ne un\u00e2 declara\u0163ie tru Parlamentul di la Bucure\u015fti, \u015fi pi 28 s\u00e2medru, simpozion tr\u00e2 lig\u0103turile a rom\u00e2n\u2019ilor di la sud di Dun\u0103re, cu a\u0163el\u2019i di la nordu iar tru partea a daua, starea actual\u0103 a dialectilor sud-dunareane a limb\u00e2l\u2019ei rom\u00e2n\u0103.<\/p>\n
\n
<\/p>\n
Ca un nou ecou a evenimentului di pi 13 octombrie, Constantin Codreanu fea\u0163e un\u0103 vizit\u0103 la sediul a Societatil\u2019ei di cultur\u0103 Macedo-rom\u00e2n\u0103, la 4 me\u015fi, tru dzuua di 14 februarie 2018. Informa\u0163ia u afl\u0103m (di) pi contul di Facebook a domnului Codreanu. Dumnil\u2019ia a lui avu un\u00e2 discu\u0163ie cu pre\u015fedintile a su\u0163at\u00e2l\u2019ei, domnul Ion Caramitru, la care eara prezen\u0163\u00e2 \u015fi 3 lingvi\u015f\u0163\u00e2, vicepre\u015fedintile a su\u0163at\u00e2l\u2019ei, profesorulu doctor Nicolae Saramandu, secretarulu general Emil \u0162\u00e2rcomnicu \u015fi lingvistul Manuela Nevaci, membru tru comitetulu di condu\u0163ire a SCMR.<\/p>\n
\n
<\/p>\n
Ideea principal\u0103 a li\u015ftei adunare poate s\u00e2 hib\u0103 prezentat\u0103 cu zboar\u00e2le a domnului Constantin Codreanu: \u201dArom\u00e2n\u2019il\u2019i \u015fi meglenorom\u00e2n\u2019il\u2019i din Rom\u00e2nia repreziint\u0103 grupuri dialectale istori\u0163e rom\u00e2ne\u015fti, nu minorit\u0103\u0163 na\u0163ionale. Dialectele istori\u0163e a limb\u00e2l\u2019ei a noastr\u0103 comun\u0103 lipsea\u015fte s-hib\u0103 loate sub protec\u0163ia juridic\u0103 a statului rom\u00e2n\u201d.<\/p>\n
\n
<\/p>\n
Deputatulu Constantin Codreanu, pre\u015fedintile a Comisil\u2019ei tr\u00e2 comunit\u0103\u0163\u00e2le di rom\u00e2n\u2019i din afoara grani\u0163elor a li \u0163ar\u0103<\/span>, sumcundil\u2019e: \u201cRom\u00e2nia fu, easte singurulu stat na\u0163ional \u00eenrudit\/singh\u2019ene cultural \u015fi lingvistic cu minorit\u0103t\u00e2le istrorom\u00e2n\u0103, meglenorom\u00e2n\u0103 \u015fi arom\u00e2n\u0103 di-tru \u0163\u0103rile balcani\u0163e. No\u0163iun\u2019ile europeane de stat \u00eenrudit (kin state) \u015fi minoritate \u00eenrudit\u0103 (kin minority)\/singh\u2019ene se aplic\u0103 a Rom\u00e2niil\u2019ei \u015fi a lu\u015ftor comunit\u0103\u0163 minoritare din Balcani\u201d.<\/span><\/p>\n
Dumnil\u2019ia a lui dz\u00e2se c\u0103 problematica arom\u00e2n\u0103 \u015fi meglenorom\u00e2n\u0103 fu constantu \u015fi va hib\u0103 \u00een continuare \u00een chentrul aten\u0163iil\u2019ei a lui ca parlamentar rom\u00e2n aleptu \u00een circumscrip\u0163ia tr\u00e2 cet\u0103\u0163eanil\u2019i rom\u00e2n\u2019i cu domiciliul tru xeane \u015fi ca pre\u015fedinte a Comisil\u2019ei tr\u00e2 comunit\u0103\u0163\u00e2le di rom\u00e2n\u2019i din afoara grani\u0163elor a \u0163ar\u00e2l\u2019ei.<\/p>\n
Totun\u0103oar\u0103, pre\u015fedintele a Comisiei spuse c\u0103 fu singurulu parlamentar rom\u00e2n care prezent\u0103 mai multe Declara\u0163ii politi\u0163e de la tribuna a Camer\u00e2l\u2019ei a Deputa\u0163\u00e2lor mutrinda problemele a arom\u00e2n\u2019ilor, meglenorom\u00e2n\u2019ilor \u015fi istrorom\u00e2n\u2019ilor, c\u0103 abord\u0103\/zbur\u00e2 unele chestiuni tru \u0163i metrea\u015fte arom\u00e2n\u2019il\u2019i tru dialogulu cu Patriarhia Rom\u00e2n\u0103 \u015fi \u00eel\u2019i interpel\u0103 oficial \u00een problematica arom\u00e2n\u0103 pe unil\u2019i factori di-tru administra\u0163ia chentral\u0103 de stat.<\/p>\n
Moabetea a politicianului cu membril\u2019e a comitetului di condu\u0163ire a su\u0163at\u00e2l\u2019ei. si fea\u0163e inr-un\u0103 atmosfer\u0103 calduroas\u0103 \u015fi constructiv\u0103.<\/p>\n
Pre\u015fedintele Ion Caramitru \u015fi colegil\u2019i a lui din condu\u0163erea a SCMR trecu \u00een revist\u0103, \u00eempreun\u0103 cu deputatulu Constantin Codreanu, un bair de chestiun\u2019i prioritare asupra cui statulu rom\u00e2n \u015fi societatea rom\u00e2neasc\u0103 lipsea\u015fte s\u0103-\u015fi concentreadz\u0103 aten\u0163ia \u015fi eforturile tru anulu current; isapea putem s-u misur\u0103m pi dza\u0163e punctei: 1) \u00eenhiin\u0163area Institutului Cultural Rom\u00e2n de la Tirana, cu filiale la Corcea \u015fi Saranda \u015fi a Institutului Cultural Rom\u00e2n la Atena; 2) adoptarea de c\u0103tr\u0103 Academia Rom\u00e2n\u0103 a unei decizie mutrindalui ortografia a dialectelor istori\u0163e arom\u00e2n, meglenorom\u00e2n \u015fi istrorom\u00e2n a limb\u00e2l\u2019ei rom\u00e2n\u0103 comun\u0103 pe timel\u2019ilu a alfabetului a limb\u00e2l\u2019ei rom\u00e2n\u0103 modern\u0103; 3) loarea, prin leadze, sum protec\u0163ia statului rom\u00e2n a dialectelor istori\u0163e istrorom\u00e2n, meglenorom\u00e2n \u015fi arom\u00e2n a limb\u00e2lei rom\u00e2n\u0103 comun\u0103; 4) \u00eenhiin\u0163area a unei redac\u0163ie tru dialectul arom\u00e2n la postul public TVR Interna\u0163ional; 5) reprezentarea parlamentar\u0103 a comunit\u0103\u0163\u00e2lor dialectale istori\u0163e meglenorom\u00e2n\u0103 \u015fi arom\u00e2n\u0103; 6) eliminarea la v\u2019initorulu recens\u0103mintu\/catgrafie a popula\u0163il\u2019ei a li confuzie anamisa di termenil\u2019i\/zboar\u00e2le \u201dmacedonean (slav)\u201d \u015fi macedo-rom\u00e2n, ca infranim rom\u00e2nescu; 7) tip\u0103riturile b\u00e2seriche\u015fti \u015fi serviciulu divin tru dialectul istoric arom\u00e2n a limb\u00e2l\u2019ei rom\u00e2n\u0103 comun\u0103; 8) sus\u0163\u00e2nerea cu burse identitare a elevilor \u015fi profesorilor arom\u00e2n\u2019i din Albania \u015fi alte state; 9) acordarea cet\u0103\u0163eniil\u2019ei rom\u00e2n\u0103 \u00een procedur\u0103 simplificat\u0103 a rom\u00e2n\u2019ilor di-tru comunit\u0103\u0163\u00e2le istori\u0163e din varliga a grani\u0163elor \u015fi Balcan\u2019i; 10) includerea a dialectelor istori\u0163e rom\u00e2ne\u015fti \u00een programa \u015fcolar\u0103 tr\u00e2 cursul de limba \u015fi literatura rom\u00e2n\u0103.<\/p>\n
Pre\u015fedintele a Comisil\u2019ei tr\u00e2 comunit\u0103\u0163\u00e2le de rom\u00e2n\u2019i din afoara a grani\u0163elor a \u0163ar\u00e2l\u2019ei l\u2019i-asiguripsi pe interlocutoril\u2019i a lui di-tru condu\u0163erea a Societatil\u2019ei de Cultur\u0103 Macedo-Rom\u00e2n\u0103 de \u00eentregulu a lui \u00eendrupumintu \u015fi agiutor tr\u00e2 identificarea \u015fi b\u00e2garea tru practichie a solu\u0163iilor corecte tr\u00e2 problematica arom\u00e2n\u0103 \u015fi meglenorom\u00e2n\u0103. Interlocutoril\u2019i convenir\u0103\/si achic\u00e2sir\u0103 s\u0103 ar\u0103m\u00e2n\u0103 \u00een dialog permanentu tr\u00e2 atindzerea a lu\u015ftui obiectiv comun.<\/p>\n
Adu\u0163im aminte c\u0103 Societatea de Cultur\u0103 Macedo-Rom\u00e2n\u0103 fu adrfat\u0103\/\u00eenhiin\u0163at\u0103 tru anulu 1880 pri-tru Analtu Decret Domnescu. Tru anul 1990 \u00eel\u2019i fu recunoscut\u0103 existen\u0163a ne\u00eentrerupt\u0103, hiinda declarat\u0103 asocia\u0163ie de utilitate public\u0103 pri-tru Apofase a Guvernului di-tru 7 mai 2008.<\/p>\n
************************<\/p>\n
Alant\u0103 dzuu\u0103, pi 15 \u015fcurtu fu dzuua di amintare a l\u2019irtatului professor doctor Vasile Barba, care ma s-b`na vrea s-avea 100 di an\u2019I a\u0163ea dzuu\u0103. Tr\u00e2 adu\u0163ire aminte fu organizat\u0103 un\u00e2 adunare la Su\u0163ata Cultural\u00e2 arm\u00e2neasc\u0103 di Bucre\u015fti. Fu adus\u0103 aminte \u015fi nicuchira a lui, doamna-l\u2019I Ecaterina Barba, l\u2019irtat\u0103 di dumidz\u0103 mesuu \u0163i tricu, a\u015fi cum \u015fti\u0163, tru gh\u2019inar.<\/p>\n
Loar\u0103 zborulu \u015fi l\u2019i adusir\u0103 aminte tru interven\u0163ia a lor: Chiratsa Meghea, Alexandru Gica, Tashcu Lala, Eva Bozgan, Ghe Hagivreta, Aurica Piha, Costa Canacheu…<\/p>\n
Pitricu ndau\u0103 zboar\u0103 \u015fi poeta Kira Man\u0163u care scria:<\/p>\n
VASILI GH.BARBA — 100!<\/p>\n
Adz\u00e2, prof.Vasili Barba va s-umplea 100 di anji!
<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":" Vizit\u0103 a unei personalitate politic\u0103 la Societatea di Cultur\u0103 Macedo-rom\u00e2n\u0103, a cure pre\u015fedinte easte Ion Caramitru, di forma\u0163ie actor \u015fi reghizor (director a Teatrului Na\u0163ional, di Bucure\u015fti).
Di pi re\u0163ealile di socializare afl\u0103m un\u00e2 h\u00e2bare ligat\u0103 di ar\u0103m\u0103n\u2019i, postat\u0103 di Constantin Codreanu membru di la Partidulu PMP, deputat care easte implicat tru minarea […]<\/p>\n","protected":false},"author":36,"featured_media":196620,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"_acf_changed":false,"footnotes":""},"categories":[48889],"tags":[],"coauthors":[],"class_list":["post-196619","post","type-post","status-publish","format-standard","has-post-thumbnail","hentry","category-agenda-armaneasca"],"acf":[],"yoast_head":"\n
\n
<\/p>\n
\n
<\/p>\n
\n
<\/p>\n
\n
<\/p>\n
\n
<\/p>\n
\n
<\/p>\n
\n
<\/p>\n
\n
<\/p>\n
\n
<\/p>\n
\n
<\/p>\n
\n
<\/p>\n
\n
<\/p>\n
\n
<\/p>\n
\n
<\/p>\n
\nAmintatu la 15.02.1918, Liv\u0103dz, G\u00e2rtsii, muri la 20.10.2007, Freiburg, Ghirm\u00e2nii.
\nLa 28-li di Sumedru, Disentis, la adunarea a Consilui a Arm\u00e2njiloru, dz\u00e2tseamu tu zborlu la moartea a profesorlui:
\n\u201cNu shtiu cumu va s-eara Arm\u00e2njilji adz\u00e2, f\u00e2r\u00e2 prof.Vasili Barba, ama shtimu c\u00e2 Arm\u00e2njilji suntu adz\u00e2 iu suntu c\u00e2 lu-avur\u00e2 shi prof.Vasili Barba.\u201d
\nProf.Vasili Barba — arm\u00e2nlu cari dishcljisi calea mudern\u00e2, european\u00e2 tr\u00e2 Arm\u00e2nami.
\nAc\u00e2 tu Rom\u00e2nia comunist\u00e2 problema arm\u00e2neasc\u00e2 eara ca tabu, prof. V.Barba putu s-dukim\u00e2seasc\u00e2 imposibilu \u2026 Tu kisa tsi avea c\u00e2dzut\u00e2 di lungu kiro pisti limba shi cultura arm\u00e2neasc\u00e2, elu putu s-aprind\u00e2 un\u00e2 njic\u00e2 lunjin\u00e2: andreapsi-ndau\u00e2 spectacoli di folcloru, un\u00e2 ploaci di poemati, alt\u00e2 di pirmithi\u2026
\nAma, cu c\u00e2tu tritsea kirolu, prof.V.Barba dukea c\u00e2 planlu minduitu di elu tr\u00e2 asc\u00e2parea a limb\u00e2ljei shi a politizmolui arm\u00e2nescu nu va s-pot\u00e2 s-lu
\nbag\u00e2 tu practikii tu Rom\u00e2nia comunist\u00e2.
\nTr-atsea, la 1983, c\u00e2ndu intr\u00e2 tu pensii\/sindaxi, deadunu cu nicukira a lui Katerina, di ar\u00e2zg\u00e2 ghirman\u00e2, curdisir\u00e2 Freiburg. C\u00e2 tse Freiburg? C\u00e2 eara aproapi di Strasburg — tsentrulu politicu ti Evropa di-atumtsea shi di yinitoru. Shi, poati, c\u00e2 munts\u00e2lj Schwarzwald (P\u00e2durea Laie) lj-adutsea aminti di Pindulu a str\u00e2p\u00e2n\u00e2jiloru a lui. [\u2026]\n