Interviu cu directorulu a organiza\u0163il\u2019ei Timoc Press \u015fi pre\u015fedinte a Comitetului tr\u00e2 Drepturile a Omului, di Negotin, di-tru S\u00e2rbie, domnul Du\u015fan P\u00e2rvulovici, interviu realizat di Roxana Iorgulescu Bandrabur. Domnul P\u00e2rvulovici deadi apandisi ligat di filmul documentar dedicat a Maril\u2019ei Unire di la 1918 dispri rom\u00e2n\u2019il\u2019i di Timoculu S\u00e2rbescu. Filmul fu realizat di Comitetul tr\u00e2 Drepturile Omului, di-tru Negotin, \u00eempreun\u0103 cu Institutulu Eudoxiu Hurmuzachi tr\u00e2 Rom\u00e2nii di Pretut\u0163ido (IEH) \u015fi Institutulu Cultural Rom\u00e2n (ICR), prin Timoc Press.<\/p>\n
\n
<\/p>\n
Du\u015fan .P\u00e2rvulovici spuse: \u201cComitetulu tr\u00e2 Drepturile Omului, tru numa a lu Timoc Press are fapt\u0103 un contractu di colaborare cu IEH tru mesulu \u015fcurtu, anulu aestua. Tru cathe an organiza\u0163ia noastr\u0103 di aoa\u0163e rom\u00e2neasc\u0103, \u201cAriadnae Filum\u201d (Hirulu a li Ariadn\u0103), membru \u00een Congresulu a rom\u00e2n\u2019ilor din Serbia, cu agiutorulu IEH \u015fi cu ICR realizeadz\u0103 proiecte-caravan\u0103 prin Timoculu S\u00e2rbescu \u015fi zbur\u00e2 [cu minduita ca], Timoc Press s\u0103 urm\u0103reasc\u0103 hib\u0103 \u0163e adunare, mas\u0103 rotund\u0103, \u015fedin\u0163\u0103 di-tru c\u00e2s\u00e2badz\u00e2l\u2019i \u015fi localit\u0103\u0163\u00e2le iu locuiesc\/b\u00e2neadz\u0103 rom\u00e2nil\u2019i \u00een Timoc, care fu \u00een perioada 25 mai- 25 iulie. […] Filmul agiumse la ni\u015fte interviuri cu ni\u015fte istori\u0163, oamen\u2019i di istorie di aoa\u0163e din zon\u0103, care, multu ghine cunoscu istoria rom\u00e2n\u2019ilor, mai mult ultimulu 100 di an\u2019i. […] Shi normal, leg\u0103tur\u0103 pu\u0163\u00e2n cu istoria statului rom\u00e2n di la 1918, di la Marea Unire; de-a\u0163ea noi fea\u0163im, di a\u0163ea aform\u2019ie, mai multe materiale din arhiv\u0103, avem loat\u0103 c\u00e2te un material di la Unirea Basarabil\u2019ei cu Rom\u00e2nia, di la unirea Bucovin\u00e2lei cu Rom\u00e2nia, di la Unirea Transilvanilei, Banatului, Cri\u015fan\u00e2lei \u015fi Maramure\u015fului cu Rom\u00e2nia, \u015fi avem b\u0103gat\u0103 pu\u0163\u00e2n biografia a rom\u00e2nilor, a\u0163el\u2019i \u0163i la arhiusita secolului 20 s-au ocupat\u0103 cu problema timocean\u2019ilor \u015fi avem bitisit\u0103\/terminat\u0103 cu situa\u0163ia di az\u0103. Pe n\u00e2ng\u0103 filmul aestu p\u00e2na la finea\/bitisita anului va mai hib\u0103 ni\u015fte emisiuni speciale, iu va hib\u0103 aproapea tot \u0163i zbur\u00e2r\u00e2: \u015fi istoriculu doctor Drago C. Constantinovici, doctor Slavo Iugaciovici, dr Diana Solcotovici \u015fi inginer Drago M. Draghici. Va mai hib\u0103 ni\u015fte emisioane separat, \u00een limba rom\u00e2n\u0103, ca \u015fi filmul. Paralel easte film \u015fi in limba s\u00e2rb\u0103 cu materialul aestua \u00een rom\u00e2n\u0103, \u015fi emisioane paralele. Noi, c\u00e2ndu film\u0103m, avem filmat\u0103 \u015fi \u00een limba rom\u00e2n\u0103, \u015fi \u00een limba s\u00e2rb\u0103. Foarte multu-l\u2019i intereseadz\u0103 pe vi\u0163in\u2019il\u2019i a no\u015ftri s\u00e2rghi di aoa\u0163e, a\u0163ea \u0163i si fa\u0163e \u015fi az\u0103, ama \u0163e fu \u015fi \u00een istoria noastr\u0103. Eu \u015ftiu c\u00e2ndu avum program \u00een limba rom\u00e2n\u0103, redac\u0163ia \u00een limba rom\u00e2n\u0103 la televizioane locale, aoa\u0163e, mult\u0103 lume are sunat atum\u0163ea [cu tilifonea] \u015fi are c\u0103ftat\u0103 tradu\u0163ire, \u015fi la filmuri, \u015fi la emisioane. Din p\u0103cat, noi n-am avut atuncea capacitet s\u0103 traduceem filmuri, sau s\u0103 traduceem emisioanele; \u015fi ne-am g\u00e2ndit, fiecare material de-acuma-ncolo care-l face Timoc Press \u015fi Timoc Media, ar-s\u0103 fie \u015fi \u00een limba rom\u00e2n\u0103 \u015fi \u00een limba s\u00e2rb\u0103. Cum textul easte, a\u015fi easte \u015fi audio, \u015fi video materialul.\u201d Spuse Du\u015fan P\u00e2rvulovici, directorulu a organiza\u0163il\u2019ei Timoc Press \u015fi pre\u015fedinte a Comitetului tr\u00e2 Drepturile a Omului, di Negotin, di-tru S\u00e2rbie.<\/p>\n
\n
<\/p>\n
\n
<\/p>\n
Roxana Iorgulescu Bandrabur, tru bitisita adapse un\u0103 \u00eencurajare tr\u00e2 ascult\u0103tori, \u201ccare n\u0103 ascult\u0103 tora pi frecven\u0163ile RRI s\u0103 caft\u0103 pi Youtube filmul documentar dispre rom\u00e2nil\u2019i din Timoc, din Serbia, s\u0103 afl\u0103 di acolo, obiectiv, transparentu, documentat, cursul a istoril\u2019ei, \u015fi \u0163i si fea\u0163e cu rom\u00e2nil\u2019i di aclo. V\u0103 mul\u0163an\u2019iisescu, domnule Du\u015fan P\u00e2rvulovici.<\/p>\n
\n
<\/p>\n
\u201cV\u0103 mul\u0163umesc \u015fi eu — spuse tru arada lui Du\u015fan P\u00e2rvulovici -, v\u0103 mul\u0163umesc c\u0103 urm\u0103ri\u0163 alumta a noastr\u0103, \u015fi tr\u00e2 tot agiutorulu \u0163e-l fa\u0163i\u0163 \u00een public tr\u00e2 rom\u00e2n\u2019il\u2019i timocean\u2019i, rom\u00e2n\u2019il\u2019i din Serbia \u015fi tr\u00e2 Timoc Press.<\/p>\n
\n
<\/p>\n
Autor interviu: Roxana Iorgulescu Bandrabur<\/p>\n
\n
<\/p>\n
\n
<\/p>\n
Enciclopedia RRI: Maria \u015fi C.A.Rosetti<\/p>\n
\n
<\/p>\n
Tru 1848, la pu\u0163\u00e2n timpu\/chiro dup\u0103 apitrusirea a revolu\u0163iilor \u0163i au avut\u0103 loc tru a\u0163el an \u00een Principatele Rom\u00e2ne, pictorulu C.D.Rosenthal creea, tru exilul a lui parizian, un portret devenit rapid un simbol a cui recunoa\u015ftire d\u0103inuie\/r\u0103m\u00e2ne tr\u00e2 daima \u015fi aoa\u0163e: \u201cRom\u00e2nia revolu\u0163ionar\u0103\u201d. Celebritatea pictur\u00e2lei eara dat\u0103 \u015fi mu\u015fetea\u0163a portretului a \u0163ilei care avea devenit\u0103 personificarea a li\u015ftei Rom\u00e2nie revolu\u0163ionar\u0103: Maria Rosetti, so\u0163ia di curun\u0103\/mul\u2019iarea unuia di revolu\u0163ionaril\u2019i de la 1848, politician \u015fi ziaristu \u00een egal\u0103 misur\u0103, Constantin Alexandru Rosetti (pe \u015fcurtu C.A.Rosetti). Mul\u2019iare implicat\u0103 civic \u015fi politic, so\u0163ie\/nicuchir\u0103 devotat\u0103 care si duse deadun cu so\u0163ulu di curun\u0103 a l\u2019ei \u00een exil la Paris, Maria Rosetti fu, nainte di c\u0103s\u0103torie, Mary Grant. Eara sco\u0163ianc\u0103, n\u0103scut\u0103 \u00een insula Guersney, sor\u0103 cu Effingham Grant, membru a corpului diplomatic britanic stabilit la Bucure\u015fti. C\u0103s\u0103toria\/m\u00e2rtarea cu C.A.Rosetti, agiutorulu dat a grupului di revolu\u0163ionari din care so\u0163ulu\/nicuchirulu a l\u2019ei f\u0103\u0163ea parte, a mai ahoria, contribu\u0163ia a l\u2019ei la emanciparea mul\u2019ierilor, la dezvoltarea ziaristic\u00e2lei \u015fi la modernizarea educa\u0163ilei fea\u0163ir\u0103 di Maria Rosetti un simbol autentic, la \u00een\u0103l\u0163imea a mitului creat de pictura a lu Rosenthal. Di realitatea di n\u0103poia a mitului n\u0103 zbura\u015fte tora Nicoleta Roman, istoric:<\/p>\n
\n
<\/p>\n
\u201cSo\u0163\u00e2l\u2019i di curun\u0103 Rosetti si c\u0103s\u0103torir\u0103 tru 1847, \u0163i cara c\u0103 si cuno\u015ftea di-tru 1844. \u015ei-agiut\u0103\u0103 so\u0163ulu di curun\u0103\/nicuchirulu \u015fi pi alan\u0163\u00e2 revolu\u0163ionari tra s\u0103 scap\u0103 din prizonieratulu a tur\u0163\u00e2lor. Alt\u0103 turlie, tru a\u0163el chiro ea era deja mam\u0103, feata lor, Sophie Liberte, si aavea aflat\u0103\/n\u0103scut\u0103 tamam \u00een perioada de arhiusit\u0103 a revolu\u0163il\u2019ei di-tru 1848. Mitulu si construi v\u00e2r\u0103 turlie \u015fi cu agiutorulu a so\u0163\u00e2lor francezi a revolu\u0163ionarilor rom\u00e2n\u2019i. Mi refer mai ahoria la istoricul Jules Michelet care \u00een lucrarea lui cu numa Legendele a nordului\u201d \u00eel\u2019i fa\u0163e a Mariil\u2019ei un portret multu pi chefe \u015fi h\u00e2idipseare. Prinde\/aca\u0163\u0103 loc s\u0103 hib\u0103 subliniat c\u0103 \u00een cuplu, \u0163el\u2019i doil\u2019i Rosetti au conlucrat\u0103 multu ghine. Fur\u0103 ni\u015fte parteneri care si achic\u00e2sir\u0103 \u015fi si \u00eendrup\u00e2r\u0103 multu di multu nu ma\u015fi din perspectiva a ban\u00e2l\u2019ei domestic\u0103, ama \u015fi \u0163ru \u0163i dorea\/avea mirache s\u0103 realizeadz\u0103 \u00een societate, ah\u00e2t \u00een jurnalismu, ama \u015fi \u00een domeniul a educa\u0163il\u2019ei. Am\u00e2ndoil\u2019i publica texte jurnalisti\u0163e, ea fu ninca \u015fi directoare di ziar, easte zborulu de Mama \u015fi copilul\u201d, ama scrise \u015fi tr\u00e2 publica\u0163iile a so\u0163ului a l\u2019iei di curun\u0103, di exemplu tru jurnalul Rom\u00e2nul\u201d.<\/p>\n
\n
<\/p>\n
\n
<\/p>\n
Faptul c\u0103 Rosetti \u00ee\u015fi sus\u0163\u00e2nea so\u0163ia di curun\u0103 tru activit\u0103\u0163\u00e2le a l\u2019ei extra-domesti\u0163e \u015fi ninca \u015fi conlucra cu ea la proiectile a lui demonstreadz\u0103 faptul c\u0103 eara de\u015fcl\u2019is a ideilor nale. Nicoleta Roman dz\u00e2se: \u201cEara di\u015fcl\u2019is pri-tru educa\u0163ia \u0163i u avea, mai ahoria. Care-l\u2019i citea\u015fte\/diavasea\u015fte jurnalul, ama \u015fi coresponden\u0163a purtat\u0103 cu so\u0163ia\/nicuchira a lui, reiase clar c\u0103 ninca di n\u0103inte s\u0103 o cunoasc\u0103 pi Maria, el \u015ftea clar \u0163e tip di partener\u0103 \u00ee\u015fi dorea\u015fte\/are tru vreare. \u015ei-u vru multu di multu mama care eara foarte cultivat\u0103 \u015fi provenea dintr-un\u0103 veacl\u2019e familie boiereasc\u0103, Obedeanu. V\u0103r\u0103 turlie, so\u0163ia lui lipsea s\u0103 aib\u0103 tot a\u0163eale misidz\/ tr\u0103ps\u0103turi tru fa\u0163\u0103: s\u0103 fac\u0103 un\u0103 cas\u0103 di\u015fcl\u2019is\u0103 \u015fi cu apru8cheare tr\u00e2 oaspi\u0163, dar \u015fi s\u0103 hib\u0103 capabil\u0103 s\u0103 discute cu el diverse idei politi\u0163e dispre modernizarea societatilei. Dup\u0103 \u0163e u cunoscu pi Mary Grant a cui, de fapt, \u00een jurnal l\u2019i spunea Granta, \u00ee\u015fi dori ca \u015fi ea s\u0103 poat\u0103 sa v\u2019in\u0103 cu el la Paris s\u0103 audiadz\u0103 cursurile di la College de France, adic\u0103 s\u0103-l\u2019i hib\u0103 un\u0103 partener\u0103 din toate punctile di vedeare.<\/p>\n
\n
<\/p>\n
Un\u0103 ahtare partener\u0103 \u00eel\u2019i fu \u015fi la turnarea din exil, arhiusinda cu 1857. Politician liberal, numit tr\u00e2 \u015fcurtu chiro ministru a educa\u0163ilei \u015fi apoia primar a Bucure\u015ftiului, C.A.Rosetti lans\u0103\u0103 ni\u015fte ini\u0163iative leghislative care eara dezb\u0103tute, di punctu di vedeare jurnalistic, di so\u0163ia\/nicuchira lui. Tru 1865, Maria Rosetti lans\u0103\u0103 publica\u0163ia Mama \u015fi copilul\u201d, primulu s\u0103pt\u0103m\u00e2nal di aestu tip din spa\u0163iul rom\u00e2nesc, ea hiinda \u015fi principalul redactor, deci un\u0103 pionier\u0103 a jurnalistic\u00e2lei feminin\u0103 rom\u00e2neasc\u0103. Textile a l\u2019ei dispre educa\u0163ia a copil\u2019ilor\/cilimean\u2019ilor accentua rolul a mam\u00e2lei \u00een formarea a unor cet\u0103\u0163ean\u2019i implica\u0163 \u015fi patrio\u0163, \u015fi si deta\u015faa\/disf\u00e2\u0163ea a\u015fi di tradi\u0163ia uidisit a cureia educa\u0163ia oferit\u0103 di mame nu lipsea\u015fte s\u0103 dep\u0103\u015feasc\u0103 sfera casnic\u0103. Cu toate aestea, av\u00e2nda 8 cilimean\u2019i, Maria Rosetti si retrapse la un moment dat din spa\u0163iul public, spri p\u00e2reaea di ar\u0103u\/regretulu a so\u0163ului di curun\u0103 a l\u2019ei. Cu toate aeste, \u00een cazulu a lor ca \u015fi \u00een cazulu a altor pedagogi, educa\u0163ia a propriilor a lor copii nu fu dip a\u015fi cum lipsea\u015fte. Nicoleta Roman dz\u00e2se: \u201c Un lucru v\u00e2r\u00e2 turlie paradoxal easte faptul c\u0103, doil\u2019i, \u0163i cara ca au militat\u0103 tr\u00e2 educa\u021bia primar\u0103, \u00een plan familial fur\u0103 baia neferici\u021b tru \u0163e mutrea\u015fte rezultati a propriilor copii. Avur\u0103 multe speran\u021be tru \u0163e mutrea\u015fte prima hil\u2019e, tamam di aform\u2019ia c\u0103 si avea alincit\u0103\/avea ap\u0103rut\u0103 \u00eentr-un momentu di rena\u0219tire na\u021bional\u0103, avea devenit\u0103 un simbol. Ama ea nu confirm\u0103\u0103 a\u0219tipt\u0103rile a p\u0103rin\u021b\u00e2lor. Tut a\u015fi\u0163e \u0219i hil\u2019l\u2019i, ma\u015fi Vintil\u0103 reu\u0219i s\u0103 pril\u2019ia di la tat\u0103-s\u0103u f\u00e2rnurile a jurnalului. \u00cen plus, earau h\u00e2idipsi\u0163, capricio\u0219i \u0219i h\u00e2rgiuitori, iar aesta \u00eel\u2019i friminta pi p\u0103rin\u021b\u00e2l\u2019i a lor.<\/p>\n
\n
<\/p>\n
La v\u00e2rsta di 68 di an\u2019i, C.A.Rosetti muri tru 1885 \u00een timp \u0163e Maria Rosetti mai bun\u0103 dup\u0103 el ninca 8 an\u2019i, ea deced\u00e2nda la v\u00e2rsta di 74 di an\u2019i. Az\u0103, doau\u0103 di str\u0103dz\u00e2le chentrale a Bucure\u015ftiului l\u0103 poart\u0103 numile, strada Maria Rosetti si aafl\u0103 \u00een continuarea a strad\u00e2l\u2019ei C.A.Rosetti. (\u015et.B)<\/p>\n
\n
<\/p>\n
Autopr: Christine Le\u015fcu<\/p>\n
\n
<\/p>\n
Arm\u00e2nipsire: Hristu Steriu<\/p>\n
<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"
Interviu cu directorulu a organiza\u0163il\u2019ei Timoc Press \u015fi pre\u015fedinte a Comitetului tr\u00e2 Drepturile a Omului, di Negotin, di-tru S\u00e2rbie, domnul Du\u015fan P\u00e2rvulovici, interviu realizat di Roxana Iorgulescu Bandrabur. Domnul P\u00e2rvulovici deadi apandisi ligat di filmul documentar dedicat a Maril\u2019ei Unire di la 1918 dispri rom\u00e2n\u2019il\u2019i di Timoculu S\u00e2rbescu. Filmul fu realizat di Comitetul tr\u00e2 Drepturile […]<\/p>\n","protected":false},"author":120,"featured_media":0,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"_acf_changed":false,"footnotes":""},"categories":[48889],"tags":[],"coauthors":[],"class_list":["post-196779","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-agenda-armaneasca"],"acf":[],"yoast_head":"\n