Doamna Lora Bostan istoric literar \u00ee\u015fi fea\u0163e studiile la Universitatea di Cernau\u0163i bitisit\u0103 tru 1973. Easte docentu la catedra di filologie rom\u00e2n \u015fi clasic\u0103 a tut a\u0163il\u2019ei universitate. Di-tru 1993 condu\u0163e cenaclul literar studen\u0163escu \u201cMircea Sterinul\u201d. De-a l;ungul a chirolui are publicata studii \u015fi eseuri dispri scriitoriil\u2019i din nordul a Bucovin\u00e2l\u2019ei. Az\u00e2, d-na prof. Univ. Lora Bostan va n\u00e2 zburasc\u00e2 di cartea l\u2019ei elaborata \u00een colaborare cu so\u0163ulu\/nicuchirulu a l\u2019ei di curun\u00e2, regretatulu Grigore C. Bostan. Cartea easte ap\u0103rut\u0103 ninte cu 7 an\u2019i.<\/p>\n
\n
<\/p>\n
Lora Bostan – Aest\u00e2 carte, care fu editata la editura din Cluj \u201cPatrimoniu Cultural- Literar Rom\u00e2nescu Regiunea Cernau\u0163i\u201d. Un\u00e2 carte tru care sunt adunate toate valorile lilterare existente arhiudina di la 1775, istoria universita\u0163ii, a faculta\u0163ilor, \u015ftiin\u0163\u0103 rom\u00e2neasc\u0103 care fu in cadrul a li\u015ftei universitate. Shi, consider ca, de faptu, aest\u00e2 easte contribu\u0163ia mea \u015fi a domnului, regretatului Bostan, \u015fi lucram, adica eu llucrez, d-lui nu mai este. Ama, la aest` tem\u00e2 tr\u00e2 adunare th\u00e2r\u00e2m\u0103 cu th\u00e2r\u00e2m\u0103 aeste valori culturale \u015fi literare din spa\u0163iul respectiv.<\/p>\n
\n
<\/p>\n
Mara Popa – Un dhoron pi care cred ca lipsea\u015fte sa-l veada, s\u0103-l citeasca to\u0163 tineril\u2019i din Rom\u00e2nia. Shi nu ma\u015fi tineril\u2019i, desigur…<\/p>\n
\n
<\/p>\n
Lora Bostan – Da. De faptu. Nu bitisiiu. Mai scot un\u00e2 edi\u0163ie. Ea di\u015ftipt\u0103 un mare interes. Ea fu editat\u0103 tru 2011 la Unniv Babe\u015f-Bplyai. Universitatea noastra are simnat protocol di colaborare. Ama, pur \u015fi simplu, el\u2019i mi au anun\u0163at\u00e2 di situa\u0163ie, ca stateam cu manuscrisulu. Shi nu fu un numir multu mare. Clar lucru ca mi am dusa pi la bibliote\u0163\u00e2le din Rom\u00e2nia. Shi, cum earam la un\u0103 conferin\u0163\u0103 la Suceava, iu eara aduna\u0163 mai mul\u0163\u00e2 bibliotecari, din mai multe spatii, to\u0163 u c\u00e2ftar\u00e2 cartea. Cu regret, nu aveam di iu s-u dau, di aform\u2019ia c\u0103 ma\u015fi 100 di exemplare fur\u00e2 editate atum\u0163ea.<\/p>\n
\n
<\/p>\n
Mara Popa – Aaa, ma\u015fi un\u00e2 sut\u0103 di bibliote\u0163 putur\u0103 s\u00e2 beneficiadz\u0103….<\/p>\n
\n
<\/p>\n
Lora Bostan – Ama, tamam aest\u00e2si \u00eenscrie \u00een spa\u0163iul aestu, di aform\u2019ia c\u0103 easte patrimomiu. Shi are adunat\u0103 absolut totul, \u015fi scriitori, \u015fi Eminescu la Unniversitatea di Cern\u0103u\u0163i, materiale care pur \u015fi simplu preziinta mare interres. Shi istoria a universitatil\u2019ei \u015fi istoria catedr\u00e2lei, coordonatile a cultur\u00e2lei rom\u00e2neasc\u0103 din spa\u0163iul respectiv. Eu consider ca ea easte ghine s\u00e2 hiba cunoscut\u0103. Ama, a\u015ftipt\u0103m un\u0103 alt\u0103 edi\u0163ie. Fu pitricut\u0103 \u015fi tru Ghirm\u0103nie pri-tru nisc\u00e2n\u0163\u0103 profesori care sunt di la facultatea di limbe xeane au c\u00e2ftat\u00e2 aest\u00e2 carte. Shi, u pitricuiu, u feciu cadou, u ded hare, tru Austria, tru Ghirm\u00e2nie. Ama, v\u00e2 spun, nu fu un numir ah\u00e2t mare; \u015fi exemplarile aeste multu aghon\u2019ea fur\u00e2 epuizate.<\/p>\n
\n
<\/p>\n
Mara Popa – Care v\u00e2 easte \u0163el mai vrut capiltol din carte ? Lipsea\u015fte s\u0103 hiba unulu tr\u00e2 care ave\u0163 lucrata mai multu, sau tr\u00e2 care ave\u0163 depus\u0103 mai mult\u00e2 pasiune.<\/p>\n
\n
<\/p>\n
Lora Bostan – Eu in genere am scrisa doctoratulu; deci, la procesulu aestua literar, rom`nescu din Bucovina. Shi, di a\u0163ea afrom\u2019ie, pi mine literatura din Bucovina, arhiunnda nica di-tru arhiusita arhiusit\u00e2lei, \u015fi evolu\u0163ia, procesulu aestua literar, mi are interesat\u0103 di tot`na, \u015fi aoa\u0163e la universitate am \u015fi un cursu op\u0163ional. Di afrm\u2019ia ca eu ved aest` literatura ca pi un` parte com[ponent\u00e2 a literatur`lei \u015fi a valorilor literare rom`ne\u015fti, \u00een genere. Fu un microproces literar. El fu \u00eentreruptu, fu d\u00e2n\u00e2sit [un\u0103 hop\u0103], di apoia, s\u00e2 dz\u00e2\u0163im, fu diznou xana-\u00eenv\u2019iat prin genera\u0163iile care ap\u0103rura tru an\u2019il\u2019i \u201960 — \u201970. Tora are mul\u0163` tineri care lu continu\u0103, lu duc ninte scrisulu cultu \u015fi, sper\u0103m c\u0103 avem \u015fi tru v\u2019initor cu \u0163i s\u00e2 n\u00e2 prezent\u0103m \u00een spa\u0163ul aestu, a valorilor culturale.<\/p>\n
\n
<\/p>\n
Autor interviu: Mara Popa<\/p>\n
\n
<\/p>\n
\n
<\/p>\n
Enciclopedia RRI: Augustin Buzura \u015fi cenzura comunist\u0103<\/p>\n
\n
<\/p>\n
Ca tru i\u0163e altu reghim totalitar, \u015fi \u00een Rom\u00e2nia a reghimului comunist, cenzura eara omniprezent\u0103 \u015fi multu vigilent\u0103, mai ahoria cu crea\u0163iile intelectuale. Mul\u0163\u00e2 scriitori au intrat\u0103 tru fur\u0163\u00e2le caudine a cenzur\u00e2l\u2019ei, obliga\u0163 s\u0103-\u015fi modific\u0103 textile sau pur \u015fi simplu s\u0103 renun\u0163\u0103 la publicarea c\u0103r\u0163\u00e2lor a lor. Unulu dia \u0163el\u2019i \u0163i au alumtat\u0103 cu cenzura comunist\u0103, \u00eel\u2019i fu interzis\u0103 publicarea, ama, \u00een final, aminta\u0103 simpatia a cititorilor \u015fi apreciarea a critic\u00e2l\u2019ei fu Augustin Buzura. N\u0103scut pi 22 septembrie\/aghiazm\u0103ciune 1938 \u015fi decedat pi 10 iulie\/alonar 2017, Augustin Buzura studie medicina \u015fi ninca \u015fi cochet\u0103, \u00een tinerea\u0163\u0103, cu ideea s\u0103 devin\u0103 medic psihiatru. Ama cum din timpul a facultatilei arhiusi s\u0103 colaboreadz\u0103 cu importante reviste culturale, opta\/aleapse definitiv tr\u00e2 literatur\u0103, neput\u00e2nda s\u0103 sus\u0163\u00e2n\u0103 doau\u0103 cariere, ambile tot ah\u00e2t de solicitante. Dispre debutulu a lui editorial, Augustin Buzura \u015fi-aduse aminte \u00eentr-un interviu \u0163\u00e2nut\/p\u0103strat \u00een Fonoteca a Radiodifuziunilei \u015fi acordat tru 2008 a postului Radio Rom\u00e2nia Cultural. Augustin Buzura dz\u00e2se: \u201cPrimulu volum ap\u0103ru tru anulu trei di facultate. Aveam scris\u0103 mai multe proze. Lucram noaptea dup\u0103 \u0163e s\u0103l\u2019ile di lectur\u0103 di la c\u0103min eara mai goale. Noaptea reu\u0219iiu s\u0103 scriu volumulu di istorime ca paramith Capul bunei speran\u021be\u201d, care pl\u0103cu\/lo hare. Un\u0103 parte di prozile di aclo le-am publicat\u0103 \u00een Tribuna, ama alte au ap\u0103rut\u0103 \u0219i tru alte reviste culturale. Iar volumulu ap\u0103ru \u00een colec\u021bia Luceaf\u0103rul a Editur\u00e2l\u2019ei di Stat pentru Literatur\u0103 \u0219i Art\u0103. A\u0219i c\u0103 am intrat\u0103 \u00een literatur\u0103 baia pimtu \u015fi apitrusit di medicin\u0103.\u201d<\/p>\n
\n
<\/p>\n
Debutulu editorial cu volumulu di nuvele Capul bunei speran\u0163e\u201d avu loc tru 1963. La \u00eendoi an\u2019i dup\u0103, vine v\u00e2r\u00e2 turlie di relaxare sau liberalizare a reghimului comunistu c\u00e2ndu literatura p\u0103r\u0103si ideologhia a realismului socialistu \u015fi putu s\u0103 si exprim\u0103 cama ne\u00eengr\u0103dit. Perioada di relaxare nu dur\u0103\u0103 para multu, di aform\u2019ia c\u0103 tru 1971, Nicolae Ceau\u015fescu lans\u0103 a\u015fi-numita mini-revolu\u0163ie cultural\u0103\u201d, conceput\u0103 dup\u0103 model maoistu. Augustin Buzura dz\u00e2se: \u201cCenzura nu eara ni\u0163e ea dip ah\u00e2ntu arau\u0103 cum fu dup\u0103 mini-revolu\u021bia cultural\u0103 di la arhiusita an\u2019ilor 1970. Exista anumite reguli pi care nu puteai sa li dep\u0103\u0219e\u015fti, ama ni\u0163e nu mi interesa ahtare lucru, atun\u0163ea: s\u0103 nu si scrie german\u201d, c\u0103 ma\u015fi estu-german\u201d sau vestu-german\u201d, s\u0103 nu si da nume di fabri\u0163 sau produse, adic\u0103 tot \u0163i intra \u00een zona aesta di secretizare primitiv\u0103. Ama, \u00een rest, putea s\u0103 si scrie aproapea \u0163i vreai, ama sa nu ata\u0163 directu reghimulu. Puteai s\u0103-l descrii, ma s\u0103 vreai, a\u0163ea \u0163e-m\u2019i si p\u0103rea mai nociv dec\u00e2t sa-l ata\u0163 pri-tru zboar\u0103. Eu am m\u2019ears\u0103 pi varianta sa-l descriu \u0219i s\u0103 scriu dispre om \u00een contextul a unei istorie brutal\u0103. Scri\u015fu romanulu Absen\u021b\u00e2l\u2019i\u201d, lu scri\u015fu cu baia li\u015for lucru \u0219i, spre m\u2019irarea a mea, un\u0103oar\u0103 cu mini-revolu\u021bia cultural\u0103 fuiu interdzis. Apoia, pri-tru nu \u0219tiu \u0163i logic\u0103, romanulu fu xanainterdz\u00e2s tru 1988, \u0163i cara c\u0103 \u00een libr\u0103rii \u0219i bibliote\u0163 nu si mai afla atun\u0163ea ni\u0163e un exemplar.<\/p>\n
\n
<\/p>\n
Augustin Buzura nu reu\u0219i, \u00een ciuda a multor dochimasii\/\u00eencerc\u0103ri, tra s\u0103 afl\u0103 motivulu c\u0103 si interzise romanulu Absen\u0163\u00e2l\u2019i\u201d. \u00centr-un t\u00e2rdziu, \u00eel\u2019i fu dat\u0103 explica\u021bia vag\u0103 c\u0103 taha descrie reghimulu \u00een culori sumbre. \u00cen ciudia ali interzi\u0163ire, Augustin Buzura nu \u015fi-al\u00e2xi stilul, \u0163i cara c\u0103 alante romane avur\u0103 aproapea tot a\u0163eau\u0103\u015fi mir\u0103\/soart\u0103: trecur\u0103 pri-tru multiplile filtre a cenzur\u00e2lei. Augustin Buzura: \u201cEara f\u00e2r\u00e2 spuneare de important, eara vital tr\u00e2 mine, s\u0103 agiungu s\u0103 discut cu un cenzor. \u0218i duraa mai pu\u021b\u00e2n s\u0103 scrii un\u0103 carte dic\u00e2t dura s\u0103 ti alum\u021b\u00e2 tr\u00e2 apari\u021bia a unei carte. Am cunoscut\u0103 cenzori di toate turliile… Unil\u2019i eara oamin\u2019i care \u0219tea carte, nu eara diletan\u021b\u00e2. S\u0103 lom, di exemplu, cartea mea Orgolii\u201d, cartea mea a\u0163ea mai criticat\u0103. M\u2019erdza de la un\u0103 cenzur\u0103 la alta p\u00e2n\u0103 c\u00e2ndu agiumse la cenzura a Securitatilei iu mi \u00eentriba di iu \u0219tiu eu c\u0103 de\u021binu\u021b\u00e2l\u2019i politi\u0163i purta ochelari\/matugh\u2019eale di tabl\u0103\/foaie di tiniche, di iu \u0219tiu eu care eara metodile di tortur\u0103\/tir\u0103n\u2019ipsire, di iu \u0219tiu cum eara la Canal. Aestua era stilul de discu\u021bii \u0219i lipsea s\u0103 ti \u00eenarmedz cu mult\u0103 ar\u0103vdare. Pi di alat\u0103 parte, am avut\u0103 c\u0103r\u021b\u00e2 — di exemplu Refugii\u201d — care nu vrea ap\u0103rea f\u0103r\u0103 contribu\u021bia a cenzorului. El achic\u0103si din prima dispre \u0163i easte zborulu. Cua \u0163el\u2019i mai \u00een v\u00e2rst\u0103, care nu mata eara la arhiusita a carier\u00e2lei, puteai s\u0103 mai negociedz.<\/p>\n
\n
<\/p>\n
Dup\u0103 c\u0103derea comunismului \u00een decembrie 1989, Augustin Buzura continu\u0103\u0103 s\u0103 si implic\u0103 \u00een cultur\u0103, \u015fi edit\u0103 reviste di specialitate, conduse Funda\u0163ia Cultural\u0103 Rom\u00e2n\u0103 \u015fi contribui la transformarea a l\u2019ei \u00een Institutulu Cultural Rom\u00e2n di az\u0103.<\/p>\n
\n
<\/p>\n
Autor: Christine Le\u015fcu<\/p>\n
\n
<\/p>\n
Arm\u00e2nipsire: Hristu Steriu<\/p>\n
<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"
Doamna Lora Bostan istoric literar \u00ee\u015fi fea\u0163e studiile la Universitatea di Cernau\u0163i bitisit\u0103 tru 1973. Easte docentu la catedra di filologie rom\u00e2n \u015fi clasic\u0103 a tut a\u0163il\u2019ei universitate. Di-tru 1993 condu\u0163e cenaclul literar studen\u0163escu \u201cMircea Sterinul\u201d. De-a l;ungul a chirolui are publicata studii \u015fi eseuri dispri scriitoriil\u2019i din nordul a Bucovin\u00e2l\u2019ei. Az\u00e2, d-na prof. Univ. […]<\/p>\n","protected":false},"author":2,"featured_media":0,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"_acf_changed":false,"footnotes":""},"categories":[48889],"tags":[],"coauthors":[],"class_list":["post-196780","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-agenda-armaneasca"],"acf":[],"yoast_head":"\n