Roxana Iorgulescu Brandabur adreseadza prima intribare a invitatului: Doamna profesor Eleonora Schipor, di arad\u0103 zbur\u00e2m cu profesori di limba rom\u00e2n\u0103. Az\u00e2 lu fa\u0163im ma largu orizontul, r\u0103m\u00e2nem \u00een romanitate; \u015fi zbur\u00e2m cu un profesor di limba francez\u0103. Iu, cum f\u00e2\u0163ea\u0163 men\u0163iune tru arhiusit\u0103<\/p>\n
\n
<\/p>\n
Eleonora Schipor – V\u2019in din regiunea Cernau\u0163i, din-tr-una hoara di la poale di Carpa\u0163i, un\u0103 hoar\u0103 mu\u015fat\u0103, pi malul a Siretului M\u2019ic, are numa Patr\u0103u\u0163ii de Dighios, aclo u am vidzut\u0103 lum\u2019ina dzuu\u0103lei. Aclo b\u00e2nedzu, locuiescu \u015fi p\u00e2na \u00een prezentu. Escu profesoar\u0103 de limba francez\u0103. Di tomna aest\u00e2 fac 35 di an\u2019i.<\/p>\n
\n
<\/p>\n
Roxana Iorgulescu – Mul\u0163\u00e2 ninte, cu san\u0103tate !<\/p>\n
\n
<\/p>\n
Eleonora Schipor isi spune paramithulu a banalei: “Profesoar\u0103 nu escu dip tru hoara mea natal\u0103, escu tru hoar\u0103 vi\u0163in\u0103, tot una hoar\u0103 rom`neasc\u0103, si cl\u2019eam\u0103 Cupca. Pi dumnil\u2019ile a voastre v\u00e2 intereseadz\u0103 care easte easte portretulu a unui profesor \u00een nordul a Bucovin\u00e2lei. E, care s-hib\u0103 portetulu ? Ca \u015fi a\u0163el di rom\u00e2n\u0103, ca \u015fi a\u0163el di limb\u0103 matern\u0103, \u015fi a\u0163el di istorie. Avem mai multe \u015fcol\u2019iuri romne\u015fti pri-tru horile a noastre din nordul a Bucovin`lei. Profesoril\u2019i, mutrim s\u0103 du\u0163im a\u0163ea \u0163i putem noi sa du\u0163im la inimile a cilimean\u2019ilor. Tru chirolu di mai n\u00e2poi, s\u0103 \u015fti\u0163 ca easte pu\u0163\u00e2n mai greu sa lucram \u00een \u015fcoala, di aform\u2019ia c\u0103 di c\u00e2ndu aparu internetulu, ciliman\u2019il\u2019i nu mata, va dz`c eu, a\u0163ea au vreare di carte. Citerscu mai pu\u0163\u00e2n, \u0163i cara c\u0103 cunoscu multe lucre. Di aform\u2019ia c\u0103 di\u015fcl\u2019ise\u015fi internetulu \u015fi afla\u015fi aclo \u0163i aveai ananghe. E, misiunea niooastra, a dascal\u2019ilor, easte tra sa fa\u0163im tot posibilul, copilul, tot \u0163i aafla pi internet, tot \u0163i aafla pi toate aeste re\u0163eale di socializare, lipsea\u015fte s\u0103 aleaga a\u0163ea \u0163i-l\u2019i lipsea\u015fte, sa aleaga a\u0163ea \u0163i easte uidisit, \u0163i easte bun. Vide\u0163, informa\u0163iile sunt di toate turliile, \u015fi di multi ori observ\u0103m copiil\u2019i\/ cililmean\u2019il\u2019i a cui parin\u0163\u00e2 sunt fudzi\u0163 pisti grani\u0163\u0103, devin canda mai duri, devin canda mai agresivi. Misiunea noastra, a dascal\u2019ilor easte tra s\u00e2-l\u2019i educam, easte tra s-l\u2019i \u00eenvi\u0163am carte; catheun l aobiectul a lui. Ama, easte ananghe, atum\u0163ea mai ahoria c`ndu mai lipsescu parin\u0163\u00e2l\u2019i, c`ndu cilimean\u2019il\u2019i sunt al\u00e2sa\u0163 tru gailelu a unei maie, a unei tet\u0103, sau a unei vi\u0163ina, aclo, noi sa fa\u0163im a\u015fi tra sa educam bun\u0103tatea aesta. Sa aib\u0103 \u015fi vreare di carte, sa aiba \u015fi vreare di pam`ntul natal, di limba matern\u0103.<\/p>\n
\n
<\/p>\n
Cum v\u0103 spuneam tru arhiusita, \u00een nordul a Bucovinal\u2019ei sunt multe \u015fcol\u2019iuri romane\u015fti. Sunt patru raioane cu, popula\u0163ie compactu rom\u00e2neasc\u0103, \u00een care si studiadza limba matern\u0103. Am \u00een videare, \u00een cazulu di fa\u0163\u0103 limba rom`n\u0103. Sigura c\u0103 studiem limba di stat. La niverlul a limb\u00e2l\u2019ei di stat, studiem limbile xeane, nica sa spun, mine escu profesoar\u0103 di limba francez\u0103, care studiadza limba englez\u0103. Ama, princi[pala a noastr\u0103 sar\u0163ina easte sa-l\u2019i instruim, s\u0103-l\u2019i educ\u0103m, sa crea\u0163im oamin\u2019i cu vreare di ndriptate, oamin\u2019i sinceri, oamin\u2019i saghlame, adevara\u0163, oamen\u2019i cu vreare di soie \u015fi far\u0103, cu vreare di ar\u00e2zg\u0103, Shi ca, ma s\u0103 fuga diparte \u00een lume s\u0103 nu ag\u00e2r\u015feasc\u0103 hoara natala, sa nu ag\u00e2r\u015feasca p\u00e2rin\u0163`l\u2019i, \u015fcoala, profesoril\u2019i, s-nu-l\u2019i ag\u00e2r\u015feasca a\u0163el\u2019i care-l\u2019i p\u0103rn\u2019ir\u0103 v\u00e2ra chiro pi cal\u2019iurile a ban\u00e2l\u2019ei. Iatu, aestu easte lucurlu a profesorilor, vizavi di toate problemile \u015fi greuta\u0163\u00e2le pi care li avem \u015fi noi, cu salari nu \u015fi-ah\u00e2t m\u0103ri, ca tu\u0163 profesoril\u2019i din lume, ca iuva tru ni\u0163eun loc \u00een lume profesoril\u2019i nu sunt clasa \u0163ea mai bogat\u0103, mai avut\u0103, sunt clasa di m\u2019iolgica, di mese. Noi n\u00e2 pidipsim \u015fi n\u00e2 d\u0103m interesulu s-n\u00e2 fa\u0163im lucurlu, cu salariile cari li avem, \u00een condi\u0163iile \u00een care lucra; eu personal am \u015fi un muzeu la \u015fcoala, muzeu di istorie, care tuit mutrescu tra sa v\u2019ina copiil\u2019i\/ cilimean\u2019il\u2019i cat cama spes\/mai di multe ori, tra sa veada tute aeste lucre; ba, nu ma\u015fi sa li veada, ama \u015fi \u00eempreun\u0103 s\u0103 adun\u0103m. Eu am un grup di ficiori, di copii, care fac parte din tsercl\u2019iul di Tineri muzeografi, \u015fi sa-m\u2019i agiuta la adunarea, la colectarea, la restaurarea a lu\u015ftor obiecte vecl\u2019i, obioecte care li avem adunat\u0103 di la oamin\u2019il\u2019i a hoar`lei.Totun\u0103oara avem un\u0103 camer\u0103 cu documente, cu atestate, cu fotografii, cu car\u0163\u00e2, iar alanta easte un\u0103 camera cu material etnigrafic.”<\/p>\n
\n
<\/p>\n
“Iar aestu material si refera la zon\u0103, la valea Siretului, di acolo di iu v\u2019inim noi. Sigura, sunt anumite lucre care si refera ma\u015fi la hoara Cupca. Avem \u015fi multe c\u0103r\u0163\u00e2….”<\/p>\n
\n
<\/p>\n
Roxana Iorgulescu Brandabur na spune ca invitata are \u015fi foarte multe car\u0163a publicate. Un punctu pi care prinde s-lu ansara, s-nu lu spuna.<\/p>\n
\n
<\/p>\n
Profesoara di Cernauti, Eleonora Schipor spune cum shade lucurlu: “Un puctu din biografia mea. In afoar\u0103 di faptul ca escu profesoara, mata escu \u015fi scriitoare, mai escu \u015fi publicista. Arhiusiiu tra sa scriu ninca di prit clasa a naua, a da\u0163ea. Sa public di atum\u0163ea la uniculu ziar romanescu, actualmente \u201cZorile\/ h\u00e2r\u00e2gh\u2019ia a li Bucovina\u201d, tora avem mai multe ziare. Colaboredzu di piste 40 di an\u2019i cu \u201cZorile Bucovinei\u201d, mul\u0163\u00e2-mul\u0163\u00e2 an\u2019i \u015fi cu alante ziare, \u201cLibertatea cuv\u00e2ntului\/a zborului\u201d, \u201cConcordia\u201d, \u201cPlai rom\u00e2nescu\u201d, care ap\u0103 ru un chiro, apoia \u201cGazeta di Her\u0163a\u201d, cu dau\u0103 ziare raionale, \u201cMeleagul\/Loculu natal\u201d \u015fi \u201cMonitorulu di Filiboca\u201d. Mai public c\u00e2te \u0163iva prin revistile online din Rom\u00e2nia, di aform\u2019ia c\u0103 avem oamin\u2019i care sunt interesa\u0163 di \u0163i fa\u0163im noi aclo — dip \u015fi misurile extra\u015fcolare pi care li organiz\u0103m cu cilimean\u2019il\u2019i la \u015fcoal\u0103. In afoar\u0103 di aest\u0103 mi ac\u00e2\u0163aiu di-tru anulu 2003 s\u0103 public \u015fi car\u0163\u00e2. Am pan\u0103 tora 30 di car\u0163\u00e2 proprii, am alte 20 c\u0103r\u0163` la care escu \u00eengrijitoare\/mutritoare di edi\u0163ie, \u015fi mai am \u00eendau\u0103 c\u0103r\u0163` la care par\u0163ial m\u2019i-am adusa contrib\u0163ia, hib\u0103 ca lector, hiba ca redactor, hiba ca om care am agiutat\u0103 ca aesta carte s\u0103 veada lum\u2019ina tiparului.<\/p>\n
\n
<\/p>\n
Roxana Iorgulescu Brandbur cafta di la intervievata, la a\u0163eale 30 di titluri proprii s\u0103 li repereadz\u0103 ca domenii.<\/p>\n
\n
<\/p>\n
Eleonora Schipor spune: “Prota oar\u0103 pot s-dz\u00e2c c\u0103 am scrisa dispri oamin\u2019i, Motrecu din Crasna Putnei. Mi am ata\u015fat\u0103 di familia Motrescu di la Crasna. Am totunaoara c\u0103r\u0163` scrise \u015fi di fra\u0163`l\u2019i a lui, to\u0163 deja tricu\u0163 \u00een eternitate, Stefan Motrescu, nicolae Motrescu. L\u2019i-am agiutat\u0103 multu \u015fi a li Marie Motrescu, care \u00een veara aest` tricu \u015fi ea la a\u0163el di analtu, s\u0103 scoat\u0103 cartea \u2018ei \u015fi diapoia s` scoat` \u015fi cartea frati-sui, pi care el nu reu\u015fi s-u scoata, publicistul Nicolae motrescu, am un\u00e2 carte dispre c`nt`toarea maria Iliu\u0163, am publicata de-a lungul a ban`l\u2019ei \u015fi folclor, \u015fi c\u0103r\u0163` dispre elevil\u2019i a mei, car\u0163\u00e2 dispre oain\u2019i. Si am \u015fi un\u0103 carte dispre omulu care tora si aafl\u0103vizavi di mine, dispre profesorulu univ dr doc \u00een filologie, Ilie Popescu pre\u015fedintile a societatil\u2019ei reghionala \u201cGolgota\u201d , \u015fi dispre car\u0163ale a li dumnil\u2019e a lui.”<\/p>\n
\n
<\/p>\n
Replitale di bitista: “Doamna na profesor Elena Schipor v\u0103 spun evharisto – dzate Roxana Iorgulescu Brandabur – \u015fi va` or sanatate \u015fi mul\u0163-an\u2019i. Succes !”<\/p>\n
\n
<\/p>\n
Zboarale ali Eleonora Schipor: “Va mul\u0163an\u2019iisim \u015fi a li Dumnil\u2019e Vaoastra \u015fi va va` alasu cartea mea di versuri \u201cLumea miraculoasa a poeziilei\u201d, \u015fi una carte a lu Ilie Motrecu \u201cCantarea Carpa\u0163ilor\u201d scirs\u0103 \u00een perioada c\u00e2ndu eara adoleschentu, daule scrise \u015fi \u00een limba ucrainean\u0103, cu scupolu – v` spuneam – ca ucrainean\u2019il\u2019i s-na` cunoasc\u0103 mai ghine.”`<\/p>\n
\n
<\/p>\n
Autor interviu: Roxana Iorgulescu Brandabur<\/p>\n
\n
<\/p>\n
\n
<\/p>\n
Enciclopedia RRI: Parcelarea\u00eemp\u00e2r\u0163area tru parcele Filipescu<\/p>\n
\n
<\/p>\n
Spri ie\u0219irea di nordu a Bucure\u0219tiului, la caplu di bitisit\u0103 a \u0163ilui mai vecl\u2019u \u0219i important bulevardu, Calea Victoriei, iu si aafl\u0103 \u0219i sediul actual a guvernului, se bifurc\u0103 alte doau\u0103 artere esen\u021biale, az\u00e2 denumite \u0218oseaua Kiseleff \u0219i Bulevardul Aviatorilor. Tru secolul XIX, \u0163eale doau\u0103 si contopea \u00een zona di la mardzina a capital\u00e2l\u2019ei, cunoscut\u0103 sum denumirea La \u0218osea\u201d\/ La Geadeie. Loc predilectu tr\u00e2 promenad\u0103, b\u0103t\u0103i cu flori \u0219i picnicuri, aoa\u0163e si termina c\u00e2s\u00e2b\u0103lu \u0219i ac\u00e2\u0163a ciuflichi\/mo\u0219ii imense cu gr\u0103din\u2019i, liv\u0103dz di pom\u2019i \u0219i planta\u021bii de vit\u0103-di-av\u2019in\u2019e. Spre bitisita a secolului al XIX-lea, c\u00e2ndu Bucure\u0219tiul si avea dezvoltat\u0103 \u0219i nevol\u2019ia a li sistematiz\u0103re avea devenit\u0103 acut\u0103, ca \u0219i a\u0163ea ali extindire a zonilor reziden\u021biale, \u0218oseaua\/geadeia ac\u00e2\u0163a s\u0103-\u0219i al\u00e2xeasc\u0103 \u0219i ea aspectul, hiinda arupt\u0103 tru doau\u0103 p\u0103r\u021b\u00e2: un\u0103 parte numit\u0103 \u0218oseaua\/Geadeia Kiseleff, iar alant\u0103 av\u00e2nda mai multe denumiri, un\u0103 din eale hiinda \u0219oseaua Jianu, az\u0103 Aviatorilor. Paramithulu a locului easte continuat di Oana Marinache, istoric di art\u0103: Un pas importantu \u00een sistematizarea c\u0103s\u0103b\u0103lui fu trasarea fostului bulevard a Col\u021bil\u2019ei, adic\u0103 tronsonulu dintr\u0103 Pia\u021ba Roman\u0103 \u0219i Pia\u021ba Victoriei, denumit az\u0103 bulevardul Lasc\u0103r Catargiu. Aest bulevardu fu di\u015fcl\u2019is \u00een timpul a mandatului a primarului Nicolae Filipescu, pi la bitisita secolului al XIX-lea \u0219i arhiusita a \u0163ilui XX. Deja di la 1902, autorit\u0103\u021b\u00e2le si minduiescu s\u0103 l\u0103rdzeasc\u0103 mai multu \u0218oseaua Jianu \u0219i s\u0103 creeadz\u0103 un sistem di reguli di construire, dup\u0103 expropriarea a lu\u015ftor vaste mo\u0219ii\/ciuflichi, tamam \u00een vedearea a amintaril\u2019ei a unor terenuri care s\u0103 hib\u0103 transformate \u00een zone reziden\u021biale.<\/p>\n
\n
<\/p>\n
F\u0103r\u0103 v\u00e2rn\u0103 leg\u0103tur\u0103 direct\u0103 cu primarulu Nicolae Filipescu, un altu Filipescu va contribuie mai am\u00e2nat la sistematizarea \u0218oseau\u0103lei Jianu: easte zborulu di Alexandru Filipescu, nepotulu a unui bogat\/avut \u0219i importantu boier numit tot Alexandru Filipescu, ama poreclit\/cu pr\u00e2noam\u2019ea Vulpe\u201d. Oana Marinache spune: \u201d Vulpe\u201d eara un\u0103 porecl\u0103\/pr\u0103noam\u2019e, el hiinda suficientu de abil tra s\u0103-\u0219i negociadz\u0103 pozi\u021bia la curte \u00een func\u021bie de i\u0163e al\u0103xire politic\u0103 \u0219i tr\u00e2 adapta la contextu. El nu avu mo\u0219tenitori\/mira\u015fgeadz, c\u0103 nu eara \u00eensurat. Cu toate aeste, avu un hil\u2019iu nilegitim la na\u0219tire, \u015fi recunoscut ulterior \u0219i numit Ioan Filipescu. Aestua va sa si c\u0103s\u0103toreasc\u0103\/\u00eensoar\u0103i cu Eliza Bibescu, hil\u2019ia a domnitorului Bibescu, \u015fi di-tru aeast\u0103 c\u0103s\u0103torie si n\u0103scu al doilea Alexandru Filipescu, a\u0163el relevantu tru discu\u021bia noastr\u0103. Tru 1912, a lui \u00eel\u2019i vinii ideea s\u0103 parceleadz\u0103\/\u00eempart\u0103 parcele terenulu, deci s\u0103-\u0219i \u00eempart\u0103 mo\u0219ia\/ciuflichea mo\u0219tenit\u0103 di doau\u0103 genera\u021bii di la pap-su bunic a lui. \u00centr-un timpu relativ \u015fcurtu, aestu boier, care avea mai deavrapa viziunea a unui afaceristu sau dezvoltator imobiliar, reu\u0219i ca p\u00e2n\u0103 tru 1913 s\u0103 vind\u0103 piste 120 di loturi di loc\/di p\u0103m\u00e2nt, care avea catheun mai multu ica mai pu\u0163\u00e2n \u00eentr\u0103 500 \u0219i 1.000 di metri p\u0103tra\u021b. Acest\u0103 ini\u021biativ\u0103 si dezvoolt\u0103 p\u00e2n\u0103 la arhiusita a Primului Polim Mondial, Alexandru Filipescu murinda, alt\u0103 turlie, tru 1916. El \u00ee\u0219i asum\u0103\u0103 responsabilitatea ali introdu\u0163ire a tutulor utilit\u0103\u021b\u00e2lor, pi hargea a lui. Mai multu, el va d\u0103ruiiasc\u0103\/ va da a c\u0103s\u0103balui Bucure\u0219ti, doau\u0103 p\u0103rcule\u021be, de fapt\/p\u0103n\u0103 tru sone doau\u0103 zone verdz\u00e2, tra s\u0103 contribuie la ideea a unui c\u0103s\u0103b\u0103-gr\u0103din\u0103. Deci nu si mindui ma\u015fi la specula\u021bii imobiliare, c\u0103 \u0219i la mu\u015fu\u0163area a zon\u00e2lei. Tr\u00e2 el \u00ee\u015fi \u0163\u00e2nu un\u0103 parcel\u0103 mare di teren \u00eenspre \u0218oseaua Jianu — bulevardul Aviatorilor di az\u0103 –, practic un parcu chentral iu \u00ee\u0219i construi un\u0103 vil\u0103 dup\u0103 planurilea arhitectului Roger Bolomey. Totun\u0103oar\u0103, tras\u0103\u0103 \u0219i aleile di din\u0103poia a proprietatil\u2019ei a lui dup\u0103 un\u0103 idee francez\u0103, a\u0163ea a aleilor m\u0103rdzinite de diverse specii di pom\u2019i. A lu\u015ftor alei l\u0103 deade numa a str\u0103p\u0103pan\u2019ilor a lui, \u015fi \u0163\u00e2nu propria a lui num\u0103, \u0219i pi a\u0163ea bunicu-sui\/pap-sui, tr\u00e2 un\u0103 di str\u0103dz\u00e2le principale a noului cartier: Aleea Alexandru.<\/p>\n
\n
<\/p>\n
Vila a prin\u021bului Alexandru Filipescu, vizibil\u0103 \u0219i az\u0103 pi bulevardul a Aviatorilor, easte ninca un\u0103 di bijuteriile arhitecturale ale Capital\u0103, n\u0103 spune istoriculu di art\u0103, Oana Marinache: \u201cPlanurile arhitecturale sunt simnate di Roger Bolomey, arhitectu rom\u00e2n di orighine elve\u021bian\u0103, n\u0103scut la Piatra-Neam\u021b iu are \u0219i activat\u0103 ca arhitectu a c\u0103s\u0103b\u0103lui \u0219i cre\u00e2nda ni\u0219te vile ahoria. Proveninda din spa\u021biul moldovean easte evidentu c\u0103 stilul neorom\u00e2nescu pi care lu-are adoptat\u0103 easte influen\u021bat di zona din care provenea: folosea tuvl\u0103\/c\u0103r\u0103mid\u0103 aparent\u0103, turnuri-foi\u0219oare care adu\u0163ea aminte m\u00e2n\u0103stirile bucovineane.<\/p>\n
\n
<\/p>\n
C\u00e2te n\u00e2heam-n\u00e2heam\u0103, tru a\u0219i-numita parcelare Filipescu va s\u0103 si dezvolt\u0103 un\u0103 di a\u0163eale mai mu\u015fatile zone reziden\u021biale di-tru c\u0103sab\u0103. Proprietaril\u2019i acump\u0103rar\u0103 parcelele di loc\/di p\u0103m\u00e2ntu \u00eentr\u0103 1912-1913, ama construc\u021bia a multor vile si tease p\u00e2n\u0103 \u00een interbelic. Proprietaril\u2019i eara, \u00een general, oamen\u2019i cu stare – bancheri, politician\u2019i, boieri \u0219i industria\u0219i, ama \u0219i arti\u0219ti –, iar stilul arhitectural \u00een care construia, \u0163i cara c\u0103 nu eara ici rigid reglementat, eara preponderentu a\u0163el neorom\u00e2nescu, stil impus, mai ahoria, dup\u0103 Unirea di-tru 1918. Un exemplu easte vila iu az\u0103 si aafl\u0103 sediul chentral a Institutului Cultural Rom\u00e2n. Oana Marinache si toarn\u0103 cu detalii: \u201cVasile Mor\u021bun easte proprietarulu ini\u021bial \u0219i comanditarulu a vil\u00e2l\u2019ei di-tru Aleea Alexandru numirulu 38. El apel\u0103\u0103 la serviciile a arhitectului Petre Antonescu, iar \u00een perioada interbelic\u0103, vila va hib\u0103 cump\u0103rat\u0103 de industria\u0219ulu Nicolae Malaxa care va u extind\u0103 dup\u0103 planurile a altui arhitectu, Richard Bordenache. Totun\u0103oar\u0103, \u00een zon\u0103, va s\u0103 si instaleadz\u0103 \u0219i un\u0103 alt\u0103 categorie socio-profesional\u0103: pictoril\u2019i sau arti\u0219til\u2019i care \u00ee\u0219i doreau\/\u00ee\u015fi avea dor s\u0103 locuiasc\u0103 \u00eempreun\u0103. Nu eara reglement\u0103ri stilisti\u0163e multu restrictive \u0219i di a\u0163ea aform\u2019ie, aoa\u0163e ap\u0103ru un\u0103 palet\u0103 multu variat\u0103 di proiecte arhitecturale semnate di nume importante ale arhitectur\u0103 rom\u00e2neasc\u0103, ama \u0219i interna\u021bional\u0103.<\/p>\n
\n
<\/p>\n
\u00cen ciudia a distrudzerilor \u0219i al\u00e2xirilor fapte \u00een reghimulu comunistu, zona reu\u0219i s\u0103-\u0219i men\u021b\u00e2n\u0103 aspectul elegantu. Cu toate aeste, tru chirolu di ma-n\u00e2poi, au ap\u0103rut\u0103 \u0219i interven\u021bii arhitectoni\u0163e \u0219i urbanisti\u0163e moderniste nu didip inspirate care, pe n\u00e2ng\u0103 niuidisirea estetic\u0103, nu respeect\u0103 reglement\u0103rile a unei zon\u0103 di patrimoniu protejat\u0103. (\u015et.B)<\/p>\n
\n
<\/p>\n
Autor: Christine Le\u015fcu<\/p>\n
\n
<\/p>\n
Arm\u00e2nipsire: Hristu steriu<\/p>\n
<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"
Roxana Iorgulescu Brandabur adreseadza prima intribare a invitatului: Doamna profesor Eleonora Schipor, di arad\u0103 zbur\u00e2m cu profesori di limba rom\u00e2n\u0103. Az\u00e2 lu fa\u0163im ma largu orizontul, r\u0103m\u00e2nem \u00een romanitate; \u015fi zbur\u00e2m cu un profesor di limba francez\u0103. Iu, cum f\u00e2\u0163ea\u0163 men\u0163iune tru arhiusit\u0103 Eleonora Schipor – V\u2019in din regiunea Cernau\u0163i, din-tr-una hoara di […]<\/p>\n","protected":false},"author":120,"featured_media":0,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"_acf_changed":false,"footnotes":""},"categories":[48889],"tags":[],"coauthors":[],"class_list":["post-196782","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-agenda-armaneasca"],"acf":[],"yoast_head":"\n