Rom\u00e2n\u2019il\u2019i di n\u00e2ng\u0103 noi — Chentrul tr\u00e2 \u0163\u00e2nirea limb\u00e2lei \u015fi cultur\u00e2lei tradi\u0163ional\u0103 rom\u00e2neasc\u0103, di Cern\u0103u\u0163i, interviu cu Iurie Levcic, care condu\u0163e aestu chentru, interviu di Mara Popa.<\/p>\n
\n
<\/p>\n
Veara 2019, un\u0103 vear\u0103 \u00eemplin\u0103 di activit\u0103\u0163 tr\u00e2 Chentrul Cultural condus di Iurie Levcic. Care, tamam bitisi un\u0103 col\u0103torie in Europa cu ansamblul pi care-l condu\u0163e.<\/p>\n
\n
<\/p>\n
Iurie Lecic: \u201cBun\u0103 dzuua ! Ghine v\u00e2 aflaiu doamna Mara Popa \u015fi to\u0163 radioascult\u00e2toril\u2019I ! Di cu aver, avem una vear\u0103 dogorit\u0103, una vear\u0103 mu\u015fata; ama, voiu s\u0103 v\u0103 spun ca si repeet\u0103 aest\u0103 veara, di aoa \u015fi 15 an\u2019I do c\u00e2ndu exisista aestu chentru. Di afom\u2019ia ca, ma s\u0103 spune c\u0103 toamna si nuumir\u0103 bobocil\u2019i (b\u00e2buchile \u0163i deadir\u0103 primuveara), noi \u00eel\u2019i mmisuram veara ! Tot anulu lucr\u0103m, \u015fi veara avem posibilitatea s\u0103 spunim la toata lumea \u0163i avem fapta \u015fi putem sa n\u0103 h\u0103r\u0103sim. Agiumsim \u015fi anulu aestu tru nale \u0163\u0103ri, la nale festivaluri avem agiumt\u0103. Agiumsim tru Sardinia, tru \u00eendoau\u0103 sipt\u0103man\u2019I va agiumdzim tru Bosna, tru mesulu noiembrie va agiumdzim cu cilimean\u2019il\u2019I a no\u015ftri \u015fi tru Turchie, avem invita\u0163ie. Ama, \u0163eale mai importante suntu activit\u0103\u0163\u00e2le a noastre pi care li desf\u0103\u015fur\u0103m acolo, la Cern\u0103u\u0163i, di aform\u2019ia c\u0103 scupolu a lu\u015ftui chentru easte s\u0103 p\u0103stram, s\u0103 \u0163\u00e2nim limba, cultura, tradi\u0163ia rom\u00e2neasc\u0103, acolo, la Cernau\u0163i, iu din p\u0103cate, si fac tot mai multe eforturi di partea na\u0163ionali\u015ftilor, ama nu ma\u015fi din partea a na\u0163ionali\u015ftilor tra s diminueadz\u0103 valoarea a na\u0163ionalitatilei rom\u00e2neasc\u0103, \u015fi nu ma\u015fi a \u0163ilei rom\u00e2neasc\u0103, ama noi suferim \u0163el mai multu, videm zorea cama mare. Di aform\u2019ia ca, dz\u00e2c eu, suntu mult mai multu protejate di statile, di \u0163ara mam\u0103 di a cui suntu, noi mai pu\u0163\u00e2n. Perioada care n\u00e2 a\u015fteapt\u0103 nu easte mai pu\u0163`n activ\u0103; c\u0103, iatu, ma c\u0103 reveniim tora din Sardenia, n\u00e2 pregatim, n\u00e2 du\u0163im pi data di 16 augustu cu cilimean\u2019il\u2019I a no\u015ftri, cu cilimean\u2019I\u2019i de faptu din toata Bucovina. Avem adunat\u0103 mai mul\u0163\u0103, piste un\u0103 sut\u0103, s\u0103 m\u2019eardzim la un festival interna\u0163ional a artilor, din Bulgaria, din Arheoloi, iu anulu aestu fuiu invitat pre\u015fedinte di juriu. Lucre mu\u015fate si fac, sper s\u0103 fa\u0163im, a\u015fi cum n o avem loata arada, \u015fi Dzuua a Limb\u00e2lei. Anulu aestu, noi, Dzuua a Limb\u00e2lei va u s\u0103rb\u0103torim n\u00e2heam cama aghpn\u2019ea, di aform\u2019ia ca pi data di 30 cilimean\u2019il\u2019I di la Chentrul a nostru la \u015fcoal\u0103 sunt invita\u0163 la edi\u0163ia a \u0163in\u0163ea a Festivalului interna\u0163ional \u201cPrahova iube\u015fte Basarabia\u201d (Prahova u are tru vreare Basarabia ) \u015fi va him aclo di Dz a Lb Ro, \u015fi sper ca \u00eempreun\u0103 cu colegil\u2019I \u015fi priiatin\u2019il\u2019i\/so\u0163\u00e2l\u2019i a no\u015ftri din R Mold, din Rom\u00e2nia va s\u0103rb\u0103torim mu\u015fat aest\u0103 Dzuu\u0103. Di apoia n\u00e2 a\u015fteapt\u0103 festivalurile a noastre, \u201cAleapte perle\/m\u0103rg\u0103ritare tr\u00e2 mama\u201d, iu cilimean\u2019il\u2019i a no\u015ftri au preg\u0103tit\u0103 pi parcursul a vear\u00e2lei c\u00e2nti\u0163e di mam\u0103 \u015fi tr\u00e2 mam\u0103. Di S\u00e2mta Marie la noi si fa\u0163e aestu lucru, \u015fi dum\u00e2nica purt\u00e2toarilor di mir de faptu, c\u00e2te doau\u0103 edi\u0163ii cathe an. Di apoia va \u00eendridzem serios concursul na\u0163ional, anulu aestu lu avem lansat\u0103, \u201cRom\u00e2na\u015fulu a anului\u201d. Va adu\u0163im din toate \u015fcolile rom\u00e2ne\u015fti, care vor \u015fi care au curajulu sa preziint\u0103 cililmean\u2019i, di aform\u2019ia c\u0103 nu to\u0163 au curajulu s\u0103 preziint\u0103, nu to\u0163 directoril\u2019i pot s\u0103-\u015fi permiit\u0103 aestu lucru din diferite motive, unil\u2019i s\u0103 nu-\u015fi chear\u0103 scamnurile, al\u0163\u00e2 nu vor s\u0103 di\u015fteapt\u0103 suspiciun\u2019i c\u0103 sunt elemntu separatistu samd. Ama, nu aest` conteadza, noi nu fa\u0163im altu\u0163iva, dic\u00e2t cultur\u0103, nu fa\u0163im altu\u0163iva dic\u00e2t s\u0103-l\u2019i dezvolt\u0103m cilimean\u2019il\u2019i a no\u015ftri cu sim\u0163ul de faptu, a\u0163el rom\u00e2nescu. Sa \u015ftib\u0103 di iu di iu v\u2019in, \u015fi iu lipsea\u015fte s\u0103 si duca. Di apoia, ultimulu racordu va hib\u0103 anulu aestu Dz\u00e2lile a Cultur\u00e2lei tradi\u0163ionala rom\u00e2neasca la Cern\u0103u\u0163i in perioada 12-17 noiembrie iu va avem multe di multe spectacole di folclor \u00een toate localit\u0103\u0163\u00e2le care va hiba dorni\u0163e (va aib\u0103 dor) s\u0103 aproache aestu alai ma s\u0103-n\u2019i permite\u0163 s\u0103 dz\u00e2c a\u015fi, aestu bair di arti\u015fti amatori populari, din R Mold \u015fi din Ro. Ideea are vinita di la domnul C\u0103lin Br\u0103deanu, directorulu a Chentrului tr\u00e2 cultura tradi\u0163ionala din cadrul a Chentrului Na\u0163ional di la Suceava. Si va avem \u015fi festivalulu Rapsodulu Toader Catarii, edi\u0163ia a daua. Easte un rapsod \u015fi un muzician di excep\u0163ie, \u015fi un mastur popular di excep\u0163ie, din zon\u0103, \u015fi nu putem s\u0103 al\u00e2s\u0103m sa cheatr\u0103 memoria a lu\u015ftui om, \u015fi cama multu c\u0103 are fapt\u0103 foarte multe, \u015fi are al\u0103sata din\u0103poia a lui mul\u0163\u00e2 muzician\u2019I \u015fi rom\u00e2n\u2019I adev\u0103ra\u0163.\u201d – declar\u0103\u0103 directorulu a Chentrului tr\u00e2 cultur\u0103 tradi\u0163ional\u0103 rom\u00e2neasca di Cern\u0103u\u0163i, domnul Iurie Levcic.<\/p>\n
\n
<\/p>\n
Interviu realizat di: Mara Popa<\/p>\n
\n
<\/p>\n
\n
<\/p>\n
\n
<\/p>\n
Christine Le\u015fcu <\/p>\n
\n
<\/p>\n
\n
<\/p>\n
ENCICLOPEDIA RRI. ADRIANA GEORGESCU<\/p>\n
\n
<\/p>\n
\n
<\/p>\n
Momentile di arhiusit\u0103 a comunismului \u00een Rom\u00e2nia, \u015fi nu ma\u015fi \u00een Rom\u00e2nia, au fur\u0103 marcate di aghrimea \u015fi c\u0103nil\u2019ia a represiunil\u2019ei a \u0163ilor care eara contra noului reghim. Printr\u0103 el\u2019i, eara mul\u0163\u00e2 tineri care, cu entuziasmul a v\u00e2rst\u00e2lei, credea naiv c\u0103, ma s\u0103 protesteadz\u0103 franc \u015fi ma sa spun\u0103 averulu, reghimulu va hib\u0103 sp\u00e2strit \u015fi dat la n\u00e2 parte. Printr\u0103 el\u2019i se numiraa tru 1945 Adriana Georgescu, avocat\u0103 \u015fi jurnalist\u0103, care la 25 de an\u2019i, c\u00e2nd fu arestat\u0103 di comuni\u0219ti \u0219i supus\u0103 a tortur\u00e2lei, eara \u0219efa di cabinet a gheneralului R\u0103descu, ultimulu prim-ministru dinainte de instaurarea a reghimului impus de sovieti\u0163. Dup\u0103 arestarea abuziv\u0103 — timpu \u00een care fu anchetat\u0103 \u015fi b\u0103tut\u0103 de Alexandru Nicolschi, unulu di a\u0163el\u2019i mai c\u00e2no\u015fi tor\u0163ionari comuni\u015fti, devenit general di Securitate –, are urmat\u0103 un simulacru de proces \u00een septembrie 1945. Apoia Adriana Georgescu fu condamnat\u0103 la 4 an\u2019i de \u00eencl\u2019isoare tr\u00e2 implicarea \u00een organiza\u0163ia T (a tinerilor liberal\u2019i), pe care noaua condu\u0163ire comunist\u0103 u catalog\u0103\u0103 dreptu terorist\u0103. Amnistiat\u0103 di regele Mihai tru 1947, cu pu\u0163\u00e2n chiro \u00eenainte di abdicare, ea fu arestat\u0103 diz nou, tru augustu 1947. Reu\u015fi, ama, s\u0103 hib\u0103 \u201car\u0103chit\u0103\u201d di colegil\u2019i din organiza\u0163ia liberal\u0103 care u agiutar\u0103 s\u0103 evadeadz\u0103. Dup\u0103 un\u0103 perioad\u0103 trecut\u0103 ca fugar\u0103 la Bucure\u015fti, agiutat\u0103 di \u015etefan Cosmovici, care mai am\u00e2nat \u00eel\u2019i deveni so\u0163 de curun\u0103, pe 2 augustu 1948 emigr\u0103\u0103 clandestin, pe ascumta, \u015fi, dup\u0103 un refugiu la Viena, si stabilii la Paris. Aclo, agiutat\u0103 de un\u0103 alt\u0103 anti-comunist\u0103 exilat\u0103, Monica Lovinescu, scrise prima carte care relataa ororile di-tru \u00eencl\u2019isorile comuniste. \u201cLa arhiusit\u0103 fu bitisita\u201d ap\u0103ru mai \u00eent\u00e2n\u2019i \u00een francez\u0103, la Paris. \u0162i cara c\u0103 amintirea torturilor era ninca proaspit\u0103, Adriana Georgescu fea\u0163e copus s\u0103 scrie aest\u0103 carte tamam tra s\u0103 da a s\u0103 vead\u0103 a Occidentului, ninca neclarificat asupra a comunismului, adev\u0103rata fa\u0163\u0103 a lu\u015ftui reghim, ascumt\u0103 din\u0103poia a propagand\u00e2lei \u015fi a minciun\u2019ilor. Pe n\u00e2ng\u0103 descrierile detaliate a fuviroasilor dz\u00e2le di deten\u0163ie \u015fi di tortur\u0103, Adriana Georgescu realiz\u0103\u0103 \u015fi \u00eendoau\u0103 portrete a comuni\u015ftilor de vaz\u0103, dup\u0103 cum afl\u0103\u0103m di la Lidia Bodea, Directoarea General\u0103 a editur\u00e2lei Humanitas, care spuse:<\/p>\n
\n
<\/p>\n
\u201cCartea Adrian\u00e2lei Georgescu con\u021b\u00e2ne multe detalii \u0219i portrete: \u0163el a primului premier comunistu Petru Groza, portret a comuni\u0219tilor marcan\u021b\u00e2 ca Emil Bodn\u0103ra\u0219 \u0219i Ana Toma. Eara un\u0103 mare scriitoare care avea din\u0103poi, ca timel\u2019iu experien\u021ba de jurnalist\u0103. Are \u021b\u00e2nut\u0103 un\u0103 cronic\u0103 cinematografic\u0103, iar \u00eenainte di 1944, Siguran\u021ba (predecesoarea a Securitatil\u2019ei) vrut s-o aca\u0163\u0103 \u0219i s-o preda a Gestapoului, di aform\u2019ia c\u0103 ea avea scris\u0103 \u0219i contra a ideologhiilei nazist\u0103 a cui i se f\u0103\u0163ea propagand\u0103 pri-tru filme. Arhiusi s\u0103 scrie cartea aesta la Paris, imediat dup\u0103 fuga l\u2019ei di-tru 1948. Iar tru 1950-1951, textul ac\u00e2\u0163\u0103\u0103\/prinse contur. Adriana f\u0103\u0163ea tandem cu Monica Lovinescu, care tradu\u0163ea \u00een francez\u0103 pagin\u0103 dup\u0103 pagin\u0103. A\u015fi cartea putu s\u0103 hib\u0103 publicat\u0103 prima dat\u0103 tru 1951, ma\u015fi la \u00eendoi ani dup\u0103 \u0163e autoarea trecu prin experien\u021ba limit\u0103 a \u00eencl\u2019isoaril\u2019ei comunist\u0103.\u201d<\/p>\n
\n
<\/p>\n
Anamisa di portretile realizate di Adriana Georgescu, si deta\u015feadz\u0103 a\u0163el a lu Alexandru Nicolschi, \u0163el mai arud \u015fi c\u00e2nos di tor\u0163ionaril\u2019i a l\u2019ei, \u201comulu-\u015fobolan\u201d cum lu porecli\/ p\u00e2tidz\u0103 pi pez\u0103 Adriana Georgescu. Lidia Bodea dz\u00e2se:<\/p>\n
\n
<\/p>\n
\u201cNicolschi era tru an\u2019il\u2019i a\u0163el\u2019i un om tiner, n\u0103scut la Tiraspol tru 1915. Deci avea, tru 1945, 30 di ani, 8 clase, comunistu venit di-tru URSS \u0219i arestat ini\u021bial ca agentu sovietic. A lui, ama, autorit\u0103\u021b\u00e2le rom\u00e2ne din timpul a polimului \u00eel\u2019i comuut\u0103 un\u0103 pedeaps\u0103 multu greau\u0103 \u00eentr-una \u0163i s\u0103 str\u00e2xea. El easte omulu-\u0219obolan di care zbura\u015fte Adriana Georgescu, \u015fi-l\u2019i fa\u0163e un portret de zulape \u015fi di aghrime. Mai departe \u0219tim \u0163e fea\u0163e Nicolschi p\u00e2n\u0103 la Fenomenulu Pite\u0219ti \u0219i p\u00e2n\u0103 la moartea lui serin\u0103. \u0218tim cum, pu\u021b\u00e2n \u00eenainte di moarte, explicaa \u00eentr-un interviu c\u0103 el \u0219tea cum fu \u00een \u00eencl\u2019isoare, de aform\u2019ia c\u0103 \u0219i el fu mai nainte ahase, tru filichie. Aestua fu gheneralul di Securitate Nicolschi care muri rihate, tru patulu a lui tru aprier 1992.\u201d <\/p>\n
\n
<\/p>\n
Prima edi\u0163ie \u00een rom\u00e2n\u0103 a cartilei scris\u0103 de Adriana Georgescu, La arhiusit\u0103 fu bitisita\u201d, ap\u0103ru tru 1991 la editura Humanitas, cu un\u0103 prefa\u0163\u0103 a Monic\u0103lei Lovinescu. Tru a\u0163ea prefa\u0163\u0103, scriitoarea \u015fi jurnalista care activ\u0103\u0103 contra comunismului di la microfonulu a Europ\u00e2lei Libere, \u0163\u00e2nuu s\u0103 precizeadz\u0103 rolul a diziden\u0163\u00e2lei rom\u00e2neasc\u0103 \u00een primil\u2019i an\u2019i dup\u0103 polim, dup\u0103 cum afl\u0103m din citatulu oferit tot di Lidia Bodea, care spuse:<\/p>\n
\n
<\/p>\n
\u201cSuferim, vom mai suferim ninca mult timp di reputa\u021bia \u0163e n\u00e2 si fea\u0163e c\u0103 him \u021bara din R\u0103s\u0103rit\/Apirit\u0103 di soare cu \u0163ea mai slab\u0103 diziden\u021b\u0103 \u0219i, cu excep\u021biile \u0219tiute, easte baighi adev\u0103rat tr\u00e2 ultimile dechenii, nu \u0219i tr\u00e2 primele. Rezisten\u021ba \u00een Rom\u00e2nia fu, probabil, dup\u0103 1944, mai numeroas\u0103, mai unitar\u0103, mai decis\u0103 dec\u00e2t la ve\u0163in\u2019il\u2019i a no\u0219tri. \u0218i mai \u00eendelungat\u0103. Tru 1945, aveam un\u0103 societate civil\u0103, ama \u0219i armata ro\u0219ie pe un p\u0103m\u00e2ntu cedat a influen\u021b\u00e2lei sovietic\u0103. Tru 1989-1990, societatea, cu \u0163eale tr\u00e2 mirache excep\u021bii \u0219tiute, si spuse nevrozat\u0103, s-aib\u0103 spus\u0103 Adriana Georgescu, pi de alt\u0103 parte Europa nu mata easte \u00eemp\u0103r\u021b\u00e2t\u0103, iar armata ro\u0219ie easte ocupat\u0103 la ea acas\u0103. Tru 1945, totul depindea di xen\u2019i, tora totul depinde di noi. \u00cen principiu, la arhiusit\u0103 nu mai are ca\u0163e s\u0103 hib\u0103 bitisita.<\/p>\n
\n
<\/p>\n
Adriana Georgescu muri tru 2005, \u00een Marea Britanie iu si avea stabilit\u0103se dup\u0103 \u0163ea de-a doaua c\u0103s\u0103torie. Iar recent, \u0163ea de-a doaua edi\u0163ie a cartilei a l\u2019ei ap\u0103ru tot la editura Humanitas. (\u015et.B)<\/p>\n
\n
<\/p>\n
Autor: Christine Le\u015fcu<\/p>\n
\n
<\/p>\n
Arm\u00e2nipsire: Hristu Steriu<\/p>\n
<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"
Rom\u00e2n\u2019il\u2019i di n\u00e2ng\u0103 noi — Chentrul tr\u00e2 \u0163\u00e2nirea limb\u00e2lei \u015fi cultur\u00e2lei tradi\u0163ional\u0103 rom\u00e2neasc\u0103, di Cern\u0103u\u0163i, interviu cu Iurie Levcic, care condu\u0163e aestu chentru, interviu di Mara Popa. Veara 2019, un\u0103 vear\u0103 \u00eemplin\u0103 di activit\u0103\u0163 tr\u00e2 Chentrul Cultural condus di Iurie Levcic. Care, tamam bitisi un\u0103 col\u0103torie in Europa cu ansamblul pi care-l condu\u0163e. […]<\/p>\n","protected":false},"author":2,"featured_media":0,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"_acf_changed":false,"footnotes":""},"categories":[48889],"tags":[],"coauthors":[],"class_list":["post-196787","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-agenda-armaneasca"],"acf":[],"yoast_head":"\n